Subiectele Zilei: Cum vad strainii protestele din Romania, datorita carora am ajuns sa fim laudati; Cum a cumparat Primaria unei comune din Buzau sicrie, batiste si prosoape din bani publici; Blocul lui Dragnea din Bucuresti e detinut de un teleormanean. Care este legatura sefului PSD cu proprietarul imobilului in care locuieste

Blocul lui Dragnea din Bucuresti e detinut de un teleormanean. Care este legatura sefului PSD cu proprietarul imobilului in care locuieste. Locuinta din Bucuresti a lui Liviu Dragnea este inconjurata de mister. Blocul de lux cu patru etaje in care se afla apartamentul este detinut de un foarte discret om de afaceri nascut in Teleorman. In acte, insa, imobilul nu este defalcat pe apartamente. Blocul este construit si detinut de catre persoana fizica Emil Mirea. Actionar in cateva firme, Mirea este cvasinecunoscut. Acesta nu a mentionat in cartea funciara a imobilului vreo impartire pe apartamente, etaje sau in orice alt fel a blocului. Cartea funciara a imobilului (facsimil 1) in care locuieste la Bucuresti Liviu Dragnea arata ca blocul cu subsol, parter si patru etaje are o suprafata de 650 de metri patrati. Terenul pe care a fost construit blocul este proprietatea lui Mirea Emil, conform aceluiasi document. De altfel, conform unor documente publice ale Primariei Municipiului Bucuresti, autorizatia de construire a fost ceruta tot pe numele lui Emil Mirea, beneficiarul constructiei, anunta Romania Libera.

Povestea secretarului de stat din Ministerul Justitiei care s-a lacomit la spaga.Fost secretar de stat in Ministerul Justitiei, Ovidiu Putura trebuie sa stea „intr-un mediu mai auster” timp de 5 ani, dupa ce s-a lacomit sa ia spaga, desi avea o situatie materiala foarte buna. Aceasta este concluzia unui judecator care l-a gasit vinovat de coruptie pe demnitar. Fostul secretar de stat din Ministerul Justitiei, judecatorul Ovidiu Putura, a savarsit infractiunea de trafic de influenta „pentru a putea merge la vanatori gratis si a se caza la hoteluri de lux cu prezente feminine, element ce denota o lipsa de repere morale si o mare usurinta in a accepta savarsirea unei infractiuni foarte grave”. Concluzia apartine magistratului George Matei de la Curtea de Apel Bucuresti, cel care l-a condamnat pe secretarul de stat la cinci ani de inchisoare pentru coruptie. Sentinta a fost contestata de Putura la Curtea Suprema. „Nivelul de educatie este unul inalt, situatia materiala este una buna, astfel incat, Curtea considera ca doar lacomia si tendintele hedoniste l-au determinat pe inculpat sa savarseasca infractiunile, element ce indica necesitatea petrecerii unei perioade intr-un mediu mai auster, unde sa inteleaga mai bine esenta adevaratelor valori protejate de lege, bineinteles beneficiind si de sprijinul unui personal de specialitate (psihologi, pedagogi, gardieni etc)”, mai arata Curtea de Apel Bucuresti, in motivarea sentintei, citata de Adevarul.

„Toti sunt egali, dar unii sunt mai egali decat altii”. Despre romanii care demonstreaza pentru egalitate in fata legii, dar si despre cei care ocolesc legea pentru a supravietui continua sa relateze presa din Germania.Frankfurter Rundschau descrie situatia din Romania pornind de la steagul fara stema, ciuntit in decembrie 1989 si reaparut acum in randul demonstrantilor din 2017. Dorinta de schimbare i-a scos pe oameni in strada, chiar daca la inceput au fost declansate doar de ordonanta de minimalizare a abuzului in serviciu si deci a coruptiei. Dupa abrogare, protestele continua. „Doleanta demonstrantilor este ancorata in Constitutie, dar nu este de la sine-inteleasa in viata de zi cu zi: egalitatea cetatenilor in fata legii”. Autoarea articolului, Adelheid Wolfl, se refera la „mostenirea comunista inca vie” : „o elita ingamfata, egocentrica, securizata de serviciile secrete a condus dupa deviza „toti sunt egali, dar unii sunt mai egali decat altii”. Decenii la rand, romanii au invatat ca este necesar sa ocolesti legea pentru a supravietui. Si astazi unii accepta coruptia si isi justifica atitudinea prin faptul ca „fiecare fura”, indentificandu-se „cu cei care triseaza mai bine.”, scrie Deutsche Welle.

Cum vad strainii protestele din Romania, datorita carora am ajuns sa fim laudati. Oamenii astia sunt vecinii nostri, de mai aproape sau mai din vest, care n-au mai crezut ca romanilor le mai pasa de lupta anticoruptie. Surpriza, Europa! Europa, de fapt cam toata lumea, e infundata in coruptie la nivel inalt, in timp ce legislatiile muncii se croiesc usor, dar sigur, impotriva angajatului, iar munca a devenit o ocupatie hipertaxabila. Zici ca mai lipseste un pas pana sa fie accizata. Si sa se mai planga careva ca un om normal prefera ajutoarele sociale. Pe de alta parte, abuzul de putere, nepotismul, mita, traficul de influenta fac o punte solida peste un stat lichid, intre politicieni si corporatii (altfel pline de etica corporatista pe slide-uri PowerPoint). Fillon scurge un milion de euro catre nevasta lui (hei, e legal, poate putin imoral, dar legal ca berea), iar nazista Le Pen isi angajeaza gorila la biroul parlamentar (si ii pocneste pe ziaristii care o intreaba despre tarasenie), politicienii italieni asalteaza abuzul in serviciu intr-o solidaritate demna de cauze mai eroice, Orban face cadou prietenilor imbibati cu etica corporatista metrouri si stadioane. Abuzul de putere e o problema pan-europeana a politicienilor semifascisti. Imi pare, fara sa ma extaziez inutil, ca romanii din strada au raspuns prin ricoseu si la mizeriile ori abuzurile aiurea. Cel putin asa par sa fi perceput tinerii politologi europeni pe care i-am intrebat despre cum vad ei protestele de la noi. Stii ca ne place sa ne vorbeasca lumea; uita-te infra sa vezi ce cred vecinii despre proteste, relateaza Vice.

Cum a cumparat Primaria unei comune din Buzau sicrie, batiste si prosoape din bani publici. Primaria comunei Cislau, judetul Buzau, a facut, in 2015, plati nelegale de aproape 500.000 de lei. Printre altele, Primaria a cumparat din bani publici sicrie, batiste si prosoape. Potrivit ultimului raport al Camerei de Conturi Buzau, Primaria Cislau a achizitionat produse „care nu au nicio baza legala si nici legatura cu activitatea institutiei”. In 2015, Primaria Cislau a platit 34.000 lei pentru ciment, cuie, vopsea, tabla si tamplarie PVC, materialele fiind achizitionate pe baza de bonuri fiscale, fara sa existe note de receptii si nici bonuri de consum care sa justifice intrarea in gestiune si utilizarea acestora. Din aceeasi suma au fost achizitionate ￢produse care nu au nicio baza legala si nici legatura cu activitatea institutiei”, respectiv sicrie, batiste si prosoape, potrivit raportului citat. Sumele platite unor persoane care nu au contracte incheiate cu Primaria ajung la 499.000 lei, o parte din bani fiind dati pentru cumpararea de medicamente sau pentru operatii, noteaza Gandul.

Un scandal uitat: Ana Birchall si cei 5.000 de euro inmanati lui Geoana. Presedintele Klaus Iohannis a semnat, astazi, decretul de numire a Anei Birchall in functia de ministru interimar al Justitiei. Daca pregatirea acesteia profesionala nu a ridicat semne de intrebare, un episod din trecutul sau politic poate face acest lucru. Este vorba de cei 5.000 de euro pe care, dupa cum a recunoscut chiar ea, i-a inmanat, personal, lui Mircea Geoana pentru „un loc eligibil”.Pe 20 octombrie 2008, presedintele de atunci al PSD, Mircea Geoana, iesea sa anunte, dupa sedinta saptamanala a Biroului Permanent, ca Ana Birchall va candida pentru un mandat de deputat in colegiul SUA-Canada. Surse politice au sustinut, la momentul respectiv, ca decizia a fost mai multa impusa de Mircea Geoana, in conditiile in care erau suficienti membri ai conducerii centrale care nu agreau o candidatura a Anei Birchall. In final, aceasta avea sa piarda mandatul in fata candidatului PDL Mircea Lubanovici, scrie Digi 24.