OFICIAL Inspectia judiciara a demarat actiunea disciplinara impotriva procurorilor DNA care au anchetat modul in care s-a adoptat OUG 13 la sesizarea site-ului Lumea Justitiei si acuza "incalcarea grava a principiului separatiei puterilor in stat"

Inspectia judiciara a pornit, miercuri, actiunea disciplinara impotriva procurorilor Marius Bulancea, Paul Dumitriu si Jean Uncheselu, acuzati de exercitarea functiei cu rea credinta in dosarul in care au anchetat modul de adoptare al OUG 13, au declarat pentru HotNews.ro surse judiciare. Cercetarea inspectiei a pornit de la o sesizare formulata in martie 2017 de Jurindex Media SRL, firma detinuta de jurnalistii Adina Anghelescu si Razvan Savaliuc, editorii site-ul Lumea Justitiei (Luju).

UPDATE: Inspectia judiciara a confirmat oficial actiunea disciplinara fata de cei trei procurori, pe care ii acuza de „incalcarea grava a principiului separatiei puterilor in stat”.

Cum motiveaza Inspectia Judiciara actiunea disciplinara impotriva celor trei procurori:

I. Cu referire la nerespectarea normelor de drept procesual care reglementeaza competenta DNA:

Prin conduita adoptata de procurorul sef sectie (Marius Bulancea -n.red) si procurorul sef adjunct sectie (Paul Dumitriu – n.red.), in ceea ce priveste inregistrarea denuntului formulat la 31 ianuarie 2017 si constituirea dosarului cunoscut opiniei publice drept „Ordonanta 13”, anterior completarii denuntului cu elemente noi de natura sa atraga competenta DNA au fost nesocotite dispozitiile art. 294 alin. 1 si 3 din Codul de procedura penala (CPP), art. 58 alin. 1 si 2 din CPP, dispozitiile procedurale din Legea nr. 78/2000 si din Legea nr. 115/1999 la care fac trimitere prevederile art. 3 alin. 1 lit. a, art. 13 si art. 24 din O.U.G. nr. 43/2002, cu modificarile ulterioare.

II. Cu referire la nerespectarea normelor de drept procesual in efectuarea urmaririi penale:

Nerespectarea normelor de drept procesual in exercitarea atributiilor de serviciu care impuneau organului judiciar, pe de o parte, solutia de clasare fara a efectua acte de urmarire penala ca urmare a incidentei unuia dintre cazurile care impiedica exercitarea actiunii penale si, pe de alta parte, sa nu dispuna inceperea urmaririi penale cu privire la fapta, intrucat toate faptele reclamate in cauza priveau in realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ, respectiv aspecte de oportunitate si legalitate care nu cad sub incidenta controlului organelor de cercetare penala, indiferent de incadrarea juridica stabilita de catre procuror (art. 294 alin. 3 din CPP si art. 315 alin. 1 lit. b din acelasi cod si respectiv, art. 305 alin. 1 din CPP).

Totodata, inspectorii judiciari au retinut in sarcina procurorului sef sectie incalcarea dispozitiilor art. 304 alin. 2 cu referire la prevederile alin. 1 CPP, manifestata in raport de masurile dispuse in ceea ce priveste efectuarea urmaririi penale in dosar (in legatura cu desemnarea unui al doilea procuror de caz si cu semnarea a numeroase adrese intocmite in cauza, transmise altor institutii, avand ca obiect solicitarile formulate de catre procurorii de caz in interesul urmaririi penale efectuate) si neexercitarea din oficiu a atributiilor privind infirmarea actelor sau masurilor date de procurorii de caz cu nerespectarea dispozitiilor legale, raportat si la dispozitiile art. 30 alin. 1 lit. a din Regulamentul de ordine interioara al DNA, aprobat prin Ordinul nr. 1643/C/15.05.2015 al Ministrului Justitiei, publicat in Monitorul Oficial nr. 350 din 21 mai 2015.

Urmarea imediata produsa, retinuta in rezolutie, desi nu conditioneaza existenta abaterii disciplinare savarsita in modalitatea identificata (grava neglijenta), consta in :

– incalcarea grava a principiului separatiei puterilor in stat, garantat de art. 1 alin. 4 din Constitutie, astfel cum s-a constatat deja prin Decizia nr. 68 din 27.02.2017 pronuntata de catre Curtea Constitutionala, in raport de conduita adoptata de procurorii cercetati, care s-au considerat competenti sa verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative si, implicit, legalitatea adoptarii ordonantei de urgenta a Guvernului;

– deteriorarea increderii si a respectului opiniei publice fata de functia de magistrat, cu consecinta afectarii imaginii justitiei, ca serviciu public, in raport de faptul ca, data fiind conduita concreta adoptata de procurorii cercetati, concretizata in incalcarea normelor de procedura penala aratate, s-a constatat de catre Curtea Constitutionala, prin aceeasi decizie, faptul ca Ministerul Public nu doar ca si-a depasit atributiile prevazute de Constitutie si de lege, dar si-a si arogat atributii ce apartin Curtii Constitutionale sau puterii legislative.

Actiunea disciplinara a fost inaintata Sectiei pentru procurori in materie disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide cu privire la raspunderea magistratilor in cauza, mai precizeaza Inspectia judiciara.

Lumea Justitiei anunta intr-un articol publicat pe data de 29 iunie ca inspectia judiciara a inceput cercetarea disciplinara impotriva celor trei procurori. Actiunea disciplinara impotriva celor trei echivaleaza cu trimiterea la judecata CSM si este semnata de inspectorul Adriana Romanescu Pampu, directoarea Directiei de Inspectie pentru procurori.. La cercetarea disciplinara a mai participat un inspector, Mihaela Focica, care a facut opinie separata. Potrivit surselor HotNews.ro, impotriva ei s-a facut o sesizare disciplinare pentru a fi scoasa din acest dosar, astfel incat a ramas doar inspectorul Romanescu.

Propunerea inspectorului urmeaza sa fie analizata in sectia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii care poate dispune sanctionarea celor trei procurori cu masuri care pot merge pana la excluderea din magistratura sau poate respinge propunerea de sanctionare, care a promovat actiunea disciplinara.

Background. In dosarul privind OUG 13 de modificare a codurilor penale, procurorii DNA au dispus, in 24 februarie, clasarea cauzei avand ca obiect infractiunea prevazuta de articolul 13 din Legea 78/2000, respectiv folosire a influentei ori autoritatii ca persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Anchetatorii au mai decis atunci disjungerea si declinarea la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru solutionarea cauzei legata de cinci infractiuni, respectiv: favorizare a faptuitorului; prezentare cu rea-credinta, de date inexacte, Parlamentului sau presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului (prevazuta si sanctionata de Legea 115/1999 – a raspunderii ministeriale); sustragerea sau distrugerea de inscrisuri; sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri; fals intelectual.

Pe data de 26 iunie, procurorii Parchetului General au dispus clasarea dosarului privind adoptarea de catre Guvern a Ordonantei 13, care viza modificarea Codurilor penale si introducerea unui prag de 200.000 de lei pentru abuzul in serviciu, anunta News.ro. Adoptarea OUG 13 de catre Guvernul Grindeanu, la finalul lunii ianuarie, a provocat cele mai ample proteste de strada inregistrate in Romania dupa Revolutie.

Decizia Curtii Constitutionale. Pe data de 8 februarie 2017, presedintele Senatului a solicitat Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra existentei unui conflict juridic de natura constitutionala dintre Guvernul Romaniei si Ministerul Public – Directia Nationala Anticoruptie, generat de demersurile procurorilor din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, constand in anchetarea circumstantelor in care a fost elaborat proiectul de ordonanta de urgenta a Guvernului referitor la modificarea si completarea Codului penal, respectiv a Codului de procedura penala.

Prin decizia nr. 68 din data de 27 februarie 2017, Curtea Constitutionala a decis ca „prin verificarea circumstantelor in care a fost adoptata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal si a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala, Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie si-a arogat competenta de a efectua o ancheta penala intr-un domeniu care excedeaza cadrului legal.

Directia Nationala Anticoruptie sustinea ca Ministerul Justitiei a distrus un document de la Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul in care proiectul OUG 13 primea, cu foarte putin timp inainte de aprobarea in Guvern, aviz de oportunitate cu observatii si propuneri.

DNA preciza ca actul normativ avea, cu cateva ore inainte de aprobare, doar avizul Ministerului Afacerilor Interne, legat strict de infractiuni din domeniul circulatiei rutiere, si al Consiliul Legislativ, cu observatii privind caracterul de urgenta, iar ministrul Afacerilor Externe a semnat proiectul in sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat „pe loc” acest aviz.