VIDEO Caldura si curent electric din gunoaie? Antreprenorul Ilias Papageorgiadis explica de ce Romania ar trebui sa adopte legea biogazului si biomasei, dar si costurile proiectului

Ilias Papageorgiadis, presedintele Asociatiei Romane de Biomasa si Biogaz (ARBIO), explica intr-un interviu pentru HotNews.ro de ce a promovat un proiect de lege care ar stimula aparitia centralelor pe biomasa si biogaz. Papageorgiadis spune ca subventia ceruta de la Fondul de Mediu ar rezolva doua probleme: atat productia de energie termica si electrica, cat si situatia dezastruoasa din domeniul gestionarii deseurilor.

Reamintim ca noua parlamentari si-au asumat un proiect de lege privind sprijinirea proiectelor de biomasa si biogaz, proiect promovat de ARBIO. Proiectul se afla in dezbaterea Senatului, iar Camera Deputatilor e camera decizionala.

Rep: Cine a scris proiectul?

Ilias Papageorgiadis: Mai multi experti. Am colaborat cu avocati si oameni cu expertiza. Cuprinde tot ce e necesar pentru Romania pentru respectarea a 5 directive europene.

Rep: Cine a introdus proiectul in Parlament?

Ilias Papageorgiadis: Sunt 9 parlamentari din mai multe partide, printre care Iulian Iancu si Lucian Bode.

Rep: In proiect e promovata promovarea prin bonus a acestui mod de producere a energiei electrice. Cati bani inseamna de la buget?

Ilias Papageorgiadis: De la buget nimic. Noi propunem sa luam banii de la Fondul de mediu.

Rep: Dar Fondul de mediu e bugetul Romaniei.

Ilias Papageorgiadis: Noi avem urmatoarea abordare. Pana in 2020, Romania trebuie sa rezolve o problema vitalIlias Papageorgiadis: statisticile oficiale arata ca acum 97% din gunoiul menajer ajunge la groapa de gunoi, si trebuie sa aducem la groapa sub 50%. Tot pana atunci trebuie sa facem si sortare si reciclare. Daca nu facem aceste lucruri pana in 2020, penalitatea va fi la nivelul de cam 200 de milioane de euro pe an.

Rep: Care ar fi mecanismul de finantare a productiei?

Ilias Papageorgiadis: Ministerul Mediului a introdus o taxa pe groapa de gunoi. Anul asta e 80 lei/tona, anul viitor ajunge la 120 lei. Estimam ca in total vor ajunge anual cam 18 milioane de tone la groapa de gunoi. Vorbim de cifre care depasesc cu mult 400 milioane de euro pe an. Fondul de Mediu are o lista de destinatii pentru fondurile respective si are o lista cu 15 destinatii. Noi, cu un proiect de biomasa si biogaz rezolvam 6-7 din acestea.

Noi spunem ca in 2020 statul roman va plati 180-200 de milioane de euro pe an daca nu rezolva problemele. Decat sa stam cu problema asta, ha sa vedem ce sa intampla in Europa. Toti in Europa au luat banii si au finantat proiecte de biomasa, biogaz, waste-to-energy. Decat sa avem niste deseuri care ajung la groapa si toata lumea e suparata, le luam, le reciclam (rezolvam si problema cu ambalajele, care submineaza economia si producatorii romani).

Sortarea e facuta de companii specializate, statul roman a investit deja multi bani in statii de sortare care multe nu sunt folosite.

Ce spunem noi: avem deseuri, decat sa le aruncam mai bine le sortam, iar partea biodegradabila (peste 53% din total) se duce catre noi. La noi, orice ajunge devine energie electrica si termica, ieftina pentru cetateni. Devine ingrasamant bio si materiale folosite in alte industrii. De la noi si de la reciclatori ajunge la groapa de gunoi de la 0-1% din gunoiul menajer total.

Deci luam o problema, o rezolvam, oferim pentru proiectul nostru cu 300 megawati 12-15.000 locuri de munca, energie termica pentru sute de mii de oameni in toata tara, independenta energetica, si un punct de reper puternic in infrastructura fara ca statul roman sa investeasca.

Ati auzit de problema cu ambalajele, unde producatorul roman plateste o taxa uriasa pentru ca nu se intampla reciclareIlias Papageorgiadis: noi venim si oferim componenta de reciclare. Daca noi facem 25 de statii de sortare in 25 de judete – vom stabili asta cu guvernul – vom rezolva problema. Exemplul e Pitesti: o investitie privata de 20 milioane de euro care va produce 5,4 megawati energie electrica si 20 megawati energie termica.

Rep: Si-atunci de ce mai e nevoie de subventie de la stat, daca vedem o investie privata?

Ilias Papageorgiadis: La Pitesti se bazeaza pe certificatele verzi, care e o poveste cam pacatoasa si care la anul va fi intr-o situatie mult mai problematica.

Romania a avut planul national pentru energie regenerabila. Expertii au spus ca vor eoliene, biomasa si alte tipuri. S-a construit haotic, fara nici un control, fara sa rezolvam problemele tarii; am ajuns sa trimitem energie electrica de la Constanta la Cluj, iar biomasa nu s-a dezvoltat pentru ca are nevoie de stabilitate, iar sistemul de certificate verzi se schimba la fiecare 8 luni.

Iata ce se intampla in Europa: 64% din energia regenerabila e biomasa si biogaz, 10% din toata energia e biomasa si biogaz.

Rep: De unde sunt datele?

Ilias Papageorgiadis: De la Comisia Europeana; eu sunt in board-ul Asociatiei Europene de Biomasa am acces la aceste date; ele sunt folosite si de ANRE.

22% din toata caldura europeana provine din biomasa. In Romania se lauda ca s-au construit 5.000 megawati cu alte tehnologii. Cate locuri de munca? Eu zic sub o mie – oficial lumea spune 2.000 – pentru a curata panouri sau pentru service la turbine. In Europa, cand au fost 5.000 megawati de biogaz s-au creat 68.000 de locuri de munca.

Rep: Ne intoarcem la costuri. Vorbiti de sume uriase, 200 milioane euro anual ca subventie. De ce sa nu investeasca Romania in alte tipuri de energie, precum hidro?

Ilias Papageorgiadis: Ceva trebuie sa facem cu deseurile. In toata Europa se face biomasa si biogaz.

Rep: Daca gasim intre timp o alta solutie pentru deseuri?

Ilias Papageorgiadis: Pana acum nu am vazut o alta solutie. Mai e o chestiune: Romania a fost unul dintre liderii mondiali in biogaz in anii 70-80. Avem expertiza, oameni foarte importanti.

Rep: Nu se va vedea pe factura consumatorului?

Ilias Papageorgiadis: Nu. Iar la combinatele mari, care sunt mentinute in viata si pentru motive sociale, propunem tot solutia biomasIlias Papageorgiadis: co-fireing, sa ardem impreuna carbunele si biomasa. Daca pretul energiei electrice creste, subventia va scadea.

Rep: Exista temeri ca productia poate fi poluanta. Nu e posibil ca unii producatori sa vina cu tehnologii vechi si poluante?

Ilias Papageorgiadis: Chiar nimeni nu s-a gandit la asta, pentru ca in acest sector tehnologia e high-tech, standardele cresc incontinuu, nici nu ai ce face cu cazanele vechi de 10 ani. Din 2018, o noua directiva europeana ne obliga sa avem cazane cu eficienta minim 75-77%; orice a fost construit cu eficienta mai mica va fi istorie. Noi vom propune ANRE ca toate investitiile sa fie cu instalatii noi, la standardele cele mai inalte la momentul respectiv.

Rep: Dar nu am vazut nimic in proiectul de lege in acest sens. Unde vor fi ele prevazute?

Ilias Papageorgiadis: Nu eu am scris legea care defineste modul in care se scrie o lege in Romania. Detaliile de acest gen vor stabilite de ANRE, eu nu am cum. Dar pentru noi nu e o problema. Exista deseuri de diferite calitati in tara, vrem sa propunem tehnologicii diferite.

Vom avea si o tehnologie si mai ieftina, pentru ca vom adresa si problema namolului de la statiile de epurare, un alt dezastru care ajunge tot la groapa, si singura solutie e biomasa.

Rep: Ce ne facem daca una din surse va fi lemnul taiat ilegal? Pentru ca avem o mare problema cu controalele?

Ilias Papageorgiadis: Noi avem 4 surse prioritare: deseurile menajere, deseurile agricole (peste 20 milioane tone de resturi agricole, potrivit presedintelui ProAgro), culturi energetice de pe terenurile degradate, fabrici de produse alimentare cu deseurile. Suntem absolut de acord sa facem orice trebuie ca sa nu avem voie sa folosim lemnul.

Suntem controlati la sange, la ADN, nu doar la sange, ca sa primim bonusul de la stat.

Cazuri unde centralele de biomasa au folosit ilegal lemn nu au fost constatate pana acum, dupa ani de controale.

Rep: Cate centrale sunt acum in Romania?

Ilias Papageorgiadis: Sub 20.

Rep: Sunt toate private?

Ilias Papageorgiadis: Nu stiu daca e si vreo primarie. Sred ca majoritatea sunt private.

Rep: Care e cea mai mare?

Ilias Papageorgiadis: La Suceava, alimenteaza orasul cu energie termica, e o investitie privata.

Rep: Se pot face in parteneriat public-privat?

Ilias Papageorgiadis: Exista formule, sa existe si dorinta. Noi avem urmatoarea propunere: unde exista terenuri degradate, sa plantam culturi energetice si sa alimentam centralele pentru incalzirea cladirilor publice.

Rep: Cat costa o asemenea investitie?

Ilias Papageorgiadis: De la cateva zeci de mii de euro (cele mai mici) si putem ajunge la milioane de euro, in functie de marime si eficienta.

Noi avem propuneri si pentru deseurile deja depuse in gropile de gunoi, sa captam metanul, sa sortam gunoiul.

Daca vreti sa facem un calcul: noi cerem pana la 200 de milioane de euro anual (uitam de faptul ca e echivalenta cu amenda viitoare din cauza gropilor de gunoi), angajam in toate judetele 12-15.000 de oameni – poate fi calculat dupa modelul din Europa. Oferim salarii care nu sunt foarte mici.

Un producator de lapte german are zero cost pentru energia electrica, termica si pentru mediu daca are o statie de biogaz. Asa se face ca pretul laptelui german e mai mic decat al laptelui din Romania. Producatorul roman plateste energie electrica si termica, plateste pentru mediu.

Rep: Care e punctul de vedere al Guvernului?

Ilias Papageorgiadis: In general, majoritatea sunt pozitive. Guvernul Romaniei, in multe declaratii publice, a spus ca sustine biomasa si biogazul. In teorie este pro.

Rep: Care sunt cei mai mari jucatori care si-au anuntat intentia de a intra in piata?

Ilias Papageorgiadis: Exista interes major si din Romania, si din Europa, peste 60 romanesti si 100 straine. Dar nu ne-am ocupat foarte mult, pentru ca suntem preocupati de legislatie.

Nu exista nici un producator de produse agroalimentare care nu are nevoie de o statie de biogaz pentru deseurile lui; la fel cei cu deseuri. Interes si investitii exista. La noi, 65% pana la 70% din investitie ramane in tara.

Rep: Cum asa?

Ilias Papageorgiadis: Constructiile civile. Diferenta fata de eoliene si fotovoltaice e ca acolo majoritatea investitiei e din import; la biomasa si biogaz, cazanul reprezinta doar o treime din investitia initiala, restul lucrarii ramane in Romania.

Dupa 4 ani, pentru prima oara avem un proiect de lege in Parlament. E prima data cand avem o propunere concreta. Suntem singurii care au cerut autolimitarea la circa 300 megawati.

In spatele nostru nu exista nimeni, nici o firma mare, miliarde de euro, vom fi controlati continuu si e foarte bine ca va fi asa. Dar in sfarsit vom vedea in Romania cum dispare un turn de deseuri disparand si transformat in combustibil pentru o statie de biomasa si biogaz.