Rusia majorează din nou dobânda sa cheie pentru a contracara inflația și slăbirea rublei / Cauzele scăderii

Banca Centrală a Rusiei (BCR) a anunțat vineri că majorează dobânda sa cheie de la 12% la 13%, a treia majorare consecutivă în mai puțin de două luni, pentru a contracara inflația și slăbirea rublei, pe fondul sancțiunilor internaționale din cauza războiului dus în Ucraina, potrivit AFP.

„Ne așteptăm ca rata de creștere să fie mai moderată în a doua jumătate a anului”, a recunoscut și directorul său, Elvira Nabiullina, într-o conferință de presă.

Anterior, vineri, angajații săi anunțaseră într-un comunicat de presă că, având în vedere „presiunea inflaționistă ridicată (…)” și „slăbirea rublei în această vară”, „este necesară o înăsprire suplimentară a politicii monetare”, ridicând astfel rata cheie la 13%.

Această decizie intervine la doar câteva zile după ce Vladimir Putin a declarat că nu vede „probleme insurmontabile” în privința rublei, după ce a susținut timp de un an și jumătate că multiplele sancțiuni care au afectat Rusia de la asaltul asupra Ucrainei nu au reușit să provoace daune de durată economiei rusești.

Cu toate acestea, în pofida a două majorări consecutive ale ratei dobânzii cheie de către Banca Centrală, prima la 21 iulie (de la 7,5% la 8,5%), urmată de o majorare de urgență la mijlocul lunii august, la 12%, moneda națională rămâne la niveluri foarte scăzute în raport cu dolarul și euro.

Vineri, un dolar era 97 de ruble și 103,1 pentru un euro, niveluri aproape la fel de scăzute ca cele din martie 2022, în urma valului de sancțiuni care a lovit economia rusă ca represalii la ofensiva din Ucraina.

Această slăbiciune a rublei a fost însoțită inexorabil de o revenire a inflației (creștere de 5,15% în august), care s-a adăugat la costul tot mai mare al conflictului din Ucraina, determinându-i pe mulți ruși să se teamă pentru nivelul lor de trai.

Cauzele scăderii

În aceste condiții, „readucerea inflației la țintă și stabilizarea ei în apropierea pragului de 4% implică, de asemenea, o perioadă prelungită de condiții monetare restrictive”, a declarat vineri Banca Centrală, care se așteaptă acum ca inflația să se situeze „între 6 și 7%” la sfârșitul anului.

Una dintre cauzele dificultăților Rusiei este scăderea considerabilă a veniturilor din vânzarea de hidrocarburi, ca urmare a sancțiunilor și a determinării arătate de europeni de a pune capăt dependenței energetice față de Moscova.

Ce spun băncile? Critici din piață

Cu toate acestea, este puțin probabil ca anunțul făcut vineri să îi mulțumească pe toți marii patroni ai Rusiei.

În ultimele zile, directorul general al principalei bănci a țării, Sberbank, Herman Gref, și Andrei Kostin, șeful rivalului său VTB, se declaraseră în favoarea menținerii ratei cheie la 12%.

Gref a avertizat la începutul acestei săptămâni că „măsurile luate de banca centrală pentru menținerea stabilității financiare vor afecta inevitabil creșterea economică, iar acest lucru va fi resimțit de toate companiile și băncile deopotrivă”, din cauza creșterii costului creditelor și, prin urmare, al investițiilor.

În ultimele luni, Elvira Nabiullina s-a aflat în conflict cu ministrul de finanțe Anton Siluanov, care este în favoarea unui control mai strict al mișcărilor de capital în țară, în timp ce Nabiullina este de părere că guvernul nu ar trebui să intervină în economia națională mai mult decât este necesar, cu riscul de a o slăbi.

La jumătatea lunii august, după precedenta majorare a dobânzii cheie, cei doi lideri s-au întâlnit cu Vladimir Putin, convenind asupra unui statu quo temporar, așteptând să vadă cum evoluează indicatorii.

O lună mai târziu, Banca a fost forțată să ia o decizie, iar autoritățile ar putea chiar să decidă să facă mai mult decât să modifice rata cheie.

Ministerul de Finanțe face presiuni pentru reintroducerea obligației ca marii exportatori ruși să repatrieze și să convertească în ruble câștigurile în valută din străinătate, obligându-i să nu le mai stocheze în afara Rusiei, în ciuda sancțiunilor, astfel încât aceste câștiguri să poată fi integrate în economia rusă și să susțină rubla.

La începutul anului 2022, Banca Centrală introdusese deja un astfel de mecanism în încercarea de a limita efectele sancțiunilor internaționale grele, înainte de a-l elimina treptat, mulțumit de indicatorii macroeconomici.

„Contrar credinței populare, structura monetară a plăților la export nu are un impact semnificativ asupra dinamicii cursului de schimb”, a răspuns vineri Nabiullina.