​Romania a transmis la Comisia Europeana 5 proiecte in valoare totala de 484 milioane euro, pentru a fi finantate prin Fondul European pentru Investitii Strategice, vestitul Plan Juncker, care implica bani privati si credite bancare cu garantii europene. 3 proiecte sunt derulate de compania de stat ELCEN Bucuresti, la care Guvernul a reclamat pierderi, sesizand si procurorii. Un proiect este derulat de o firma privata de taxi aerian care detine aeroportul particular Tuzla, iar un alt proiect este derulat de o companie din domeniul agriculturii bio, cu patroni din Luxemburg si statul Wyoming SUA, cunoscute pentru oportunitatile de tip paradis fiscal pentru investitori.

Romania, prin 3 promotori de proiecte – compania de stat Electrocentrale Bucuresti (ELCEN) si firmele private Bio Farm Crucea si Regional Air Services – a transmis la Bruxelles 5 proiecte, in valoare totala de 484 milioane de euro, pentru a fi finantate in cadrul Planului Juncker.

Cele 5 proiecte se afla in stadiul de „screening”, in care Comisia Europeana analizeaza daca acestea pot sa fie sau nu finantate prin Planul Juncker.

Vicepresedintele pentru investitii al Comisiei Europene, Jyrky Katainen, a declarat, recent, pentru HotNews, ca Planul Juncker finanteaza proiecte private sau in parteneriat public-privat.

„Finantarea EFSI acopera proiecte private sau proiecte in parteneriat public-privat, nu guvernamentale” – a explicat fostul prim-ministru al Finlandei, intr-o declaratie acordata in exclusivitate HotNews, la Bruxelles.

De altfel, acesta este si motivul pentru care Comisia Europeana nu a luat in considerare o lista de proiecte in totalitate publice, in valoare totala de circa 60 miliarde euro, avansata de fostul Guvern Ponta, in anul 2014, in cadrul Planului Juncker.

„Aceea a fost mai degraba o lista de dorinte (wish list) a statelor membre” -a explicat Katainen.

Prin Planul Juncker, lansat in 2014, investitii publice si private de 315 miliarde de euro mai ales in infrastructura de transport, energie, internet in banda larga, IMM-uri si educatie, precum si 1,3 milioane de noi locuri de munca sustine Comisia Europeana ca vor fi generate in economia blocului comunitar in perioada 2015-2017.

Katainen s-a oferit sa acorde si sprijin tehnic, prin echipa sa de la Comisie, Ministerului Finantelor, pentru a identifica potentiali promotori de proiecte din Romania, pentru a fi finantate in Planul Juncker.

In fine, iata ca Romania are 5 proiecte trimise la Bruxelles pentru finantare din Planul Juncker, care se afla inca in analiza Comisiei Europene.

Sa le luam pe rand, cu initiatorii si afacerile lor:

3 proiecte de la ELCEN

Compania Elecrocentrale Bucuresti (ELCEN), detinuta de statul roman prin Ministerul Energiei, a transmis trei proiecte in valoare totala de 450 milioane Euro, pentru finantare din Planul Juncker.

• Imbunatatirea eficientei operationale a centralei de cogenerare Grozavesti – valoare totala a proiectului 50 milioane Euro.

ELCEN i-a spus Comisiei Europene ca banii ar urma sa vina 80% din credite bancare si 20% din resurse proprii. Numai ca anul acesta Ministerul Energiei i-a respins ELCEN-ului o forma a proiectului de la Grozavesti.

„Nu aprobă demararea realizării obiectivului de investiții „Eficientizarea activității din CET Grozăvești prin implementarea unei unități de cogenerare în ciclu combinat”, care necesită alocare de resurse proprii, accesare de fonduri nerambursabile din PNI (Planul Național de Investiții în energie finanțat din vânzarea certificatelor de emisii de CO2 alocate gratuit României – n.r.), credite bancare/credit furnizor și/sau contracte interne și internaționale”, se arată într-o hotărâre a AGA ELCEN de la finalul lunii mai, citate de Profit.ro . Compania de stat spera că ar putea realiza proiectul prin contractarea unui credit de 200 milioane euro de la BERD și Banca Mondială.

In schimb, in descrierea proiectului in forma trimisa la Bruxelles pentru Planul Juncker, ELCEN arata ca acesta se afla in stadiu de analiza de pre-fezabilitate si ca vrea sa il inceapa din ianuarie 2017.

• Imbunatatirea eficientei operationale a centralei termoelectrice in cogenerare (CET) Bucuresti Sud – valoare totala a proiectului: 200 milioane Euro.

Pentru acest proiect-mamut, ELCEN sustine ca vrea sa atraga finantari numai prin imprumuturi bancare. Compania a transmis la Bruxelles ca vrea sa inceapa proiectul in ianuarie 2018.

Stadiul declarat de ELCEN pentru acest proiect este tot de pre-fezabilitate.

• In fine, cel de-al treilea proiect propus de ELCEN este Imbunatatirea eficientei operationale a centralei termoelectrice in cogenerare (CET) Progresul – in valoare totala de 200 milioane Euro.

Aici, ELCEN mizeaza pe finantare privata si spune ca vrea sa inceapa proiectul din ianuarie 2019. Tot in stadiul de analiza de pre-fezabilitate se afla si acesta.

Reamintim ca ELCEN nu se afla in cea mai buna forma nici pentru o companie de stat din Romania. Recent, Guvernul Ciolos a anuntat ca a sesizat Parchetul general fata de o serie de nereguli constatate la ELCEN de catre Corpul de control al Executivului.

Guvernul a gasit, printe altele, pierderi in exploatare chiar la cele 3 unitati pentru care ELCEN vrea sa ceara credite bancare cu garantii europene, in cadrul Planului Juncker.

Potrivit rapoartelor administratorilor societatii, pierderile au fost cauzate de costul unitar de productie mai pare decat pretul mediu reglementat de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul energiei (ANRE) pentru energia termica. La fiecare Gcal livrata, ELCEN a inregistrat pierdere de exploatare. In perioada 2009-2014, centralele Bucuresti Vest, Bucuresti Sud, Progresu si Grozavesti au inregistrat din producerea din vanzarea de energie termica o pierdere de 314 milioane lei.

Businessmenii cu aeroport privat la Tuzla vor bani pentru un centru de antrenament

O alta companie romaneasca ce tinteste credite bancare cu garantii europene in Planul Juncker este Regional Air Services (RAS) SRL, firma care detine aerodromul Tuzla.

• Societatea din Tuzla spune ca vrea ajutor european pentru un Centru de training si coordonare pentru elicopterele de cautare si salvare, un proiect in valoare totala de 24 milioane de euro.

Centrul ar urma sa fie ridicat pe langa Aeroportul privat Tuzla, detinut de firma solicitanta, in relativa apropiere de Portul Constanta, dupa cum arata Regional Air Services in descrierea facuta pentru Comisia Europeana.

Societatea motiveaza oportunitatea proiectului prin faptul ca in zona sunt platforme petroliere si se deruleaza un anumit trafic de nave inclusiv turistice, care au nevoie de servicii de salvare cu elicoptere.

Compania, care vizeaza si finantari europene si credite de la Banca Europeana pentru Investitii (BEI), se plange, insa, ca ii lipsesc sursele de finantare proprii si ca autoritatile romane nu sunt interesate sa se conformeze reglementarilor europene in domeniul acoperit de un astfel de centru de training si coordonare a activitatilor de salvare si cautare cu elicopterul.

Firma Regional Air Services este detinuta de doi oameni de afaceri romani, in cote egale: Dorin Ivascu (printr-o alta firm a sa, Regional Air Suport) si Adrian Stefan Vasilache, care este si administrator al companiei.

Compania Regional Air Services ofera servicii de taxi aerian, din anul 1998.

De asemenea, firma detine aerodromul Tuzla, din judetul Constanta. Din anul 2012, cei doi oameni de afaceri mentionati s-au tot straduit sa convinga Guvernul (Ponta, la vremea aceea) sa le transforme aerodromul privat in vama, pentru a putea primi curse internationale.

Ministerul Transporturilor chiar a avansat in Guvern cu un proiect de Hotarare in acest sens, insa, in 2014, Guvernul Ponta l-a retrimis la avizare atunci.

Concret, proiectul de Hotarare a Guvernului pentru aprobarea deschiderii punctului de trecere a frontierei de stat si a biroului vamal de frontiera pe Aeroportul Tuzla se afla in proces de reavizare la Ministerul Transporturilor, ca urmare a necesitatii actualizarii titularilor ministerelor avizatoare, a informat Ministerul Transporturilor la solicitarea HotNews.ro, in aprilie 2014.

Aceasta insemna ca Executivul Ponta nu a renuntat atunci la acest proiect controversat care a ridicat mai multe semne de intrebare in conditiile in care in imediata apropiere se afla Aeroportul International Mihail Kogalniceanu Constanta.

HotNews constata , insa, pe 1 august 2014, o situatie bizara: de mai bine de doi ani, reprezentantii firmei Regional Air Services reusisera, cu ajutorul Inspectoratului General al Politiei de Frontiera (IGPF), sa avanseze cu planul de a-si face vama la Tuzla.

IGPF a emis o decizie prin care politistii de frontiera de la Aeroportul international Kogalniceanu, companie de stat, sa mearga zilnic cativa zeci de kilometri la Aeroportul Tuzla pentru a controla lucratorii care trebuie sa ajunga pe platformele petroliere aflate in Marea Neagra, dincolo de apele teritoriale române care se intind doar pana la 12 mile marine.

Ivascu si Vasilache au motivat atunci necesitatea ca politistii de frontiera sa lucreze pe aerodromul lor prin faptul ca absenta unui punct de trecere a frontierei de stat si a unui birou vamal pentru traficul international de calatori si marfuri pe Aeroportul Tuzla ar scadea interesul operatorilor aerieni din turism si a proprietarilor de aeronave medii si mici fata de zona de sud a litoralului si impune tranzitarea pasagerilor pe alt aeroport.

Bio Farm Crucea – patroni in Luxemburg si Wyoming, SUA

In fine, cel de-al treilea promotor roman de proiecte in Planul Juncker este compania privata Bio Farm Crucea SRL, din judetul Constanta.

• Firma vrea sa-si dezvolte productia de cereale organice, printr-un proiect in valoare totala de 10 milioane de euro. Din acest necesar de bani, firma constanteana spune ca are deja asigurati 5 milioane de euro si ca mizeaza pe finantari private si imprumuturi de la actionari.

Compania, care se recomanda drept cea mai mare ferma de produse organice (bio) din judetul Constanta, cauta un partener strategic pentru dezvoltarea capacitatilor de depozitare, atat calitativ, cat si cantitativ.

„Deja dezvoltam un parteneriat strategic cu unul dintre liderii pietei marfurilor organice, dar avem nevoie de un partener financiar puternic” – spune Bio Farm Crucea, in descrierea proiectului sau trimis la Comisia Europeana.

Potrivit companiei, proiectul se afla deja in stadiul de achizitii, urmand sa inceapa din ianuarie 2018.

Compania infiinata in anul 2004 il are ca administrator pe italianul Mateo Bocchio. Actionarul principal este Geslux, un fond de investitii din Luxemburg, tara a Uniunii Europene criticata, ca paradis fiscal, de Comisia Europeana. Anul trecut, executivul comunitar, condus chiar de fostul premier al Luxemburgului, Jean Claude Juncker, a acuzat ducatul ca a incheiat intelegeri secrete cu circa 340 de companii din toata lumea , inclusiv grei ca Fiat, Ikea, Pepsi, Apple, FedEx, Deutsche Bank sau Amazon, pentru a plati anumite sume de bani acolo, astfel incat sa evite taxe mult mai mari in alte state europene unde isi au diverse afaceri.

In octomberie 2015, Comisia Europeana a dat o decizie prin care obliga toate statele UE, inclusiv Luxemburg, la transparetizarea intelegerilor menite sa atraga fluxuri de capital in detrimentul altor tari, prin astfel de scheme secrete de optimizare fiscala, care ajung la cifre de ordinul sutelor de miliarde de dolari – sub forma de taxe ocolite de anumite companii.

Comisia a luat aceasta masura in urma celebrului scandal LuxLeaks, in care International Consortium of Investigative Journalists a devoalat astfel de scheme de eludare a taxelor puse la cale in Luxemburg si Olanda.

Revenind, insa, la micuta firma constanteana, cel de-al doilea actionar al Bio Farm SRL, cu 20%, este Blackstone Partners LLC, cu sediul Cheyanne, statul Wyoming, SUA.

Si acest stat american este consierat un fel de paradis fiscal. Acolo, firmele de tip LLC – Limited Liability Company (adica SRL-ul de la noi) au posibilitatea sa nu le fie dezvaluiti proprietarii, ceea ce creeaza oportunitati de paradis fiscal, dupa cum arata un politician republican, Clark Stith, citat de Wikipedia.

De alfel, statul american Wyoming apare si in recenta scurgere de informatii despre paradisurile fiscale, Panama Papers, dupa cum a relatat USA Today.

Citeste mai multe despre Romania si Planul Juncker:

• ​EXCLUSIV Comisia Europeana – mesaj disperat catre Romania: Folositi banii din Planul Juncker. Aveti nevoie de irigatii. Va dam si indrumare tehnica

• Romania NU are aprobat niciun proiect in Planul Juncker. Guvern: Sunt 5 proiecte, ajunse in faza de screening

• LISTA Romania a transmis sute de proiecte la CE, pentru mecanismul lui Juncker: Vrem sa cerem bani si pentru o linie de metrou Voluntari-Bragadiru​