SF sau orasul viitorului? Cum foloseste orasul danez Aarhus dronele si laboratoarele mobile pentru a preveni incendiile si a fluidiza traficul

​Orasul Aarhus din Danemarca este un urias laborator de testare a unor solutii noi pentru „smart cities”. Chiar daca pare desprins dintr-un film SF, locuitorii orasului pot cauta pe telefonul mobil un loc de parcare liber, pot afla unde sunt ambuteiaje si pot alege, atunci cand merg cu masina, ruta care polueaza cel mai putin.

Traficul este monitorizat cu drone, iar aceasta tehnologie va fi folosita in viitorul apropiat, si pentru detectarea incendiilor si a pierderilor de caldura din cladiri.

Scopul proiectului Smart Aarhus este de a rezolva inteligent probleme sociale si economice si de a demonstra ca tehnologia si informatia pot imbunatati serviciile oferite de orase si companii cetatenilor, ducand la o reducere a costurilor.

Unul dintre cele mai interesante proiecte este SmartDrones Aarhus, unde se experimenteaza cum pot fi folosite dronele pentru imbunatatirea serviciilor publice.

In prezent functioneaza doua astfel de drone (DJI Inspire 1 and DJI Phantom 3), care sunt folosite pentru filmari aeriene, fotografii, monitorizarea traficului, dar si monitorizarea anumitor zone.

„Exista un mare potential in utilizarea dronelor in scopuri publice. Intretinerea constructiilor, situatii de urgenta, controlul calitatii in locurile inaccesibile sunt doar cateva exemple. (…) De exemplu, dronele sunt folosite pentru a aduna date. Dronele pot merge in locuri inaccesibile pentru oameni si pot masura, de exemplu, nivelul de polen, CO2 etc. Prin colectarea acestor date si prin punerea la dispozitia tuturor prin www.odaa.dk se pot crea si oferi servicii mai bune. Intentia proiectului SmartDrones este de a ajuta departamentele municipale sa inceapa cu testarea practica si sa identifice oportunitatile si potentialul dronelor„, se arata pe pagina de prezentare a proiectului.

SmartDrones Aarhus a incheiat, de asemenea, un acord de colaborare cu Serviciul de Pompieri pentru a descoperi cum pot fi folosite dronele in situatii de urgenta. De exemplu, dronele ar putea filma de sus pentru a stabili proportiile unui incendiu sau ar putea fi trimise in locuri unde focul pune in pericol viata oamenilor.

Pasul urmator va fi dotarea dronelor cu o camera termica, astfel incat sa poata masura caldura. Acest lucru poate fi utilizat la identificarea incendiilor si la identificarea pierderilor de energie din cladiri.

SmartDrones Aarhus are deja un pilot acreditat pentru drone si poate antrena alti piloti care doresc sa faca asta.

Proiectul a inceput in 2015 si este aprobat de Autoritatea de Transport.

Citeste mai mult aici: http://www.smartaarhus.eu/node/188

Orasul insa are zeci de proiecte de acest gen, menite sa gaseasca solutii inteligente si replicabile pentru problemele cu care orasele moderne se confrunta:

Open Data

Furnizarea accesului liber la o cantitate cat mai mare de date de la institutii publice, institutii de invatamant si companii reprezinta piatra de temelie pentru crearea unui oras inteligent. Pornind de la aceasta afirmatie, a fost creata platforma online Open Data Aarhus (ODAA) care promoveaza democratia, transparenta si cresterea economica prin intermediul datelor deschise.

Datele pot fi folosite de studenti, cercetatori, companii, pentru a crea diverse aplicatii care sa raspunda nevoilor cetatenilor si sa imbunatateasca serviciile oferite din diverse zone, inclusiv traficul, zonele de agrement, reciclare, sanatate, sport etc. Platforma este si o sursa de inspiratie pentru tinerii antreprenori, care pot descoperi aici idei noi de afaceri.

Lansarea platformei a avut loc in 2013, fiind primul portal de date deschise din Danemarca, iar astazi ODAA este un proiect de baza in initiativa Smart Aarhus.

Citeste mai mult aici: http://www.smartaarhus.eu/node/132

City Pulse si Smart Mobility

Proiectul City Pulse a fost lansat in septembrie 2013. Scopul sau a fost sa colecteze cat mai multe date, iar pe baza acestora sa dezvolte aplicatii gratuite care sa imbunatateasca serviciile oferite consumatorilor. Aarhus a facut parte din acest proiect si a dezvoltat o aplicatie cu informatii oferite in timp real, care ajuta utilizatorii sa gaseasca un loc de parcare, atunci cand merg cu masina in oras, dar si cele mai scurte/rapide si putin poluante rute. In plus, pe parcursul calatoriei, acestia sunt notificati in cazul in care conditiile de trafic sau poluare s-au schimbat pe ruta selectata.

Proiectul s-a finalizat in octombrie 2016. Valoarea sa a fost de circa 3,7 milioane de euro, din care contributia Uniunii Europene – 2,5 milioane euro, si a fost realizat de un consortiu format din companii private, universitati si orasele Brasov si Aarhus.

Smart Mobility este un alt proiect implementat de oras care abordeaza problemele legate de cresterea traficului relationat cu cresterea orasului. Scopul proiectului este de a obtine o perspectiva asupra modului in care cetatenii se comporta in trafic si de a explora modalitati alternative de fluidizare a traficului in mod eficient si durabil.

Cu ajutorul unui laborator mobil se monitorizeaza traficul si comportamentul soferilor, iar cetatenii sunt invitati sa contribuie cu propriile experiente si idei. Mobilitatea inteligenta nu se concentreaza pe proiecte de infrastructura pe termen lung, ci pe solutii ieftine care pot fi puse in practica rapid, se arata pe pagina de prezentare a proiectului.

Modelul orientat catre utilizatori face posibila implementarea unor idei bazate pe experienta zilnica a cetatenilor si poate genera o mai mare constientizare a comportamentului in trafic a soferilor.

Proiectul se desfasoara in perioada 2014-2017 si este finantat de catre orasul Aarhus si Autoritatea daneza pentru Transport.

RADICAL

Proiectul RADICAL (RApid Deployment for Intelligent Cities And Living) a fost implementat in perioada martie 2013-februarie 2016 de 5 orase europene printre care si Aarhus.

Scopul principal al proiectului a fost acela de a oferi oraselor si IMM-urilor oportunitati de dezvoltare, explorare, testare si evaluare rapida a diferitelor solutii ICT durabile, care reutilizeaza infrastructurile IoT (Internet of Things) si infrastructura creata pentru retele sociale.

Proiectul RADICAL a avut doua componente: platforma RADICAL si serviciile RADICAL.

Platforma RADICAL a fost gandita sa dezvolte si sa implementeze serviciile Smart City si sa permita evaluarea durabilitatii si replicabilitatii serviciilor dezvoltate.

In ceea ce priveste imbunatatirea serviciilor, sapte proiecte au fost testate in mediul real, in orasele participante.

Aarhus a dezvoltat doua proiecte. Primul a vizat imbunatatirea conditiilor in trafic pentru biciclisti. Astfel, bicicletele a 200 de voluntari au fost echipate cu cipuri care comunicau cu semafoarele si cand acestia se apropiau primeau „verde”. Scopul proiectului a fost prioritizarea ciclismului ca un mijloc durabil de transport in comun.

Al doilea proiect a vizat centrele de reciclare, iar utilizatorii puteau vedea, de exemplu, cand acestea sunt aglomerate.

Proiectul a fost sustinut de Uniunea Europeana prin Programul – cadru pentru competitivitate si inovare.

Aarhus vrea sa devina neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon pana in 2030

Orasul Aarhus a decis inca din 2009 sa devina neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon pana in 2030.

Orasul are deja un sistem de incalzire centralizata inteligent, 95% din populatie fiind conectata la el. De asemenea, are statii pentru incarcarea masinilor electrice si recicleaza gunoiul produs. Cele 6 centre de reciclare din Aarhus au anual 1,2 milioane de vizite, circa 67% din gunoi fiind reciclat, iar 31% este incinerat si produce caldura pentru oras.

Citeste mai multe aici: https://cities-today.com/industry/how-aarhus-has-crafted-a-zero-carbon-masterplan/

Pana in 2018, orasul Aarhus are in plan sa revolutioneze iluminatul stradal, inlocuind 29.000 de becuri vechi, pe baza de vapori de mercur, cu tehnologia LED, mai prietenoasa cu mediul. Se estimeaza ca proiectul LED Street Lights va reduce cu pana la 30% consumul de energie electrica pentru iluminatul stradal.

Aarhus Light Rail este in constructie si va constitui coloana vertebrala a transportului public intre Aarhus si regiunea East Jutland. Acesta va avea in total 110 km si foloseste o cale ferata veche existenta langa Aarhus, combinata cu 12 kilometri de linii noi in oras. Aarhus Light Rail va folosi ca sursa de alimentare curentul electric, va fi sustenabil din punct de vedere al consumului de energie, al zgomotului si al poluarii. Daca va fi alimentata dintr-o sursa de energie verde, atunci aceasta linie va ajuta orasul Aarhus sa devina, pana in 2030, neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon.

Autoritatile daneze au anuntat ca Aarhus Light Rail va fi finalizata in 2017. Proiectul a avut un buget de 3,5 miliarde DKK si este finantat in principal de catre orasul Aarhus, statul danez si Central Denmark Region.

Pentru a evalua succesul solutiilor implementate, orasul Aarhus a apelat la ajutorul instrumentului Siemens City Performance Tool.

Smart Aarhus este un parteneriat intre orasul Aarhus, Central Denmark Region, Universitatea Aarhus, Alexandra Institute, VIA University College, IT-Forum, Danish Technological Institute, Creuna si Systematic.

Cu o populatie de 320.000 de locuitori, Aarhus este cel de-al doilea oras din Danemarca si orasul cu cea mai rapida crestere a populatiei din tara. In ultimii zece ani, orasul a primit 15.000 de locuitori noi si a creat 20.000 de noi locuri de munca, majoritatea in cadrul industriei de cercetare, servicii si inovare.

Citeste mai multe aici: https://www.aarhus.dk/da/omkommunen/english.aspx

In 2017, Aarhus este Capitala Culturala Europeana

Programul cu care a candidat orasul pune in evidenta secole de cultura, utilizand, in acelasi timp, modalitati artistice diferite pentru a aborda problemele socio-economice cu care se confrunta Europa astazi.

Tema centrala pentru Aarhus 2017 este „regandirea”. Orasul danez va ilustra modul in care artele, cultura si sectorul creativ ne pot ajuta sa ne regandim si sa ne modelam comportamentele sociale, urbane, culturale si economice de baza, pentru a gasi solutii noi la problemele comune.