Press report: ​Șamanii și vracii economiei. Mărirea și decăderea baronului PSD Dumitru Buzatu. Jaful de la Centrul „fantomă” al Primăriei Generale. Biriș: Cum a dizolvat Codul Fiscal solidaritatea

Mărirea și decăderea baronului PSD Dumitru Buzatu. Trădat de cel mai bun prieten, Farmazon ● Jaful de la Centrul „fantomă” al Primăriei Generale ● Cumpără Departamentul Românilor de Pretutindeni bunăvoința bisericilor din străinătate? ● Șamanii și vracii economiei: oamenii din spatele măsurilor fiscale ● Gabi Biriș: Cum a dizolvat Codul Fiscal solidaritatea, liantul care face dintr-o populație o națiune ● Analiză: Munca la stat, o mană cerească ● Harta prosumatorilor din România. Unde s-au instalat cele mai multe sisteme fotovoltaice ● Cartelul contractelor de consultanță, sub umbrela PNL

Mărirea și decăderea baronului PSD Dumitru Buzatu. Trădat de cel mai bun prieten, Farmazon

O nomenclatură locală, unită prin încuscriri și cumetrii, conduce toate instituțiile și afacerile din bani publici. Din 1992 până în 2018, au dispărut zeci de baroni, numai Dumitru Buzatu e tot timpul la Putere. Vasluiul e județul roșu: toți din conducerea Primăriei, Consiliului Județean, Prefecturii și a firmelor de construcții sunt neamuri. Dumitru Buzatu e din 1992 politician la vârful PSD. Soția lui Buzatu e parlamentar, fiul – secretar de stat. În Vaslui nu există presă, transparență, depopularea este masivă, iar toți banii publici sunt drenați de câteva familii. Și Buzatu, din amărâtul Vaslui aflat în umbra impunătorului oraș Iași, a ajuns cel mai important politician aflat la Putere în Moldova.

De-a lungul ultimilor ani, s-a vorbit despre faptul că majoritatea afacerilor cu bani publici din Vaslui au fost drenate de câțiva oameni de afaceri strânși în jurul partidului. Mai multe anchete ale DNA Iași s-au desfășurat la Vaslui, în vizor fiind și contracte cu bani europeni, inclusiv banii de la Consiliul Județean condus de Buzatu, scrie ReporterIS.

Jaful de la Centrul „fantomă” al Primăriei Generale. Hotel la Bran, vilă în Bragadiru, vacanțe și mașini de lux cu bani „scoși la sacoșă”

Timp de aproape 10 ani, între 2007 și 2016, din bugetul Centrului de Protecție a Plantelor (CPP) București „s-au scurs” peste 10 milioane de lei. Acești bani au ajuns direct în buzunarele directorului care conduce de aproape 24 de ani instituția care se ocupă cu tratarea plantelor din Capitală.

Fondurile publice ajungeau la el direct prin afaceristul de la care instituția cumpăra produse fitosanitare la prețuri supraevaluate.

Patronul firmei cu care lucra directorul Mihail Dan Grigore vindea produsele la prețuri chiar și de 3,5 ori mai mari decât cele de pe piață, iar în unele cazuri primea bani pentru servicii pe care nu le mai presta. „Surplusul“ care rămânea în firmă era scos cash și înmânat sub formă de comision, „la sacoșă”, șefului CPP.

Sumele erau „reinvestite“ de director, care și-a construit o pensiune de aproape 1,5 milioane de euro la doar 6 km de Castelul Bran, o casă de lux în orașul ilfovean Bragadiru și a renovat un alt imobil.

Tot cu bani din bugetul instituției pe care o conducea și-a cumpărat doi bolizi și a fost în 35 de vacanțe de lux în 20 de țări, printre care și unele exotice precum Jamaica, Indonezia sau Oman, scrie Buletin de București.

Cumpără Departamentul Românilor de Pretutindeni bunăvoința bisericilor din străinătate?

Bisericile din diaspora au primit 64% din banii dați în 2022 de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Lăcașuri din Franța, Italia, Germania au primit 400.000 de euro pentru un proiect. Bisericile sunt doar unul dintre cele cinci domenii finanțate de stat; au luat circa două treimi din bani.

Pe 10 septembrie 2023, aproape 150 de artiști români au urcat pe scena John F. Kennedy Center for the Performing Arts din Washington pentru un concert care sărbătoarea libertatea religioasă.

„Programul concertului este gândit cu grijă pentru a oferi o varietate de emoții și trăiri spirituale, de la bucurie și entuziasm, la reverență și contemplare”, anunțau organizatorii cu zece zile înainte de eveniment.

Grupul de organizatori includea Ambasada României în SUA, Ministerul Culturii și Opera Națională din București. Lor li s-au adăugat și două asociații: Procred Music și Asociația pentru Promovarea Copiilor și Tinerilor Talentați.

Cea din urmă a adus proiectului peste 400.000 de mii de euro dintr-o finanțare a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DPRP). Cu doar 40 de lei mai puțin decât finanțarea maximă pe care o permite departamentul – 1.999.960 de lei, scrie Europa Liberă.

Șamanii și vracii economiei: oamenii din spatele măsurilor fiscale

Pachetul de măsuri fiscale pentru echilibrarea bugetului elaborat de guvern este atât de antieconomic prin prevederile impozitării cifrei de afaceri și victimele colaterale, încât el va fi cu siguranță modificat: pur și simplu economia NU are cum să funcționeze astfel.

Problema este că în acest fel nici nu se va atinge dezideratul obținerii sumelor necesare pentru încadrarea în deficite, și este și scoasă economia din logica funcționării companiilor într-o economie liberală de piață.

Dar cine sunt geniile economice care, în ultimele 4-5 luni, au conceput un asemenea experiment în ecosistemul de afaceri al economiei românești?

Îi prezentăm astăzi – cu observația că unii dintre ei sunt responsabili de măsurile fiscale din ultimii 9 ani care au adus la dezastru și bugetul, și au creat și întreținut paradigma unei economii primitive, bazate pe consumul din import plătit cu bani împrumutati.

După 9 ani, e timpul să vedem cu cine avem, de fapt, de-a face. Am scris ”responsabili”? Ei bine, nu: niciunul n-a fost vreodată responsabil, deciziile au fost ”politice”, fiecare dintre ei a avansat în carieră în urma relațiilor cu statul român și partidele politice pe persoană fizică: nu doar că niciodată nu au suportat consecințele măsurilor produse de minților lor, dar acești adevărați șarlatani vânzători de prafuri miraculoase și unguente vindecătoare au profitat de relațiile politice pe care le-au monetizat, în baza viziunii de ”capitalism cubanez” produsă de expertiza domniilor lor, scrie Curs de Guvernare.

Gabi Biriș. Nimeni nu trebuie scutit. Cum a dizolvat Codul Fiscal solidaritatea, liantul care face dintr-o populație o națiune.

Gabi este unul dintre cei mai experimentați specialiști în fiscalitate. Este partener al casei de consultanță Biriș Goran și cofondator al The Tax Institute, o instituție menită să facă ceva ce, paradoxal, încă nu face nimeni în România: studii de impact privind taxele și schimbările de fiscalitate.

Uităm, spune Gabi Biriș, că taxele reprezintă un instrument pentru a ghida economia. Ele construiesc și modelează comportamente, creează sau elimină inegalitatea și sunt unul dintre fundamentele solidarității sociale. Și, în ultimii opt ani, am dinamitat constant acest principiu și am dinamitat fundația fiscalității. Astăzi, România trăiește un paradox. E țara cu cea mai apăsătoare fiscalitate pe veniturile mici, dar cu cele mai ample excepții pentru veniturile mari, cu cele mai mici încasări din taxe și una dintre cele mai reduse niveluri de taxare.

Am vorbit cu Gabi despre principii, și e posibil ca părți din acestă conversație să nu vă placă. Pentru că vorbește despre întoarcere la fundamente: eliminarea excepțiilor, taxarea microîntreprinderilor pe profit și introducerea unei competiții corecte în economie.

Când introduci o excepție, creezi o motivație pentru ca acel sector din economie să lupte pentru a-și conserva beneficiul. Astfel, am ajuns să vorbim, fiecare dintre noi, despre păstrarea propriilor avantaje și mai puțin despre un sistem echitabil. Într-un moment în care fiscalitatea e una dintre principalele discuții, această conversație pune problema într-un sens mai larg, al impactului pe termen lung și al principiilor economice, scrie Andreea Roșca pe blogul ei personal.

Kelemen Hunor la RFI, despre moțiunea de cenzură: Facem un joc de imagine sau rezolvăm ceva?

Kelemen Hunor taxează măsurile fiscale: ”Sunt măsuri care au menirea de a acoperi un deficit destul de mare și sunt măsuri care au fost gândite foarte repede, fără a ajunge la o concluzie privind impactul exact și consecințele pe termen mediu, pe termen lung, mai ales în ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii și microîntreprinderile, în primul rând. Acolo, lucrurile sunt destul de clare, să crești de trei ori taxele pe care trebuie să le plătească, de la o zi la alta, pentru aceste microîntreprinderi este o lovitură dură, deci acolo ar fi fost nevoie de o etapizare a creșterii și de un timp de pregătire (…). Și sunt bineînțeles propuneri pe care noi le-am susținut de foarte multe ori pe parcursul anilor de după pandemie și nu am nici un motiv să spun că astăzi nu sunt de acord cu ceea ce am propus acum un an de zile, de exemplu, suprataxarea anumitor companii peste un anumit rulaj, o anumită cifră de afaceri (…). Deci eu văd aceste măsuri un pic ca și niște improvizații rapide, hai să găsim niște bani, pentru a acoperi deficitul bugetar, fără să văd măsurile pe digitalizarea sistemului fiscal, fără să văd cum se va colecta ce nu s-a colectat până acum”, scrie RFI.

Analiză: Munca la stat, o mană cerească

După încheierea embargoului impus anul trecut angajărilor la stat, până la ora actuală au mai apărut peste 4.000 de bugetari, cei mai mulți în administrația locală, unde lucrează peste 280.000 de salariați. E un fel de-a spune că lucrează, pentru că mai ales în mediul rural nu de puține ori un localnic se duce la primărie pentru a-și rezolva o problemă și nu găsește pe nimeni. Primarul ba e plecat pe teren, ba la Consiliul județean, ba la o întrunire de partid.

În urmă cu o lună, în cadrul unei ședințe de guvern, premierul Marcel Ciolacu a propovăduit și el că statul e prea gras și a transmis miniștrilor că „este nevoie de un stat mai suplu, este esențial să reducem costuri și să comasăm instituții care se calcă pe picioare“. Deocamdată ne aflăm în imperativul vocal al lui „este nevoie“.

Mii de posturi din administrația centrală și locală sunt ocupate prin pile, relații, nepotisme, amantlâcuri, familii întregi sunt angajate în același minister, în aceeași instituție publică, scrie DW.

Harta prosumatorilor din România. Unde s-au instalat cele mai multe sisteme fotovoltice

Harta prosumatorilor ne arată că cei mai mulți prosumatori erau, la jumătatea anului în curs, în județul Ilfov, 6.530 din cei peste 77.000 la nivel național, potrivit datelor din Cod, care au fost obținute de la ANRE. Urmează județul Timiș, cu 4.590 de prosumatori și Dolj, cu 3.223 de prosumatori. Numărul include prosumatorii persoane fizice și juridice, iar datele sunt de la jumătatea anului, scrie Economica.net.

Agențiile de turism cer Guvernului să mențină sistemul actual de acordare a voucherelor de vacanță

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) solicită Guvernului menținerea sistemului actual de acordare a voucherelor de vacanță și spune că turismul a ajuns „minge de ping-pong” între cabinetul prim-ministrului și al ministerului de Finanțe.

„Acordarea în bani a voucherelor de vacanță este considerată neconstituțională, așa cum a fost demonstrat și în alte țări europene, precum Belgia. Nu poate fi acceptat ca o parte din salariul angajaților să fie supusă unei impozitări diferite de la un salariat la altul, iar această decizie să fie la latitudinea angajatorului. Este discriminatoriu”, susține Adrian Voican, vicepreședinte ANAT, citat de Startupcafe.ro.

Cartelul contractelor de consultanță, sub umbrela PNL

Contracte de peste 3,3 milioane euro au fost încredințate fără licitație către firmele controlate de Dragoș Samoilă, un afacerist apropiat de PNL Iași și în special de primarul liberal din Aroneanu, Benoni Moruzi. Prin intermediul a patru societăți comerciale, Samoilă a primit în doar nouă luni de zile peste 330 de contracte de consultanță cu entități publice. Samoilă a cumpărat la finalului anului trecut de la Primăria Aroneanu, condusă de primarul PNL Benoni Moruzi, cu 135.000 de euro terenul și luciul de apă pe care se află restaurantul Liria, teren evaluat la jumătate din prețul pieței: 65 de euro/mp. Primăria Aroneanu i-a dat între timp, prin încredințare directă, contracte de sute de mii de euro, cele două părți fiind într-o colaborare continuă de ani buni, scrie 7Iași.ro.

​h2: Cum a ajuns decanul de vârstă al instanței supreme să fie judecat de colegii săi, într-un litigiu în care pretinde 2 milioane de euro

Judecătoarea Eugenia Pușcașiu este de câțiva ani decanul de vârstă al instanței supreme. Din mai 2021, ea se judecă cu Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cluj, pretinzând acesteia daune de 2 milioane de euro pentru ne-emiterea titlurilor de proprietate a unui teren dintr-o comună din Cluj. Comisia județeană se apără și spune că lucrurile nu stau așa. Litigiul a ajuns până la Secția I Civilă a instanței supreme, unde activează chiar judecătoarea Pușcașiu. Ce decizii au luat până acum instanțele de fond și apel, aflați din articolul Justnews.