Cum vrea Islanda sa devina o insula cu multe paduri, la un mileniu dupa ce vikingii au taiat aproape toti copacii

​Islanda avea acum mai bine de o mie de ani paduri pe un sfert din suprafata insulei, insa invaziile vikingilor au facut ca padurile sa dispara aproape total. Acum, Islanda si-a propus reimpadurirea si milioane de copaci au fost plantati, insa ponderea padurilor este de sub 2% din suprafata insulei. Lucrurile merg greu din cauza solurilor predispuse la eroziune, din cauza vulcanilor si din cauza climei, arata o analiza a New York Times.

Se estimeaza ca primii locuitori ai indepartatei Islande au fost calugari care au plecat din Irlanda si au ajuns dupa anul 700 in mica insula din nordul Europei.

Dupa anul 800 lucrurile incep sa se schimbe si insula a fost descoperita de vikingii care s-au stabilit aici si au taiat padurile, pentru a folosi lemnul la constructi, dar si pentru a utiliza pamantul pentru pasunat si pentru agricultura. Estimarile sunt ca, inaintea venirii vikingilor, un sfert din suparafata insulei era acoperita de paduri, iar trei secole mai tarziu acestea aproape ca au fost „rase” in totalitate.

Islanda incearca acum reimpadurirea, subiectul fiind considerat prioritate nationala. Totusi, estimarile sunt ca, desi in ultimii ani s-au plantat peste trei milioane de copaci, suprafata acoperita de paduri este sub 1,5-2% din total.

Cel mai bine se preteaza mestecenii la clima si solul insulei, dar se incearca si cu molid si pin. Lucrurile merg greu si cele mai optimiste prognoze arata ca s-ar putea ajunge la o pondere de 5% in jumatate de secol, dar in niciun caz la 25% ca acum 1.000 de ani.

Din cauza eruptiilor vulcanice, care arunca in aer cenusa si pietre, solurile insulei sunt afectate de eroziune si in multe parti ale insulei nu se poate cultiva nimic. Materialul vulcanic, desi plin in nutrienti, este foarte fragil, nu retine apa si este suflat de vant, astfel ca Islanda a ajuns un exemplu de „asa nu” la capitolul desertificare, chiar daca in Islanda nu sunt calduri mari si nici secete. Este insa ceea ce se numeste un „desert ud” si fenomenul afecteaza 40% din suprafata tarii.

Se fac incercari mai ales cu mestecenii, care cresc si in solurile mai slabe calitativ, se cresc si puieti de molid si pin, insa procesul este de durata, fiindca unele experiemente au aratat ca pomii cresc de trei ori mai greu decat in alta zona rece a globului: Alaska.

Abundenta energiei geotermala face ca in Islanda sa existe multe sere, in unele cultivandu-se chiar si tomate.

In partea nordica a insulei temperaturile nu trec niciodata de 23 de grade, in capitala Reykjavik recordul este de 26 de garde, iar cea mai ridicata temperatura inregistrata pe insula a fost de 30,5 grade. Minima absoluta a fost de -37 de grade, dar datorita climatului oceanic, sunt locuri in care temperaturile nu scad niciodata sub -25 de grade.