OFICIAL Ce creșteri de taxe își asumă Coaliția PSD-PNL. Cum arată proiectul DOCUMENT
Taxele vor crește, lucru confirmat de proiectul de măsuri fiscale asumat de Coaliția PSD-PNL. Ministerul Finanțelor a publicat oficial documentul cu care premierul Marcel Ciolacu se va duce în Parlament pentru asumarea răspunderii.
Proiect Lege creștere taxe și impozite 2023-2024 – click pentru a deschide
Schimbările preconizate:
Cum vor fi taxate microîntreprinderile
Microîntreprinderile vor fi taxate astfel:
• 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro
• 3%, pentru microîntreprinderile care:
1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau
2. desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5510 – Hoteluri şi alte facilități de cazare similare, 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe şi perioade de scurtă durată, 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, 5590 – Alte servicii de cazare, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice – numai pentru societățile profesionale cu personalitate juridică, constituite de avocați potrivit legii, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.
Cotele de impozitare, menționate mai sus, aplicabile veniturilor microîntreprinderilor se reglementează începând cu data de 1 ianuarie 2024.
În același proiect e și: Plățile în numerar, drastic reduse / Cumpărăturile de la Metro pot fi plătite cash în limita a 2000 de lei / Înainte, plafonul era de 10.000 de lei
IT-știi vor plăti impozit pe venit pentru sumele de peste 10.000 de lei / Se va aplica până în 2028
Pentru IT-ști se propune limitarea aplicării facilității fiscale până la 31 decembrie 2028 inclusiv, similar cu termenul prevăzut pentru facilitățile fiscale acordate sectoarelor construcții, agricol și industria alimentară precum și introducerea unui plafon până la care se acordă scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv până la nivelul a 10.000 lei inclusiv.
Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu se aplică facilităţile fiscale.
De asemenea, IT-știi ar urma să poată cere exceptarea de la plata contributiei la Pilonul II de pensii.
Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti CASS
Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti CASS din octombrie 2023.
Conform MF, măsura are în vedere angajamentele asumate de Guvern în cadrul PNRR care vizează reducerea etapizată a distorsiunilor și stimulentelor fiscale excesive, în principal pentru impozitul pe venit și contribuțiile sociale, fără a fi afectată creșterea economică și dezvoltarea sectoarelor economice impactate de deciziile de politică fiscală.
Unde crește TVA / Ce produse și servicii se vor scumpi
TVA va crește pentru unele bunuri și servicii. Mai exact:
- Va crește de la 5% la 9% pentru livrarea de locuințe sociale, livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă.
- TVA crește de la 5% la 9% pentru livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice.
*Pentru trecerea de la aplicarea cotei de 5% la 9% pentru livrarea de locuințe este necesară și introducerea unor dispoziții tranzitorii.
- Crește de la 5% la 19% TVA pentru sălile de fitness
- Tot de la 5 la 19% crește și pentru bâlciuri, parcuri de distracții și parcuri recreative, evenimente sportive.
- Se propune trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard de TVA pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs
Ce produse rămân cu 5% TVA: livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, accesul la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziții, cinematografe și evenimente culturale, livrarea de lemn de foc și energie termică.
Taxarea băuturilor cu zahăr: cât va fi acciza
Se introduce o taxă pentru zahăr. Mai exact este vorba despre o acciză pentru:
- băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5g – 8 g/100 ml de 40 lei/hl
- băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml de 60 lei/hl
Bonurile de masă vor putea fi acordate și în bani. De asemenea, se va plati și CASS pentru ele.
Impozit special la case/apartamente și mașini scumpe
Se introduce un impozit special pentru case/apartamente și mașini scumpe.
Se va aplica pentru:
- persoanele fizice care au în proprietate/proprietate comună clădiri rezidențiale situate în România dacă valoarea impozabilă a clădirii depășește 2,5 milioane lei.
- persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziție individuală depășește 375.000 lei. Impozitul se datorează pe o perioadă de 5 ani începând cu anul fiscal în care are loc predarea-primirea autoturismului sau pentru fracțiunea de ani rămasă până la împlinirea perioadei de 5 ani de la această dată pentru cele la care predarea-primirea autoturismului a avut loc anterior.
Impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare se calculează în funcție de încadrare astfel:
- în cazul proprietăților reprezentând clădiri rezidențiale, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2.500.000 lei;
- în cazul proprietăților reprezentând autoturisme, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 lei
Taxarea companiilor mari și a băncilor
Se instituie un impozit minim pe cifra de afaceri pentru întărirea disciplinei fiscale care să asigure o contribuție minimă datorată de un contribuabil plătitor de impozit pe profit pentru situația în care impozitul pe profit, determinat pe baza prevederilor generale ale titlului II din Codul fiscal, este mai mic decât valoarea impozitului minim pe cifra de afaceri.
Acesta se datorează, în situația în care contribuabilul înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, și care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri.
Regulile sunt stabilite și pentru cazul în care rezultatul fiscal cumulat la sfârșitul trimestrului/anului de calcul este pierdere fiscală sau profit impozabil dar nu datorează impozit pe profit deoarece se află în perioada de recuperare a pierderii fiscale.
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) se determină astfel:
IMCA = 1%*(VT – Vs – I – A), unde:
VT = venituri totale;
Vs = venituri care se scad din veniturile totale (cum ar fi: veniturile neimpozabile, veniturile aferente costurilor stocurilor serviciilor în curs de execuție, veniturile din producția de imobilizări corporale şi necorporale neincluse valoarea achiziției/producției de active, veniturile din subvenţii, veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/ reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii);
I = valoarea achiziției/producției de active efectuată în trimestru/anul de calcul, începând cu anul fiscal 2024, respectiv cu anul fiscal modificat care începe în anul 2024; în cazul în care activele se realizează pe parcursul mai multor ani consecutivi, valoarea luată în calcul pentru determinarea acestui indicator este cea înregistrată în evidența contabilă aferentă trimestrului/anului de calcul, după caz;
A = amortizarea contabilă a activelor achiziționate/produse înainte de 1 ianuarie 2024/prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024.
Cuprinderea în formula de calcul a impozitului minim pe cifra de afaceri a investițiilor are drept scop menținerea resurselor financiare necesare pentru finanțarea acestora. Activele luate în calcul pentru determinarea indicatorilor I și A sunt cele stabilite prin ordin al ministrului finanţelor.
Din același proiect vezi și:
e-Factura devine obligatorie de la 1 iulie 2024
ANAF îți va cere 70% din banii pe care nu-i poți justifica
Impozitul suplimentar la bănci
În cazul băncilor – persoane juridice române şi al sucursalelor din România – persoane juridice străine, impozitul suplimentar este un impozit calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri, care cuprinde:
a) venituri din dobânzi;
b) venituri din dividende;
c) venituri din taxe şi comisioane;
d) câştiguri (pierderi) din derecunoașterea activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
e) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării, net;
f) câștiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
g) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
h) câştiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net;
i) diferenţe de curs de schimb (câştig sau pierdere), net;
j) câştiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare, net;
k) alte venituri din exploatare.
Impozitul suplimentar reprezintă cheltuială nedeductibilă la determinarea rezultatului fiscal. Impozitului minim/ impozitul suplimentar pe cifra de afaceri se datorează începând cu data de 1 ianuarie 2024 iar pentru contribuabilii care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic prevederile se aplică începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz.
Se modifică plafonul pentru numerarul din casele de marcat
Sumele în numerar aflate în casierie nu pot depăşi, la sfârşitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei.
Se admite depăşirea acestui plafon numai cu sumele aferente plăţii salariilor şi a altor drepturi de personal, precum şi a altor operaţiuni cu persoane fizice, pentru o perioadă de 3 zile lucrătoare de la data prevăzută pentru plata acestora.
Se majorează sancțiunea contravențională, respectiv stabilirea unei amenzi în procent de 25% din suma care depășește plafonul stabilit, dar nu mai puțin de 500 lei.
Pentru facturile stornate, aferente bunurilor returnate și/sau serviciilor care nu au fost prestate, cu valori mai mari de 1.000 lei, respectiv 2.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată astfel: 1.000 lei, respectiv 2.000 lei în numerar, sumele care depășesc aceste plafoane putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar.
În cazul returnării de bunuri de către persoanele fizice și, respectiv, neprestării de servicii către persoanele fizice, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată în numerar în limita a 5.000 lei, până la data de 31 decembrie 2024 și 2.500 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2025, iar sumele care depășesc acest plafon putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar.
e-Sigiliu pentru transportatori / Care sunt sancțiunile
Prin acest proiect se introduce și Sistemul național RO e-Sigiliu.
Acesta este un sistem bazat pe utilizarea unor dispozitive electronice și a unei aplicații informatice care permite autorităţilor competente determinarea potenţialelor puncte de deturnare a transporturilor rutiere de bunuri, indiferent dacă acestea sunt aflate în tranzit sau au ca destinație finală un operator economic de pe teritoriul național.
Prin dispozitive electronice se înțelege sigiliul inteligent care înregistrează date și transmite informații de stare și poziție către aplicația informatică în vederea urmăririi deplasării pe cale rutieră a bunurilor.
Aplicarea sigiliilor inteligente și monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri pe teritoriul național se realizează de către Agenția Națională de Administrare Fiscală și Autoritatea Vamală Română în baza unei analize de risc.
În cazul aplicării de sigilii inteligente pe mijloacele de transport, conducătorul auto are obligația asigurării integrității acestora.
Neîndeplinirea de către conducătorul auto a obligației constituie contravenție, dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să fie considerată, potrivit legii penale, infracțiune și se sancționează cu amendă de la 20.000 la 50.000 lei.
Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii contravenționale se fac de către organele competente din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală și Autorității Vamale Române.
Resursele financiare şi materiale necesare operaționalizării și gestionării Sistemului național RO e-Sigiliu se asigură, din bugetul ordonatorului principal de credite al Ministerului Finanţelor, prin Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare și Autoritatea Vamală Română și de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală și cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale.
PFA – activități independente: plafon CASS la 60 de salarii minime
Persoanele care au venituri din activități independente vor avea un nou plafon pentru plata CASS de 10%.
Practic, ar urma să plătească 10% la veniturile nete dacă au sub 60 de salarii minime. Dacă au mai mult, atunci va fi plafonat la cele 60.
Masuri pentru reducerea cheltuielilor instituțiilor și autorităților publice
În vederea diminuării cheluielilor de personal ale bugetului general consolidat pe anul se propune:
– Diminuarea cu cel puțin 25% a funcțiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreședinte și a funcțiilor de demnitate publică asimilate acestora;
– Desființarea posturilor vacante;
– Desființarea funcției de șef birou;
– Majorarea normativelor pentru constituirea structurilor la nivel de serviciu/direcție/direcție generală; Structura organizatorică a autorităților și instituțiilor publice trebuie să respecte următoarele cerințe:
a) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 10 posturi de execuție;
b) pentru constituirea unei direcții este necesar un număr de minimum 20 posturi de execuție;
c) pentru constituirea unei direcții generale este necesar un număr de minimum 35 de posturi de execuție.
– Diminuarea ponderii funcțiilor publice de conducere în totalul funcțiilor la nivel ordonator principal de credite de la 12% la 8%;
– Limitarea funcțiilor de conducere la maxim 10% pentru celelalte categorii de personal bugetar;
– Reducerea posturilor din cabinetele demnitarilor din administrația locală ( cele ale demnitarilor din administrația centrala au fost reduse deja prin OUG nr.34/2023) precum și cele din cabinetele conducătorilor autorităților/ agențiilor/ instituțiilor publice autonome, aflate în coordonarea/ autoritatea/ controlul Parlamentului României;
Acordarea voucherelor de vacanță numai pentru angajații din sectorul bugetar ale caror venituri salariale sunt mai mici de 14.000 lei brut, concomitent cu majorarea acestora de la 1.450 la 1.600 lei;
– Acordarea indemnizației de hrană numai pentru angajații din sectorul bugetar ale caror venituri salariale sunt mai mici de 14.000 lei brut;
– Limitarea cuantumului sporului de condiții periculoase sau vătămătoare pentru personalul din sectorul bugetar la maxim 1.500 lei;
De asemenea se propun o serie de măsuri care să conducă la reducerea cheltuielilor de funcționare ale instituților și autorităților publice:
Aprobarea/modificare de normative de cheltuieli pentru instituțiile și autoritățile publice indiferent de modul de finanțare în ce privește dotarea cu autoturisme, consumul de carburanți;
– Introducerea de normative pentru cheltuielile cu achiziția de aparate de telefonie mobilă și de abonamente lunare de telefonie mobilă
Se propune ca, începând cu exercițiul bugetar al anului 2024, la elaborarea și aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autoritățile publice locale aferente capitolului bugetar 67 ”Cultură, recreere și religie” să nu depășească 2,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent.
Totodată prin proiectul de lege se propun măsuri de reorganizare astfel încât începând cu data de 1 iulie 2024 instituțiile publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea/ subordonarea/ autoritatea autorităților publice centrale/ locale își pot desfășura activitatea dacă îndeplinesc următoarele condiții cumulative:
– Au un număr de peste 50 de posturi aprobate conform legii și efectiv ocupate în structurile organizatorice.
– Activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice cu obiect de activitate același sau simila.
Instituțiile publice care nu îndeplinesc aceste condiții se pot comasa/ desființa/ reorganiza/ fuziona sau transfera activitatea și personalul încadrat către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/ autoritatea/ subordonarea autorităților publice locale/ centrale/ județene prin modificarea corespunzătoare a numărului de posturi, organigramei și a regulamentelor de organizare și funcționare.
Prin comasare/ desființare/ reorganizare/ fuzionare sau transfer a activității către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/ autoritatea/ subordonarea autorităților publice locale/ județene/centrale trebuie să rezulte cel puțin următoarele condiții cumulative:
– o reducere cu cel puțin 15% a numărului de personal proporțional atât pentru funcțiile de conducere cât și pentru funcțiile de execuție;
– o reducere cu cel puțin 15% a cheltuielilor de funcționare, respectiv a cheltuielilor materiale și servicii;
Măsuri referitoare la disciplina economico-financiară a companiilor
Pentru reducerea cheltuielilor operatorilor economici, cu impact în creșterea profitului, a impozitului pe profit și a dividendelor cuvenite bugetului de stat/bugetelor locale, se propun următoarele măsuri:
1. Reducerea cu 50% din numărul de posturi aprobate al numărului consilierilor din cabinetele președinților consiliilor de administrație, președinților, vicepreședinților, directorilor generali, directorilor generali adjuncți, precum și din alte cabinete ale conducătorilor de la nivelul operatorilor economici.
2. Limitarea ocupării posturilor vacante existente la nivelul structurilor organizatorice ale operatorilor economici, la 7,5% din posturile vacante existente până la sfarsitul anului 2023 și desființarea restului de posturi, cu posibilitatea reînființării acestora după o perioadă de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
3. Reducerea numărului de membri care fac parte din consiliul de administrație/ supraveghere al întreprinderilor publice, astfel:
-la regiile autonome consiliul de administrație este format din 3-5 persoane, din care cel mult 2 sunt desemnate de autoritatea publică tutelară;
-la societăți, consiliul de administrație/ supraveghere este format din 5-7 persoane în cazul societăților care au înregistrat o cifră de afaceri superioară echivalentului în lei al sumei de 7,3 milioane euro și au cel puțin 50 de angajați;
4. Remunerațiile membrilor neexecutivi ai consiliului de administrație/ supraveghere de la întreprinderile publice (atât la societăți cât și la regii autonome) cărora le sunt aplicabile prevederile OUG nr. 109/2011, să fie constituite dintr-o indemnizație fixă lunară, care nu poate depăși 3 câștiguri medii pe ramură.
Se propune ca remunerațiile membrilor executivi ai consiliului de administrație/supraveghere de la întreprinderile publice cărora le sunt aplicabile prevederile OUG nr. 109/2011 să fie constituite din:
a) o indemnizație fixă lunară, care nu poate depăși 3 câștiguri medii pe ramură atât la regiile autonome, cât și la la societăți.
Componenta fixă a remunerației membrilor executivi ai consiliului de administrație la regiile autonome, respectiv consiliului de administrație/ supraveghere la societăți poate depăși 3 câștiguri medii pe ramură dar nu mai mult de 6 câștiguri medii pe ramură pentru perioadele de timp în care regia autonomă/societatea nu are datorii restante față de bugetul general consolidat, față de furnizori și alți creditori, are programele de investiții implementate conform graficelor de execuție și nu are înregistrate pierderi contabile anterioare și nu înregistrează pierderi contabile curente.
b) o componentă variabilă, stabilită pe bază de indicatori financiari și nefinanciari negociați și aprobați de autoritatea publică tutelară, care:
-în cazul regiilor autonome, nu poate depăși 6 câștiguri medii pe ramură la regiile autonome și se acordă numai dacă regia autonomă indeplineste următoarele condiții:
a) nu are datorii restante față de bugetul general consolidat;
b) nu are datorii restante față de furnizori și față de alți creditori;
c) are programele de investiții implementate conform graficelor de execuție;
d) nu are înregistrate pierderi contabile anterioare și nu înregistrează pierderi contabile curente;
e) nivelul ratei de profitabilitate determinată ca raport între profitul net și cifra de afaceri este mai mare de 5%;
f) creșterea cifrei de afaceri în anul curent față de anul precedent este mai mare de 2,5%;
5. Abrogarea prevederilor de la alin. (4^1), (4^2) ale art. 8, respectiv alin. (4^1) al art. 37 din OUG nr. 109/2011 referitor la depășirea nivelurilor remunerațiilor în cazul regiilor autonome și societăților a căror cifră de afaceri netă depășește echivalentul în lei a sumei de 50 milioane euro.
6. Remunerația conducătorilor operatorilor economici (directorilor) care nu sunt membri executivi ai consiliului de administrație/ supraveghere al întreprinderilor publice, să nu poată depăși 3 câștiguri medii pe ramură atât la regiile autonome, cât și la la societăți.
Remunerația poate depăși 3 câștiguri medii pe ramură dar nu mai mult de 6 câștiguri medii pe ramură pentru perioadele de timp în care regia autonomă/ societatea nu are datorii restante față de bugetul general consolidat, față de furnizori și alți creditori, are programele de investiții implementate conform graficelor de execuție și nu are înregistrate pierderi contabile anterioare și nu înregistrează pierderi contabile curente.
7. Pentru a asigura o ierarhizare a salariilor personalului încadrat în cadrul operatorilor economici, se propune ca salariile de bază, plățile de ore suplimentare, inclusiv sporurile, să nu poată depăși 80% din nivelul componentei fixe a membrilor executivi ai consiliilor de administrație, sau după caz, a remunerației conducătorilor/ directorilor care nu fac parte din consiliile de administrație.
8. Structura organizatorică a operatorilor economici (departamente, servicii de specialitate, direcții generale de specialitate, etc), inclusiv numărul funcțiilor de conducere, să fie stabilite prin asimilare cu cele propuse pentru autorităţi şi instituţii publice.
9. Se stabilesc normative referitoare la numărul de autoturisme pe care poate să îl achiziționeze operatorii economici, ținând seama de numărul de persoane încadrate, precum și referitor la capacitataea cilindrică și valoarea autoturismelor, precum și limită lunară de consum de carburanți/autoturism, respectiv 200l/lună/autoturism.
10. Se propune o limită pentru cheltuielile de delegare în țară, prin raportare la indemnizațiile de delegare în sectorul bugetar, respectiv o alocație de cazare potrivit normei de cazare din sectorul public.
11. Cheltuielile privind drepturile de hrană/indemnizația de hrană/tichete de masă/norma de hrană indiferent de denumirea acesteia stabilite conform reglementărilor legale sau conform contractelor colective de muncă nu pot depăși anual contravaloarea a două salarii minim brute pe țară/an/ persoană valabile la data de 1 ianuarie 2019, actualizată cu indicele prețului de consum comunicat de Institutul Național de Statistică, începând cu ianuarie 2025.
12. Cheltuielile privind voucherele de vacanță sau alte drepturi acordate conform reglementărilor legale sau contractelor colective de muncă nu pot depăși anual, în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2026 contravaloarea a 1.600 lei/an/persoană;
13. Se interzice operatorilor economici inclusiv filialelor acestora care au înregistrate pierderi din anii precedenți și nerecuperate precum și cei care înregistrează pierderi în anul curent, acordarea de premii, prime, bonusuri și alte drepturi de natură salarială similare.
14. Se stabilesc limite pentru operatorii economici la achiziția de aparate de telefonie mobilă (maximum 500 lei pe aparat de telefonie mobilă achiziționat) și limite la cheltuielile lunare cu abonamentele de telefonie mobilă (maximum 25 lei/ lună/ aparat de telefonie mobilă).
15. Se reglementează ca Adunarea Generală a Acționarilor a societăților la care capitalul social este deținut majoritar de operatorii economici, așa cum sunt definiți în cuprinsul legii, să dispună aplicarea măsurilor prevăzute în prezenta lege, dacă e cazul, în urma solicitării unei analize fundamentate.
Măsuri referitoare la autoritățile/instituțiile autonome care se află sub controlul Parlamentului
Începând cu data de 1 octombrie 2023 agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în coordonarea Parlamentului României și sunt autonome din punct de vedere funcțional și financiar datorează anual o taxă specială în procent de 80% aplicată asupra rezultatului net/ rezultatului patrimonial/ profitului contabil obținut din
activitatea specifică pe care o desfășoară în calitate de autorități/ agenții/ instituții autonome de reglementare /control /prestări servicii/ autorizări dar nu mai puțin de 33% din valoarea veniturilor curente obținute ca urmare a încasării tarifelor/ taxelor indiferent de denumirea acestora și de modul de reglementare pentru activitatea curentă desfășurată sau rezultate din colectarea unor taxe/tarife ca urmare a exercitării funcțiilor de reglementare/ control/ prestări servicii/ autorizări;
Taxa specială se plătește anticipat, trimestrial, pentru fiecare trimestru până la data de 25 ale lunii următoare pentru trimestrul anterior, raportat la rezultatul net/rezultatul patrimonial/ profitul net realizat trimestrial și veniturile curente obținute trimestrial ca urmare a aplicării tarifelor/ taxelor indiferent de denumirea acestora și de modul de reglementare și se regularizează anual până maxim la data de 30 iunie a anului următor, odată cu depunerea situațiilor financiare prevăzute de lege;
Metodologia de plată a taxei speciale, documentele specifice coletării, încasării și executării silite sunt elaborate și aprobate prin ordin al ministrului finanțelor în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
Conducătorii agențiilor/ autorităților/ instituțiilor autonome care se află în coordonarea/ subordonarea/ autoritatea/controlul Parlamentului României, respectiv președinții/ vicepreședinții/ directorii generali/ directorii executivi și alte funcții similare pentru conducerea agențiilor/ autorităților/ instituțiilor autonome al căror sistem de remunerare este altul decât cel reglementat de lege, nu pot depăși un nivel al remunerației brute lunare mai mare de 6 ori decât indemnizația brută lunară pentru funcția de demnitate publică de ministru;
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi numărul total al consilierilor din cabinetele președinților/ vicepreședinților/ directorilor generali/ directorilor generali adjuncți precum și din alte cabinete ale conducătorilor agențiilor/ autorităților/ instituțiilor autonome care se află în coordonarea/ subordonarea/ autoritatea/ controlul Parlamentului României se reduce cu 50%;
Posturile vacante de consilieri existente la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi se desființează;
Salariile de bază, plățile de ore suplimentare, inclusiv sporurile personalului încadrat în cadrul agențiilor/ autorităților/ instituțiilor autonome care se află în coordonarea/ subordonarea/ autoritatea/ controlul Parlamentului României precum și orice alte drepturi bănești nu pot depăși maxim 80% din nivelul remunerației brute a conducătorului
agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome;
Structurile organizatorice ale agențiilor/ autorităților/ instituțiilor autonome se pot organiza numai dacă sunt îndeplinite următoarele normative de personal:
a) organizarea de departamente/servicii de specialitate indiferent de denumirea acestora numai pentru un număr minim de 10 persoane în subordine;
b) organizarea de direcții de specialitate/ structuri organizatorice superioare departamentelor/ serviciilor prevăzute la lit. a) numai pentru un număr de minim 20 de persoane în subordine;
c) organizarea de direcții generale de specialitate/ structuri organizatorice superioare direcțiilor de specialitate prevăzute la lit. b) numai pentru un număr de minim 40 de persoane în subordine;
Numărul funcțiilor de conducere din structurile organizatorice ale agențiilor/ autorităților/ instituțiilor autonome este de maxim 8% din numărul total de posturi aprobate pentru acestea.
Se stabilesc norme privind cheltuielile privind dotarea cu autoturisme, diurnă cazarea pentru deplasare în altă localitate din țară, achiziția de aparate de telefonie mobilă și abonament telefonie mobilă.
Măsuri referitoare la disciplina economico-financiară a Institutelor Naționale de Cercetare Dezvoltare
Prin prezenta lege institutele, centrele sau stațiunile de cercetare – dezvoltare, respectiv institutele naționale de cercetare-dezvoltare prevăzute la art. 7 din OG 57/2002 privind cercetarea ştiințifică și dezvoltarea tehnologică publicată în Monitorul Oficial al României 643 din 30 august 2002, încadrate în clasa a III – a de performanță în urma evaluării performanței pentru integrare desfășurată în baza Legii 25/2023 fuzionează cu alte organizații de cercetare sau se desființează si se lichidează la propunerea ordonatorilor principali de credite în subordonarea /coordonarea/ autoritatea cărora acestea se află. Procesul de evaluare a performanței pentru integrare se desfășoară prin grija ordonatorilor principali de credite în subordinea/ coordonarea/ autoritatea institutele, centrele sau stațiunile de cercetare-dezvoltare se află până cel târziu la data de 31 decembrie 2024;
Până la data de 31 decembrie 2024 ordonatorii principali de credite au obligația de a lua măsurile pe care le consideră necesare astfel încât cheltuielile de personal respectiv cheltuielile materiale și servicii pentru toate institutele, centrele sau stațiunile de cercetare-dezvoltare, respectiv institutele naționale de cercetare-dezvoltare aflate în subordonarea/ coordonarea/ autoritatea lor și încadrate în clasa a III-a de performanță să fie reduse cu cel puțin 15% față de execuția bugetară a cheltuielilor înregistrate conform legii în contul de execuție bugetară la data de 31 decembrie 2023.
Măsurile din proiect ar face economii de 631,3 milioane lei în 2023, conform notei de fundamentare, dar este vorba doar despre cele legate de cheltuieli. Asta pentru că majoritatea măsurilor fiscale intră în vigoare de la 1 ianuarie 2024. Ciudat este că nu au calculat un impact cu privire la eliminarea scutirii CASS de la construcții, agricultură și industria alimentară care ar urma să se aplice din octombrie.
În ceea ce privește 2024, vedem calculat de Ministerul Finanțelor un plus de aproape 20 miliarde lei (19,7 miliarde lei) la buget, din care 3,3 miliarde lei vin din reducere de chletuieli.
INTERVIURILE HotNews.ro