UPDATE Scenarii ale strategiei energetice: Rolul gazelor in mixul energetic ar putea creste, iar cel al carbunelor ar urma sa scada, ceea ce inseamna o dependenta mai mare de Rusia, iar biomasa va avea o pondere nesemnificativa

Ministerul Energiei a prezentat in cadrul unei conferinte pe teme energetice patru scenarii de strategie energetica. Interesant este ca in toate aceste scenarii, gazele naturale vor avea un rol important, fiind prevazute cresteri in mixul energetic. Problema este ca productia de gaze onshore se va reduce, iar rezervele din Marea Neagra sunt limitate, ceea ce ar putea insemna pentru sustinerea acelui rol important in mixul energetic, o crestere a dependentei de gazele rusesti. „Si pentru noi a fost un mare semmnal de alarma cresterea gazelor in mix, dar avem un scenariu optim care ne reduce acea dependenta. In niciun caz nu dorim sa ajungem dependenti”, a declarat Corina Popescu, secretar de stat in Ministerul Energiei. UPDATE Radu Dudau, consilier al ministrului energiei, spune intr-un punct de vedere transmis HotNews.ro ca „nu sunt motive de ingrijorare”.

Insa, nu este clar cum va fi evitata aceasta dependenta in conditiile in toate scenariile, gazele naturale au o pondere importanta, cu cresteri mai mari sau mai mici ncepand din 2020. In ceea ce priveste investitiile, Corina Popescu a spus ca vor aparea „investitii in gaze naturale, pentru ca vedem acea crestere’. „Nu ne dorim sa avem acea dependenta de gaze naturale rusesti”, a adaugat Corina Popescu. Acel scenariu optim despre care vorbea secretarul de stat prevede un mix mai echilibrat intre sursele energetice, intre gaze si carbune. Dar chiar si acesta arata un rol important al gazelor, in conditiile in care resursele de gaze sunt in scadere, iar cele din Marea Neagra sunt limitate.

In toate scenariile, carbunele va fi redus dupa 2025, iar in trei dintre ele va fi eliminat cu totul dupa 2030-2035. Corina Popescu spune ca aceste scenarii iau in calcul o crestere a pretului la certificatele de emisii de dioxid de carbon. „Scenariu optim exact acest lucru incearca, sa armonizeze aceste lucruri. Daca vreau securitatea energetica, nu o sa merg cu acea cantitate de gaz si o sa merg pe carbune”, a precizat Corina Popescu.

Gazele naturale ar putea deveni principalul combustibil in anul 2030 pentru productia interna de energie, cu o pondere de 45%, urmate de energia nucleara, cu 12%, potrivit datelor din proiectul Strategiei Energetice a Romaniei 2016-2030, prezentate marti de Radu Dudau, coordonatorul proiectului, potrivit Agerpres. Scenariul de baza pentru anul 2030 include o productie bazata pe gaze naturale in proportie de 45%, nuclear – 12%, combustibil solid (carbune), petrol si hidro – cate 7%, vant si biomasa – cate 6% si fotovoltaic – 2%. In prezent, din hidrocarburi (petrol si gaze) se asigura circa 15% din productia nationala de electricitate, potrivit datelor Transelectrica. Carbunele produce circa 30% din total, iar energia hidro reprezinta 25%.

Radu Dudau, coordonatorul de proiect, a aratat ca productia de gaze onshore va scadea, iar gazele naturale din Marea Neagra pot intra in exploatare in prima parte a anilor 2020, in functie de pretul gazelor la nivel international.

„Si pentru noi a fost un mare semnal de alarma acea crestere de gaze naturale si ne-am uitat la resursele de gaze si am zis ca trebuie sa actionam cumva, intr-o anumita directie, iar in scenariul optim ne-am propus sa mentinem in mix carbunele, care ne reduce acea dependenta”, a spus Corina Popescu, intrebata daca ponderea mare a gazelor va insemna o adancire a dependentei de Rusia.

In toate scenariile, biomasa este prevazuta cu un rol nesemnificativ.

Corina Popescu spune ca biomasa nu se poate transforma in mix deoarece nu este sustinuta prin schema de sprijin. Iar pentru perioada urmatoare nu sunt prevazute scheme de sprijin pentru biomasa si energia regenerabila in general. Dupa 2017 vor fi eliminate subventiile pentru capacitatile noi de energie regenerabila.

In schimb, in toate scenariile sunt prevazute doua noi reactoare nucleare. Reamintim ca in acest moment sunt purtate discutii cu o companie chineza pentru constructia acestor reactoare. De altfel, pentru constructia acelor reactoare, investitorii cer un pret garantat. Radu Dudau, consilier al ministrului energiei, spune ca a fost calculat un nivel de 82 euro/MWh al „strike price”. Nu este clar in ce masura acest pret se va reflecta in pretul pe care il va suporta consumatorul final, in conditiile in care pretul mediu in prezent este de circa 35 euro/MWh. Pe acest subiect, citeste si Costul energiei nucleare care va fi produsa de reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda ar urma sa fie mai mult decat dublu fata de cat e in prezent. Cum ar putea influenta investitia cu chinezii preturile la electricitate

Strategia energetica urmeaza sa fie pusa in dezbatere publica in perioada urmatoare.

Radu Dudau a transmis HotNews.ro unele lamuriri legate de proiectul strategiei energetice. Iata precizarile:

„Legat de locul gazului natural in structura consumului de energie primara: graficul corespunzator scenariului central (P2030M) arata un varf de 35% in 2030, urmat de o scadere rapida la 31% catre 2035, pe fondul intrarii in productie a noilor capacitati nucleare. Vom fi, astfel, apropiati de nivelul actual. Nu sunt motive de ingrijorare.

Daca insa va referiti la graficul unde apare cifra de 45% in 2030, acolo este vorba de productia proiectata intr-un an atipic – atunci va fi varful productiei din Marea Neagra, din zacaminte cunoscute in prezent. Dar acest lucru nu are nimic de-a face cu dependenta de importuri. Dimpotriva, e foarte probabil ca o parte a acelei productii intrate rapid pe piata va fi exportata, pentru ca nu va exista suficienta cerere interna pentru a absorbi intreaga productie indigena de gaze naturale in jurul lui 2030.

Legat de strike price: nivelul mentionat de 82 euro/MWh este o estimare a pretului mediu al energiei electrice pentru perioada 2030-2050. Este la indemana oricui studiaza proiectia PRIMES pentru Scenariul de Referinta pentru Romania, publicat de Comisia Europeana in luna iulie 2016. Deci nu este o noutate.

Daca acest venit al producatorului (pretul energiei electrice, care poate fi mai mic sau mai mare) acopera in totalitate costul investitiei in proiectul unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda, atunci pretul de referinta poate fi la acest nivel de pret mediu al pietei si nu exista costuri suplimentare rezultate din diferenta fata de pretul mediu al pietei. Am precizat chiar ca, din motive de efect de multiplicare economica si de cost de securitate energetica, se poate merge fara probleme la un strike price ceva mai mare decat cel din proiectia de pret. Peste un asemenea nivel, garantarea pe termen lung (30 de ani) ar duce la nevoia suportarii de catre consumatori a diferentei ￯ deci se va reflecta in factura; cu cat nivelul de strike price este mai mare peste un asemenea nivel, cu atat mai mare va fi in factura componenta aferenta contractului pentru diferenta. Repetam faptul ca 82 eur/MWh este doar o proiectie (deci o estimare) de pret. Nu este rezultatul unei analize specializate, dedicate unei investitii anume.

Este insa corect sa indicam si faptul ca o cantitate mare de productie in banda (base-load) de energie nucleara se va reflecta intr-o scadere a pretului en-gros al energiei electrice, deci surplusul din factura se va adauga, alaturi de celelalte taxe, tarife si impozite, la un nivel mai mic de pret al energiei, in special pentru consumatorii casnici. Puteti face o analogie cu pretul mai scazut al energiei electrice prin intrarea in productie a regenerabilelor, insa pe factura consumatorului final apare costul certificatelor verzi. Rezultatele preliminare arata mai degraba un impact al nivelului strike price asupra costului cu energia la consumatorii industriali, pe ansamblu consumatorii casnici beneficiind de preturi relativ mai mici cu energia electrica in urma realizarii proiectului nuclear„.