Business report: Efectul low-cost pe cursele interne: traficul de pasageri s-a dublat; Pretul apei uzinate, marit abuziv; Falimentul Carpatica Asig seamana izbitor cu cel al Astra. Allianz Tiriac si Omniasig, rol esential
Efectul low-cost pe cursele interne: traficul de pasageri s-a dublat. Intrarea companiilor low-cost pe rutele interne a dus la spargerea monopolului Tarom, iar traficul de pasageri s-a dublat in primul trimestru din acest an, comparativ cu aceeasi perioada din 2016, arata datele de la Institului National de Statistica (INS). Prima companie aeriana care spargea monopolul Tarom pe cursele interne a fost Blue Air. Compania a lansat pe 25 octombrie 2015 zborurile dintre Bucuresti si Iasi. La cateva luni, si competitorii Wizz Air si Ryanair au lansat noi zboruri interne, spre Cluj-Napoca, respectiv Timisoara. Iar traficul de pasageri pe rutele interne s-a dublat in primul trimestru din acest an, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, arata datele Institutului National de Statistica (INS). Astfel, daca totalul pasagerilor imbarcati si debarcati de pe cursele interne regulate si neregulate pe aeroporturile din Romania a fost de 319.233 in primul trimestru din 2016, acest numar s-a dublat in aceeasi perioada a acestui an, relateaza Economica.
Falimentul Carpatica Asig seamana izbitor cu cel al Astra. Allianz Tiriac si Omniasig, rol esential. Urmeaza mii de procese. Allianz Tiriac si Omniasig VIG vor face parte din comitetul creditorilor Carpatica Asig, organism in cadrul caruia sunt adoptate cele mai importante decizii din procedurile de faliment. Aceasta a fost doar una dintre masurile aprobate in cadrul primei sedinte a Adunarii Creditorilor firmei de asigurare unde a fost votat si onorariul lichidatorului numit de instanta, CITR. Acesta va incasa 25.000 de euro pe luna plus TVA, dar si un procent de 4,5% din sumele pe care reuseste sa le distribuie catre creditori. Ca si in cazul Astra Asigurari, Allianz si Omniasig au ajuns in comitetul creditorilor in conditiile in care au invocat creante semnificative provenite din regresele CASCO/RCA. Acestea sunt sume platite de cele doua firme de asigurare pentru reparatiile, in baza politei CASCO, a masinilor lovite de soferi cu RCA la Carpatica Asig. Potrivit normelor in vigoare, firmele care au achitat pe CASCO isi pot recupera cheltuielile de la societatea care a emis RCA pentru soferul vinovat. In cazul de fata, intrarea in faliment a facut imposibila recuperarea, mai ales ca societatea Carpatica Asig avea si inainte obiceiul de a achita cu dificultate sumele din regrese, anunta profit.ro.
CE propune limitarea numarului de zile in care soferii straini pot traversa blocul comunitar. Comisia Europeana a propus miercuri limitarea numarului de zile in care soferii straini de camioane cu salarii scazute pot traversa blocul comunitar. Conform noilor reglementari, soferii straini vor fi considerati „lucratori detasati temporar”. Acest lucru inseamna ca vor primi cel putin salariul minim din tara de unde vin daca petrec trei sau mai multe zile pe luna lucrand in afara tarii lor. Conform propunerilor CE, soferilor straini li se va permite sa efectueze livrari in afara tarii lor natale maxim cinci zile dupa ce au efectuat o livrare internationala. In prezent, le este permis sa efectueze trei operatiuni de cabotaj in termen de sapte zile. Soferii de camioane vor trebui in mod regulat sa beneficieze saptamanal de odihna in afara cabinelor – de 45 de ore dupa sase zile de serviciu, scrie Auto Bild.
Zootehnie: care au fost cele mai „harnice” si cele mai „lenese” animale din Romania ultimelor trei decenii. Valoarea productiei zootehnice din Romania s-a ridicat anul trecut la circa 3,9 miliarde de euro, in scadere cu circa 4% fata de 2015, potrivit Eurostat. O radiografie extinsa pe aproape trei decenii arata ca, in general, productia zootehnica raportata la numarul total de locuitori a cunoscut scaderi pe aproape toate segmentele, de la oua la carne si lana. Surprinzator, in cazul laptelui, indicatorul a crescut. Romania a produs in 2015, cel mai recent an pentru care exista informatii publice, putin peste 72 de kilograme de carne pe cap de locuitor, in crestere cu aproape 12% fata de 2010, insa in scadere cu aproape un sfert fata de anul 1990, arata datele de la Institutul National de Statistica. Si productia de lana a inregistrat un minus de aproape o treime fata de 1990, ajungand la 1,1 kilograme/locuitor, in timp ce, in ceea ce priveste productia de oua, aceasta a ajuns la 331 de bucati atunci cand raportam la populatie, in scadere cu 5% fata de primul an de dupa ’89. Pe de alta parte, productia de lapte raportata la populatie arata ca, in 2015, aceasta ajunsese la 248 de litri/cap de locuitor, in crestere cu 30% fata de acum aproape 30 de ani. Trebuie mentionat insa ca, in toata aceasta perioada, si populatia Romaniei a scazut cu peste trei milioane de locuitori, ceea ce inseamna ca si baza de raportare s-a redus, indiferent de ce produs de tip zootehnic vorbim, noteaza NewMoney.
Pretul apei uzinate, marit abuziv. Scumpirea cu 300% a apei folosite pentru generarea de energie de catre Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau CEO a fost un abuz, considera inspectorii Consiliului Concurentei. Acestia recomanda ca pretul apei sa fie ajustat pe temeiuri reale de piata, in urma negocierilor dintre actorii implicatii. Majorarea, in 2011, de patru ori a pretului apei folosita pentru generarea de electricitate de catre companii precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, complexurile energetice pe carbune ori micile hidrocentrale a fost de natura sa produca distorsiuni in piata, fiind considerata nejustificata, este una din concluziile preliminare ale unui raport – studiu elaborat de Consiliul Concurentei, potrivit unor surse apropiate situatiei. Concluziile finale urmeaza a fi prezentate de CC in cel mai scurt timp. Ca urmare a acestui raport, Concurenta poate emite niste recomandari catre institutiile guvernamentale vizate, prin care actorii implicatii, companiile si Apele Romane, sa negocieze un nou pret al apei, care sa fie temeinic fundamentat, nu ca in 2010, cand majorarea s-a facut peste noapte si abuziv, relateaza Capital.
Romania, in top 5 mondial al celor mai ieftine zboruri. La bulgari e mult mai ieftin. In ce tari sunt cele mai scumpe bilete de avion. O agentie de turism online a dat publicitatii un studiu referitor la costurile biletelor de avion din 80 de tari din lume, in care Romania se plaseaza pe locul 5, cu o medie de 5,94 euro pentru suta de kilometri. Pe primul loc in clasament se plaseaza Malaezia, cu o valoare de 3,84 euro/100 km, urmata de Bulgaria, cu 4,28, si India, cu 4,56. Plasarea Romaniei pe locul 4 este cu atat mai spectaculoasa cu cat anul trecut tara noastra era abia pe locul 27 in acelasi clasament. La polul opus se afla Belgia, cu o medie de 50,21 euro/100 km (de 13 ori mai mult decat in Romania), urmata de Olanda, cu 50,10 euro, si Qatar, cu 49,58 euro. Pentru a alcatui acest clasament, Kiwi.com a analizat peste un milion de zboruri pentru a stabili pretul mediu si pentru cursele pe distanta mica, si pentru cele pe distante mari. Au fost luate in calcul atat companii low cost, cat si de linie. Tarifele la zborurile interne au fost calculate tinand cont de media preturilor biletelor din capitala statului respectiv catre cinci orase importante sau spre localitati apropiate din tarile vecine, unde nu se poate ajunge cu zboruri interne. Pe de alta parte, in cazul zborurilor internationale s-au luat in calcul tarifele valabile din toate aeroporturile din lume catre tara respectiva, scrie Romania Libera.