​Video Interviu Nora de Angelli: In cadrul acestei expozitii de fotografie am expus majoritatea speciilor de orhidee salbatice care se gasesc in arealul Vaii Prahovei si al Parcului Natural Bucegi

Nora de Angelli, biolog molecular, fotograf si producator de film documentar a vorbit intr-un interviu acordat HotNews despre pasiunea pentru orhidee si ce inseamna protejarea orhideelor si a ecosistemelor in care acestea traiesc in tara noastra.

”Un exemplu edificator al salvarii si protejarii unui ecosistem il constituie magnifica rezervatie naturala Poiana Stanei sau fosta Stana Regala, unde cresc sau, mai bine spus, obisnuiau sa creasca, unele dintre cele mai rare specii de orhidee si plante alpine din Muntii Bucegi sau chiar din Europa. In ultimii ani, la sfarsit de saptamana si in timpul vacantelor de vara, elevii de la Scoala Principesa Maria si cercetasii din Sinaia, sub indrumarea atenta a profesorilor si angajatilor de la Parcul Natural Bucegi, au participat la campania de inlaturare a steregoaiei, Veratrum album, care in ultimii ani invadase mai mult de trei sferturi din poiana, distrugand dezvoltarea oricarei alte specii din flora alpina.”

Vezi interviul integral aici:

De unde vine denumirea familiei Orchidaceae?/Care este originea numelui familiei Orchidaceaelor?

Din punct de vedere simbolistic, in multitudinea si varietatea de culturi ale lumii, exista foarte multe legende si mituri care descriu atat aparitia/nasterea orhideelor, cat si originea numelui lor, cele doua fiind strans legate. Multe dintre acestea am incercat sa le descriu in cartea pe care o voi publica anul urmator, intitulata ”O incursiune in fascinanta lume a Orchidaceaelor” Dupa parerea mea, dintre toate, cel mai sugestiv este Mitul lui Orchis, una dintre cele mai frumoase povesti ale mitologiei grecesti.

Din punct de vedere stiintific, cele mai vechi consemnari scrise despre orhideele mediteraneene au fost facute de catre filozoful grec Theophrastus (372-287 i.Hr.). El a fost studentul preferat al filozofului si matematicianului grec Aristotel (384-322 i.Hr.), care l-a numit succesorul sau si conducatorul Lyceum-ului (Scoala aristotelica). Theophrastus a mostenit lucrarile botanice ale acestuia si a continuat sa le dezvolte. El a efectuat numeroase experimente si a dezvoltat primele sisteme de clasificare a plantelor si animalelor.

Timp de mai multe secole, Historia Plantarum a fost un ghid indispensabil pentru predarea si intelegerea botanicii. In volumul al IX-lea, Theophrastus descrie o planta ce avea ingropati doi tuberculi mici si ovoidali, pe care o numeste orkhis, denumire inspirata de cuvantul antic grecesc pentru testiculele mamiferelor. El foloseste acelasi cuvant si pentru a denumi unele dintre speciile terestre de orhidee mediteraneene ale caror radacini aveau caracteristici fizice similare. Pana astazi, aceste specii pastreaza numele de Orchis, folosit pentru denumirea genului: Orchis mascula, Orchis simia sau Orchis maculata.

In cea de a zecea editie a lucrarii Genera Plantarum, publicata in 1758, se gaseau mentionate aproximativ 100 de specii diferite de Epidendrum, denumire generica data tuturor orhideelor tropicale cunoscute la acel moment.

Familia Orchidaceae devine pe deplin stabilita stiintific in 1789, cand botanistul francez Antoine Laurent de Jussieu (1748-1836) publica tratatul sau, Genera Plantarum. Folosind sugestia lui Theophrastus, de Jussieu mentioneaza in teza sa numele Orchidaceae, ca nume recunoscut, dat intregii familii ce ingloba toate plantele mentionate pana la acea data care aveau caracteristici morfologice comune.

De unde a plecat pasiunea pentru orhidee?

Pasiunea pentru orhidee a plecat de la tatal meu. Din primii ani ai copilariei mele, in fiecare primavara, plecam in excursii lungi, impreuna cu el pe muntii care inconjurau orasul Sinaia pentru a fotografia si identifica diferitele specii de flori alpine. Acest anotimp reprezinta un paradis floral in zonele montane. Covoare intregi de flori multicolore acopera in intregime patul de frunze moarte din interiorul padurilor cat si pasunile alpine. An de an deveneam tot mai fascinata de frumusetea si varietatea acestor plante. Aproape fara sa imi dau seama, odata cu trecerea timpului ma transformasem intr-un mic biolog sau un mic botanist care devenise ireversibil indragostit de tot ce tine de lumea vie, de natura. Treptat, printre sutele de specii ale florei apline, am inceput sa descoperim si citeva specii de orhidee salbatice. Acestea erau mult mai rare, mai greu de gasit, iar florile lor se deosebeau cu mult de florile ”clasice”, obisnuite ale celorlalte plante. Surpriza de a gasi orhidee in Muntii Bucegi a fost deosebit de mare si pentru noi. Am inceput sa ne documentam si sa intram din ce in ce mai mult in secretele si misterele pe care aceasta familie de plante le ascunde. Pentru mine, acesta fascinatie s-a transformat in scurt timp, intr-o adevarata adictie. Asa a inceput povestea noastra: a mea, a tatalui meu si a orhideelor.

Ce te fascineaza cel mai mult la aceste plante?

Pentru mine, floarea orhideelor ”anatomia si morfologia ei” este partea care ma fascineaza cel mai mult. In cazul multor specii de orhidee temperate (in care sunt incluse orhideele din Romania) si tropicale/exotice florile de orhidee sunt caracterizate de o longevitate exceptionala care depaseste cu mult alte specii care apartin altor familii de plante. De asemenea, multe specii de orhidee sunt total lipsite de nectar – ce constituie cel mai important atractant nutritional al insectelor polenizatoare.

Ca urmare, intrebarea fireasca este cum reusesc florile de orhidee sa atraga cu succes insectele pentru a-si realiza polenizarea si pentru a-si asigura perpetuarea speciilor? Raspunsul este fascinant: prin evolutia fenomenelor de mimetism floral, unice in Regnul Vegetal. Printre cele 35.000 de specii de orhidee ce formeaza aceasta familie atat de numeroasa, a doua mare familie a plantelor, se estimeaza ca aproximativ 10.000 de specii nu produc nici o recompensa pentru polenizatori si aproximativ 15.000 dintre specii se folosesc de unul sau mai multe mecanisme de mimetism floral pentru a atrage sau a ”insela”, am putea spune, polenizatorii.

Ce specii sunt prezente in expozitie?

In cadrul acestei expozitii am expus majoritatea speciilor de orhidee salbatice care se gasesc in arealul Vaii Prahovei si al Parcului Natural Bucegi. Nu voi face o lista a acestor specii, dar daca vrei, le puteti vedea accesand linkul urmator: http://www.noraphotos.com/p999365563

Ce presupune fotografia de orhidee? Cum gasesti aceste orhidee in natura in perioada in care acestea infloresc?

Atat din experienta mea, cat si a tatalui meu, va pot spune ca fotografierea orhideelor este o munca deosebit de grea. Este grea in special pentru ca aceste specii sunt deosebit de greu de gasit. Acum aproape 20 de ani, cand ne-am propus sa incepem sa le cautam, existau foarte putine informatii cu privire la arealele in care acesta ar putea exista. Tatal meu, si-a petrecut muti ani cautand aceste elusive plante in poienile alpine, in padurile intunecate si neumblate din munti, precum si in multe din livezile si curtile multor persoane particulare. De multe ori, aceste cautari nu au avut nici un rezultat. Dar, cu multa rabdare si determinare, am inceput trepatat, dupa ani si ani, sa le intalnim si sa marcam locurile si data in care anumite specii apareau. Aparitia sau disparitia lor depinde de conditiile climaterice (temperatura, umiditate) ce caracterizeaza fiecare sezon de crestere. Arealele sunt adesea foarte restranse (1 – 4m2). Fotografierea propriuzisa este si ea o munca destul de laborioasa. Orhideele temperate sunt plante mici, iar multe dintre ele cresc in paduri intunecoase, sau la liziere acestora. Conditiile de lumina sunt precare iar contrastele sunt puternice. Aproape intotdeauna este necesar un tripod/trepied. Noi am folosit exclusiv lentile/obiective macro cu luminozitate buna (f/1.4, 2.8), adancime de camp si timp de expunere variabile. De multe ori, a trebuit sa repetam ”sedintele fotografice”. Astazi, pentru ca le cunoastem locatiile, ne este mult mai usoar sa le re-vizitam si sa fotografiem chiar un numar mare de specii in aceeasi zi.

Ce te-a determinat sa scrii o carte despre orhidee? Care este mesajul, conceptul cartii si cand va aparea?

In urma cu cativa ani, pe la sfarsitul lui iulie, eu impreuna cu tatal meu ne aflam pe Valea Zgarburei in Sinaia, intr-o zona mai putin frecventata. Tocmai descoperiseram un grup de Epypogium aphyllum si eram pe cale sa-l fotografiem. La un moment dat, in timp ce asteptam, cu aparatele de fotografiat pregatite, ca o raza de soare mai generoasa sa se strecoare printre fagi, am avut surpriza sa vedem indreptandu-se spre noi un barbat si o doamna intre doua varste, echipati adecvat, tipul vizitatorilor estivali, amatori de plimbari montane. Au trecut prin spatele nostru la mica distanta, fara a scoate vreo vorba, si credeam ca-si vor continua drumul. Dar, dupa cativa pasi, doamna s-a oprit si, contrariata, ne-a intrebat:

– Nu va suparati… ce fotografiati acolo?

– Florile pe care le vedeti, a raspuns tatal meu.

– Dar sunt niste uscaturi, nu-i asa? a replicat ea si mai contrariata.

– Par, doamna, dar de fapt sunt… – si a ezitat o clipa inainte sa continue – sunt… niste orhidee.

Reactia amandurora a fost instantanee: au izbucnit in ras si s-au indepartat razand. Au fost, cu siguranta, convinsi ca glumeam sau ca ii luam peste picior. Imaginea lor despre orhidee nu se asocia deloc cu imaginea plantelor pe care le vedeau de la distanta la care se aflau: niste plante scunde, firave, palid-brune, abia distingandu-se pe covorul de frunze uscate. Erau atat de convinsi de imposibilitatea existentei unor orhidee in acel loc, incat n-au avut nici macar minima curiozitate de a se apropia si a verifica spusele tatalui meu. Au ratat astfel ocazia, unica poate pentru ei, de a cunoaste si admira una dintre cele mai rare orhidee din Europa, de o delicatete si o frumusete aparte.

Nu era prima data cand interlocutori de-ai nostri isi manifestau surprinderea si neincrederea atunci cand le vorbeam despre ”Orhideele din Muntii Bucegi”. Replica acestora era mereu invariabila: ”Orhidee salbatice?!… In Bucegi?!…”

Titlul cartii este ”O incursiune in fascinanta lume a Orchidaceaelor – Ilustrata prin speciile de orhidee salbatice din Romania”. Cartea va avea doua versiuni identice, printate in volume diferite: o versiune in limba romana si o versiune in limba engleza. Ea va aparea in vara anului 2017.

Ce impact ai vrea sa aiba aceasta carte in ceea ce priveste protejarea orhideelor si a ecosistemelor in care acestea traiesc in tara noastra?

Protectia orhideelor nu trebuie desprinsa din cadrul mult mai extins al protectiei tuturor plantelor rare, endemisme sau monumente ale naturii, care convietuiesc in acelasi mediu natural si asupra carora planeaza aceleasi pericole si amenintari amintite mai sus.

Ce este de facut insa, in conditiile in care conservarea eventuala a unor biotopuri se izbeste de realitatile economice crude existente in aceasta zona? Cui ii pasa de disparitia unei banale orhidee, cand in joc este dezvoltarea urbana?

Cele mai multe specii rare nu se afla pe listele de specii protejate sau pe cale de disparitie, deoarece acestea nu reprezinta o valoare comerciala intrinseca. Altfel, aceste comori ale naturii primesc putina atentie din cauza ignorantei si a lipsei de interes, precum si din lipsa unei educatii care sa dezvolte dorinta spre o aprofundata cunoastere si protectie a Parcurilor Nationale ale acestei tari.

Un exemplu edificator al salvarii si protejarii unui ecosistem il constituie magnifica rezervatie naturala Poiana Stanei sau fosta Stana Regala, unde cresc sau, mai bine spus, obisnuiau sa creasca, unele dintre cele mai rare specii de orhidee si plante alpine din Muntii Bucegi sau chiar din Europa. In ultimii ani, acest areal a fost total neglijat si necosit. In timp, mai mult de jumatate din suprafata rezervatiei a fost invadata de steregoaie, Veratrum album sau Heleborina Alba Falsa. Aceasta planta extrem de toxica si invadatoare care prefera pasunile necosite avea sa transforme acest colt de rai botanic intr-o mare de buruieni, in cazul in care nu va putea fi combatuta.

In ultimii ani, la sfarsit de saptamana si in timpul vacantelor de vara, elevii de la Scoala Principesa Maria si cercetasii din Sinaia, sub indrumarea atenta a profesorilor si angajatilor de la Parcul Natural Bucegi, au participat la campania de inlaturare a steregoaiei, Veratrum album, care in ultimii ani invadase mai mult de trei sferturi din poiana, distrugand dezvoltarea oricarei alte specii din flora alpina. Rezultatele nu au intarziat sa apara. De la an la an, distrugatoarea si toxica planta a aparut pe suprafete tot mai restranse. Flora autohtona a inceput sa se regenereze. Poiana Stanei a revenit la viata, incantand din nou turistii cu varietatea de culori si parfumuri ale celor mai rare specii de flora alpina din Muntii Bucegi. De la an la an, mult cautatele si pretioasele orhidee sunt asteptate sa reapara.

Este o prima initiativa, plina de speranta, prin care copiii, adevarati iubitori ai naturii, dau o lectie importanta de conservare si protejare a mediului natural, demonstrand ca numai in urma unor eforturi sustinute an de an se pot indrepta multe dintre greselile trecutului si chiar si un ecosistem aproape distrus, cum este cel al Poienii Stanei, poate fi readus la viata daca este ingrijit cu multa dragoste, dedicatie si intelegere.

Este si speranta noastra sincera ca orhideele salbatice din tara, atat de frumoase si fragile, impreuna cu ecosistemele lor, vor fi protejate, atat in prezent cat si in viitor, pentru bucuria multor generatii urmatoare.

Expozitia de fotografie ”Orhideele salbatice ale Romaniei” este deschisa publicului intre 4 si 27 octombrie 2016 (zilnic intre orele 10:00-16:00), in cadrul Centrului de Educatie Ecologica din incinta Gradinii Botanice ”D. Brandza” (Soseaua Cotroceni nr. 32).