​Centura Bucurestiului, la Primaria Capitalei sau la Ministerul Transporturilor? Care e cea mai buna solutie pentru a scapa de cea mai mare rusine a infrastructurii rutiere din Romania

Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a anuntat ca vrea sa preia constructia Soselei de Centura a Bucurestiului de la Ministerul Transporturilor. Pentru finalizarea lucrarilor este de nevoie de peste 250 de milioane de euro, fara a pune la socoteala sumele necesare pentru intretinere si deszapezire. Primaria ar putea sa aloce fondurile necesare, insa ramane problema finantarii, pentru ca la Ministerul Transporturilor centura va fi facuta pe fonduri europene nerambursabile, pe cand in administrarea Primariei soseaua ar ajunge, cel mai probabil, sa fie finantata doar din bugetul local.

Dincolo de dilemele costurilor si a finatarii, mai exista discutia daca Primaria Capitalei poate gestiona un asemenea proiect complex, in conditiile in care proiecte mai mici din Bucuresti sunt blocate si au avut intarzieri foarte mari – Pasajul Ciurel sau Pasajul Piata Sudului.

Reamintim ca Bucurestiul este ultima mare capitala europeana fara o sosea de centura moderna. In acest moment, traficul rutier pe o mare parte a centurii ocolitoare este un cosmar atat pentru automobilisti, cat si pentru transportatori, din cauza ca circulatia se desfasoara pe un singur fir pe sens. La peste un sfert de secol de la Revolutia anticomunista, in jurul Capitalei se circula in conditii inumane, ceea ce duce la pierderi economice uriase, dar si la o poluare cu mult peste limite.

Soseaua de Centura a Capitalei este cel mai aglomerat si tranzitat drum din Romania.

Gabriela Firea vrea Centura in ograda Primariei Capitalei

Gabriela Firea a declarat, duminica, la Antena 3, ca poarta discutii cu reprezentantii Guvernului pentru ca primaria Capitalei sa preia constructia soselei de centura a orasului, pentru finalizarea acesteia fiind posibila recurgerea la imprumuturi de la institutii financiare internationale, potrivit News.ro.

Gabriela Firea a spus ca a discutat cu vicepremierul Sevil Shhaideh si cu ministrul Transporturilor pe tema prioritatilor municipalitatii Capitalei in domeniul infrastructurii de transport. „Am gasit deschidere totala la Guvern si discutam ca acest obiectiv important sa fie preluat la Primaria Capitalei”, a precizat Firea.

Lucrari pe Centura de Nord A1-DN7

Foto: Captura YouTube

Primarul a afirmat ca finantarea finalizarii centurii Capitalei nu reprezinta o problema. „Finantare cu siguranta vom avea, atat din resurse proprii, cat si din alte fonduri. M-am intalnit cu reprezentantii mai multor institutii financiare internationale si suntem solvabili. Vin sa ne ofere bugete pentru proiecte pentru ca nu avem un grad mare de indatorare. Sigur, dorim sa negociem ca sa nu lasam datorii mari la Primaria Capitalei si sa gasim dobanzi avantajoase”, a spus primarul general.

Aceasta discutie a devenit si mai importanta in conditiile in care Guvernul pregateste pentru proprietarii de masini, in locul timbrului de mediu, introducerea unei taxe de poluare sub forma de vigneta, diferentiata ca valoare in functie de gradul de poluare al autoturismului, soferii urmand sa aiba acces in diferite zone ale marilor orase doar pe baza unui sticker colorat lipit pe parbriz.

Cel putin la nivelul Bucurestiului, taxa de intrare in centru poate reperezenta o problema, in conditiile in care centura Capitalei nu este functionala, iar o parte dintre soferi aleg sa tranziteze orasul ca sa evite cozile infernale de pe Soseaua de Centura.

Poate Primararia Capitalei sa gestioneze un asemenea proiect?

In ceea ce priveste resursele financiare, in 2016 Primaria Capitalei a ramas cu circa 700 milioane lei bani necheltuiti, iar din anii trecuti cu inca 250 milioane lei. Suma este uriasa raportata la bugetul de circa 3,7 miliarde lei in 2016.

Totusi, excedentul nu a ramas fiindca Primaria Capitalei a terminat tot ce avea de facut si nu mai are ce sa fac cu banii, ci pentru ca nu a avut front de lucru pregatit pentru proiectele noi, dar si fiindca proiectele incepute au ramas blocate si nu s-au mai putut face decontari.

De exemplu, lucrarile la Pasajul de la Piata Sudului au inceput in mai 2014, investitia ridicandu-se la 127 milioane de lei. Proiectul a demarat pe fonduri europene si trebuia terminat pana la finalul anului 2015. Fiindca acest lucru nu s-a intamplat, termenul a fost prelungit pana la 30 iunie 2016. Ulterior, fiindca nici acest termen nu a fost respectat, circa 90% din finantarea europeana afost pierduta. ACum, reprezentantii Primariei Capitalei au anuntat ca lucrarile de la pasajul subteran din Piata Sudului vor fi gata in luna aprilie a acestui an.

Un inventar al investitiilor pe care trebuie sa le faca Primaria Capitalei se regaseste in Planul de Mobilitate Urbana Durabila 2016-2030 pentru Regiunea Bucuresti – Ilfov, strategia de transport pentru aceasta regiune.

Potrivit documentului, Primaria Capitalei trebuie sa faca investitii de peste 3 miliarde de euro in aceasta perioada in special pentru imbunatatirea transportului public (autobuze, troleibuze si tramvaie noi, benzi unice RATB, noi linii de tramvai), benzi pentru biciclete, dar si proiecte de infrastructura: supralargirea strazii Prelungirea Ghencea, intre str. Brasov si soseaua de centura a Municipiului Bucuresti si realizarea unui terminal intermodal comun cu viitoarea statie de tren din zona Haltei Bariera Domnesti, modernizarea strazii Barbu Vacarescu si a strazii Av. Alex.Serbanescu (sistem rutier si cale rulare tramvai) de la Sos. Stefan cel Mare pana la Bd. Aerogarii si prelungirea liniei de tramvai pana la Zona Comerciala Baneasa, modernizarea sistemului rutier si a liniei de tramvai pe bd. Dimitrie Pompeiu si prelungirea pana la str. Barbu Vacarescu, modernizarea Soselei Petricani, intre Bulevardul Lacul Tei si sensul giratoriu de la intersectia cu Bd. Pipera.

Chiar daca, sa spunem, Primaria Capitalei ar pune pe lista de prioritati Soseau de Centura si ar aloca bani pentru ea, ramane insa discutia daca are capacitatea sa gestioneze un proiect de asemenea anvergura, toate marile proiecte de infrastructura din Bucuresti avand intarzieri masive in ultimii ani, o parte fiind blocate, este drept, in timpul administratiei Sorin Oprescu si in conditiile care in ultimele 9 luni de mandat acesta a fost suspendat fiind retinut si anchetat de DNA.

FOTO: CENTURA SUD – Cele doua capete ce inca nu sunt gata – A1-DN7 in lucru, A2 – DN2, reproiectat, dar inca nescos la licitatie

Centura Capitalei pe Nord si Sud – Stadiul actual – 20 de km „modernizati”, alti

Portiune din modernizata Centura de Nord

Foto: HotNews.ro / Constantin Barbu

In momentul de fata din cei 75 de km ai Centurii Capitalei, doar 20 au fost modernizati si largiti la patru benzi in 2010, alti 9 km intre DN7 si A1 sunt in lucru – cu sanse de finalziare in 2017, iar restul de 46 de km sunt inca la stadiul de plan, fara sa se fi lansat inca o licitatie pentru executie (sectorul DN2 – A2 , 11 km; sectorul A1 – A2, 35 km).

Pentru cei 11 km intre Voluntari si Autostrada Soarelui a fost semnat un contract de reabilitare in trecut, insa constructorul a intrat in faliment si contractul a fost reziliat. Ulterior, proiectul a fost revizuit, toate intersectiile au fost reproiectate pe mai multe niveluri pentru a evita cionflictele de trafic, insa nici pana azi nu a fost scos la licitatie.

Centura Sud (A1-A2 – 35 km) a fost contractata pe loturi in 2010, dar in cele din urma contractele au fost reziliate in 2014 pentru ca ani la rand proiectul a fost lasat fara finantare. Dupa reziliere proiectul Centurii Sud a fost revizuit si toate intersectiile gandite initial cu viraje la stanga peste fluxul de trafic din sens opus au fost redesenate. Astfel, pe proiectul revizuit toate intersectiile au fost proiectate pe multiple niveluri (subteran si suprateran) pentru a evita conflictele de trafic.

In prezent este derulat un studiu de catre BEI pentru a determina daca nu este mai fezabila unirea actualei Centuri Sud in zona Jilava direct cu traseul inelului exterior de centura (autostrada A0) pana la A2. Astfel, in acest scenariu, Centura Sud modernizata ca drum expres ar incepe la A1, ar continua pe traseul existent pana in dreptul Jilava de unde s-ar suprapune pe un traseu nou, cel al inelului de autostrada A0 pana la A2.

Centura Capitalei – prioritate maxima in Master Planul de Transport, strategia Ministerului Transporturilor, aprobata la nivel european

Conform ultimei variante a Master Planului General de Transport – documentul de capatai pentru infrastructura nationala de transport pe urmatorii 15 ani – aprobat de Guvern si de catre Comisia Europeana, Centura de Sud a Capitalei este unul din proiectele prioritare.

Mai exact, Centura de Sud a Bucurestiului este trecuta in Strategia de Implementare pe primul loc in tabelul dedicat drumurilor expres.

Problema costurilor – Pentru finalizarea lucrarilor ar fi nevoie de 250 de milioane de euro. Alte sume considerabile pentru mentenanta sau deszapezire

Centura de Sud a Capitalei – intersectia de la Domnesti

Foto: Hotnews

Centura Capitalei e un proiect costisitor, cu sume alocate si estimate mult mai mari decat ce gestioneaza in mod obisnuit Primaria Capitalei. Astfel, cei 20 de km deja modernizati de pe Centura Nord au costat circa 80 de milioane de euro. Pentru cele doua capete spre A1 si A2 sumele ajung la circa 76 milioane de euro.

Pentru Centura Sud, costurile sunt si mai mari avand in vedere complexitatea proiectului, regandit cu intersectii complet denivelate. Astfel, conform datelor din Master Plan, Centura Sud are un cost estimat la circa 176 milioane de euro. Costurile ar putea fi chiar mai mari daca se va alege traseul autostrazii A0 drept continuare de la Jilava pana la A2.

Asadar, lucrarile in curs si cele viitoare pentru Centura Capitalei ajung la circa 250 de milioane de euro, adica peste 1,1 miliarde de lei.

Dincolo de costurile de constructie, Soseaua de Centura modernizata la standard de drum expres ar presupune si un cost foarte mare pentru administrare si, pe timp de iarna, pentru deszapezire.

Problema finantarii – fonduri europene vs buget local

Lucrarile la Centura Captialei, in special pe partea Sudica, sunt eligibile la finantare europeana nerambursabila in proportie de 75%.

Finantarea europeana pentru Centura Capitalei este posibila pentru ca realizarea acesteia este prioritara in Master Planul General de Transport, documentul strategic in baza caruia Romania primeste finantare europeana din Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) 2014 – 2020.

Pentru fondurile europene nerambursabile din POIM, doar Compania de Drumuri poate accesa finantarea proiectului. Primariei Capitalei i-ar ramane doar posibilitatea unor fonduri europene reduse din alte programe sau, mai probabil, finantarea integrala a lucrarii din bugetul local.

Problema complexitatii lucrarilor – Poate Primaria sa gestioneze o lucrare mult mai complexa decat proiectele pe care are in oras?

Lucrarile proiectate pentru Centura Capitalei, in special pe partea Sudica, sunt la un nivel ridicat de complexitate, cu multe din intersectii gandite pe mai multe niveluri, cu pasaje sub si supraterane, unele pe trei niveluri si chiar si cu sensuri giratorii suspendate.

Asadar, se pune problema daca Primaria Capitalei poate gestiona astfel de lcurari, in conditiile in care in ultimii ani lucrari similare in Bucuresti s-au impotmolit de nenumarate ori si au ratat termene dupa termene. Vorbim de lucrari precum cele de la Pasajul de la Piata Sudului sau cel al penetratiei de la Ciurel.

FOTO – CENTURA SUD – Cum a fost regandit proiectul Centurii Sud (in varianta fara mutarea traseului de la DN5/Jilava la A2 pe traseul inelului de autostarada de centura A0):

Bucurestiul, in topul celor mai aglomerate orase din lume. Ce decizii s-au luat in Parlamentul european

Bucurestiul se afla pe locul 5 in topul celor mai aglomerate orase din lume, cu un indice de congestie de 50%, in 2016 acesta crescand cu 7% fata de 2015, potrivit unui studiu publicat de producatorul olandez de sisteme de navigatie prin GPS TomTom. Cea mai aglomerata zi din 2016 a fost 5 decembrie, iar bucurestenii petrec in medie 57 minute pe zi in plus fata de conditii normale de trafic si 218 ore in plus pe an. Aceasta situatie este cauzata si de lipsa Soselei de Centura, o mare parte din traficul de tranzit desfasurandu-se prin oras si pe langa problemele legate de trafic, contribuie la poluarea din oras.

Parlamentul European a adoptat, la 2 decembrie 2015, o rezolutie referitoare la „mobilitatea urbana durabila”. Prin acest document, deputatii incurajau statele membre si orasele sa elaboreze planuri de mobilitate urbana durabila acordand prioritate modalitatilor de transport cu emisii scazute, vehiculelor propulsate de carburanti alternativi si care folosesc sisteme de transport inteligente, tinand seama totodata de nevoile specifice ale persoanelor cu mobilitate redusa. De asemenea, acestia s-au exprimat in favoarea unei politici in materie de parcare (spatii de parcare, utilizarea unor sisteme inteligente de parcare, tarifare adaptata) care sa se poata fi incadrata intr-o politica urbana integrata, dar si in favoarea reducerii zgomotelor legate de trafic din orase.

Comisia si statele membre au fost invitate:

i) sa creeze o retea dedicata mobilitatii durabile, care sa integreze exemple privind bunele practici in materie de planificare teritoriala si utilizare a teritoriului (axata pe utilizarea in comun a autoturismelor, transportul public, mersul cu bicicleta si pe jos);

ii) sa incurajeze orasele sa participe la Parteneriatul european pentru inovare privind orasele si comunitatile inteligente;

iii) sa lanseze campanii de sensibilizare a publicului pentru promovarea unei mobilitati durabile.

Documentul subliniaza importanta PMUD pentru realizarea obiectivelor UE in materie de emisii de CO2 , zgomot, poluare a aerului si reducere a numarului de accidente; considera ca, in cadrul procesului de finantare a proiectelor UE in domeniul transportului urban, un element important care ar trebui avut in vedere este elaborarea PMUD si ca, in acest context, finantarea si sprijinul informational puse la dispozitie de UE ar putea oferi stimulente pentru dezvoltarea si implementarea acestor planuri; invita Comisia sa ofere autoritatilor competente consilierea si asistenta tehnica necesare in vederea elaborarii PMUD, cu respectarea deplina a principiului subsidiaritatii;