Micii comercianți, despre plafonarea plăților cash: La magazinele din rural clienții plătesc cu cash. Seara, proprietarul s-ar duce la cash and carry să-și refacă stocurile. Păi unde și cum urcă el bani pe card la ora aia?

Orice lucru care îți îngrădește niște drepturi greu poți să-l privești cu simpatie. Plafonarea plăților în numerar la magazinele de tip cash and carry (Metro, Selgros etc) îi nemulțumește pe micii comercianți care iau seara banii strânși și merg să-și refacă stocurile.

„Gândiți-vă că sunt peste 60.000 de mici comercianți, foarte mulți având magazine în zone rurale, unde plățile se fac exclusiv cash. Clienții vin și plătesc cu bani gheață, unii coboară din munte să-și facă aprovizionarea. Seara, proprietarul s-ar duce la cash and carry să-și refacă stocurile, dar acum ne-a coborât plafonul. Păi unde și cum să-mi urc eu bani pe card la ora aia ca să-mi plătesc marfa cu cardul?”, explică într-o discuție cu HotNews Feliciu Paraschiv, fondator al Paco Supermarkets și Vicepreşedinte Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România – ANCMMR.

Micii comercianți spun că normal era să lase opțiunea de a plăti cash sau cu cardul la latitudinea fiecăruia. „Nu mi se pare normal să mi se interzică. Poate mie îmi place să aud foșnetul banilor când fac o plată! De ce să mi se interzică?”, se întreabă un alt mic antreprenor în comerț.

Și mai e ceva, spune Feliciu Paraschiv. „Pe persoană fizică, tranzacțiile cu cardul au comisioane rezonabile. Dar la cardul pe firmă, comisioanele urcă la 3%. Păi și eu dacă iau țigări- pe care nu pot să le vând decât la un anumit preț- sau cumpăr ulei, unde marja e de 3,2% din start toată marja aia mi se duce pe comisionul dat băncii”, mai spune omul de afaceri.

În opinia lui, problema este legată de lipsa serviciilor bancare în mediul rural. „În zonele rurale, fără ATM-uri, fără casierii bancare că le-au desființat, cum procedez? Chiar dacă aș avea un ATM din ăsta la care să pot urca pe card, păi ce fac? Mă duc în fiecare seară cu câte 50.000 de lei și stau două ore la bancomat să-mi urc banii? Și cât de în siguranță mă simt cu toți banii ăia plimbați seară de seară cu sacoșa la bancomat? Că poate vede unul că vin zilnic cu sacul de bani și mă așteaptă într-o seară să-mi dea în cap!”, mai spune Vicepreşedintele Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii.

Asociația micilor comercianți spune că nu a fost chemată la consultări pe tema plafonării plăților cash. „Dar oricum, chiar dacă ne-am fi spus opinia, nu am fi fost luați în seamă. Așa cum s-a întâmplat de atâtea alte ori, cel mai recent fiind cazul Legii privind sistemul de garanție-returnare”, crede Feliciu Paraschiv.

Finanțele au propus această măsură (limitarea plăților în numerar) în ideea reducerii evaziunii fiscale. Intenție bună dar care poate produce efecte perverse.

Ideea unei societăți fără numerar poate fi atrăgătoare și își are evident avantajele ei, dar există și dezavantaje.

Persoanele în vârstă pot fi mai puțin confortabile cu noile tehnologii și mai puțin capabile să facă trecerea de la moneda fizică la tranzacțiile electronice.

Comunitățile rurale sunt de asemenea vulnerabile, din cauza conectivității slabe în anumite zone.

Amenințările din partea infractorilor cibernetici organizați sunt foarte reale, iar ei găsesc frecvent noi modalități de a încălca protocoalele de securitate. E drept, aici există un balans: în lumea banilor cash poți fi ținta hoților fizici, iar în societatea cashless riști să devii ținta hackerilor.

Când plătiți digital, lași întotdeauna o amprentă digitală, care e monitorizată de magazinele de unde îți faci cumpărăturile sau de bănci. Unele persoane nu se simt confortabil cu faptul că datele lor pot fi vândute unor terți pentru a deveni ținte de marketing.

Mulți oameni consideră, de asemenea, că atunci când merg la cumpărături cu cardul cumperi mai mult decât ai nevoie, în vreme ce numerarul îți limitează pofta excesivă de cumpărături.

Într-o lume imprevizibilă, există întotdeauna o îngrijorare cu privire la vulnerabilitatea sistemului. Cât de rezistentă este tehnologia care susține o societate fără numerar?

Dezastrele naturale, atacurile cibernetice sau pur și simplu mentenanța ori alte accidente pot face ca sistemul informatic al băncii sau aplicația de net banking să pice, iar tu să nu poți să-ți cumperi ceea ce ai nevoie în acel moment (bilete la un concert unde dacă nu cumperi în primele 30 de minute de la punerea în vânzare nu mai prinzi loc).

Sau poți pur și simplu să ajungi cu cardul într-o zonă montană sau rurală unde magazinul sătesc nu are POS și unde ai nevoie de numerar ca sa-ți iei o banală sticlă de apă.