Comisia Europeana: Legea darii in plata si alte initiative legislative recente au ridicat ingrijorari privind stabilitatea financiara in Romania

Recente initiative legislative, inclusiv legea darii in plata intrata in functiune, au ridicat ingrijorari privind stabilitatea financiara si economia Romaniei, se arata in Raportul de convergenta publicat, marti, de Comisia Europeana.

Raportul, care apare o data la doi ani, analizeaza stuatia din tarile membre UE care trebuie sa adere la zona euro, sub aspectul criteriilor de convergenta cu spatiul monetar comun.

documente

raport

(7 Iun 2016) PDF, 1MB

Potrivit economistilor de la Bruxelle, Romania este cosniderabil ramasa in urma tarilor din zona euro, in ceea ce priveste creditarea populatiei si a firmelor private non-financiare (aproximativ 31% din produsul intern brut).

Ponderea creditelor in valuta in raport cu totalul creditarii a scazut de la un varf de 67% in anul 2012 la 47% in prezent.

Aceasta scadere este datorata masurilor Bancii Nationale a Romaniei (BNR) pentru reducerea creditarii in valuta acordate populatiei si firmelor, in special a IMM-urilor, precum si restrangerii programului Prima Casa doar la creditele in lei.

„Pe de alta parte, Initiativele legislative recente, inclusiv legea privind descarcarea de datorie, ridica ingrijorari in ceea ce priveste impactul potential al acestora asupra stabilitatii financiare si a economiei” – se mai arata in raportul emis de Comisia Europeana.

Alte probleme ale economiei romanesti, in raportul CE:

• Pietele de capital si de titluri de creanta din Romania au ramas relativ subdezvoltate.
• Capitalizarea bursiera (9,5% din PIB in 2015), a ramas foarte scazuta in comparatie cu cea din zona euro (in medie de 60%).
• Piata titlurilor de creanta a ramas mica in Romania (28% din PIB), in comparatie cu media zonei euro (158% din PIB) si a fost dominata de emisiunile de obligatiuni de stat, in timp ce obligatiunile municipale si ale companiilor au ramas limitate. Datoria consolidata a sectorului privat a scazut de la 74% din PIB in 2010 la sub 60% in 2015 si a fost semnificativ sub media zonei euro.
• In ceea ce priveste mediul de afaceri, in general Romania evolueaza in clasamentele internationale mai rau decat majoritatea statelor zonei euro. In special, Romania are un nivel slab al tranzactiilor comerciale interationale si la inregistrarea proprietatii.
• In conformitate cu Tabloul de bord al pietei interne din mai 2015, deficitul de transpunere a directivelor UE in legislatia romaneasca a fost de 1,2%, care este substantial mai mare decat obiectivul (0,5%), propus de Comisia Europeana in Actul privind piata unica (2011).
• Migratia puternica, inclusiv a lucratorilor cu inalta calificare, reprezinta o provocare pentru sustinerea unei economii competitive.

Indeplinim 3 criterii din 5 pentru aderarea la zona euro

Romania indeplineste 3 dintre cele 5 criterii pentru aderarea la zona euro, constata raportul de convergenta al Comisiei Europene 2016.

Astfel, Romania intruneste conditiile privind stabilitatea preturilor, finantele publice si dobanzile pe termen lung. In schimb, Romania rateaza criteriul legislativ, pentru ca legislatia interna nu este total compatibila cu cea europeana, precum si criteriul cursului de schimb.

Ultima data concreta aansata de Guvernul Romaniei si de BNR pentru aderarea la zona euro a fost 1 ianuarie 2016, prevazuta in Programul de convergenta emis in anul 2014 de Executiv. De atunci, insa, Guvernul si BNR se feresc sa mai avanseze o data concreta de aderare la zona euro.

„Guvernul Romaniei isi mentine angajamentul de adoptare a monedei euro. O data concreta va fi stabilita in urma realizarii unui calendar de trecere la moneda euro, ce va fi finalizat pana la urmatoare editie a programului de convergenta, totodata tinand cont si de indeplinirea criteriilor nominale si reale de convergenta. Angajamentul de adoptare a monedei euro reprezinta in continuare o ancora importanta in promovarea reformelor bugetare si structurale necesare cresterii flexibilitatii economiei romanesti” – se arata in Programul de convergenta 2016-2019, emis de Guvern in luna aprilie.

Conditiile indeplinite de Romania pentru aderarea la zona euro:

• Stabilitatea preturilor. In 2014, precedentul raport european consemna ca inflatia medie la 12 luni era peste valoarea medie de referinta, dar intre timp Romania a facut progrese, iar inflatia medie anula a scazut constant, ajungand chiar in teritoriu negativ, din octombrie 2015 si pana la inceputul lui 2016, cand a scazut pana la -1%. In aprilie 2016, valoarea de referinta era de +0,7% (conditia peste care tara nu trebuie sa sara pentru a adera la zona euro). Inflatia medie in Romania pe ultimele 12 luni, pana in aprilie 2016 era de -1,3% si este prevazuta sa ramana mult sub valoarea de referinta in lunile urmatoare.

• Finantele publice. Deficitul bugetar al Romaniei a scazut de la 2,1% din PIB in 2013 la 0,9% din PIB in 2014. In 2015, deficitul guvernamental general a fost de 0,7%, mai bun decat tinta de 1,2% din PIB, care figura in Programul de convergenta emis de Guvern. Criteriul euro este ca deficitul bugetar sa nu sara de 3% din PIB. Datoria guvernamentala generala a scazut de la 39,8% din PIB in 2014 la 38,4% in 2015. In anul 2017, datoria guvernamentala generala este estimata sa creasca pana la 40,1% din PIB. Datoria publica nu trebuie sa sara de 60% din PIB, pentru aderarea la zona euro.

• Dobanzile pe termen lung. Ratele dobanzii pe termen lung, la 12 luni, inregistrate in Romania au fost sub valoarea de referinta. Din 2014, au scazut in continuare, sub 5% la jumtatea anului 2014 pana la mai putin de 4% la inceputul lui 2015 si mentinandu-se la circa 3,5% in anul 2015. Valoarea de refernta este de 4%, in timp ce Romania este la 3,6%.

Conditiile neindeplinite de Romania pentru aderarea la zona euro:

• Criteriul legislativ. Romania nu a transpus in totalitate Tratatul de Functionare a Uniunii Europene in legislatia nationala. Problemele persista in privinta independentei BNR, interzicerii finantarii monetare si integrarii BNR in Sistemul European al Bancilor Centrale cand va adopta moneda euro. Aici legislatia din Romania, mai ales legea de functionare a BNR, nu este pe deplin compatibila cu articolul 131 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene. Legea BNR nu a fost modificata dupa Raportul de convergenta pe 2014.

Raportul european mentioneaza si lispa mentionarii rolului Bancii Centrale Europene in sistemele de plata, in cadrul Legii BNR. De asemenea, in Legea BNR nu se recunoaste rolul BCE si al Consiliului UE in reglementarea, monitorizarea si controlul tranzactiilor valutare.

• Stabilitatea ratelor de schimb. Pentru a intra in zona euro, Romania ar trebui sa participe la Mecanisul European al ratelor de Schimb ERM II timp de doi ani, fara tensiuni severe. Niciuna dintre tarile candidate, inclusiv leul romanesc, nu indepineste aceasta conditie. Cursul de schimb al leului in raport cu euro a avut fluctuatii limitate din primavara lui 2014 ana la finele lui 2016, comparativ cu alte monede din regiune care opereaza un regim de flotare controlata a cursului de schimb. Aceasta volatilitatea scazuta pe termen scurt a leului reflecta efectele pozitive ale asistentei financiare internationale acordata de UE si FMI Romaniei pana la sfarsitul anului 2015, conditiile favorabile de pe pietele globale si operatiunile BNR de pe pietele interbancara si valutara.

Rezervele valutare ale BNR au scazut de la 35 miliarde de euro in 2012-2013 pana a 33,6 miliarde euro in aprilie 2016, mai ales din cauza achitarii imprumuturilor de la FMI si CE.

Diferentialele ratelor dobanzilor pe termen scurt ale Romaniei vizavi de zona euro au scazut treptat de la aproximativ 270 de puncte de baza la inceputul aului 2014 pana la mai putn de 200 de puncte de baza catre finalul anului 2014. Au continuat sa scada substantial in 2015 si la finalul anului 2016. Aceste evolutii refelcta relaxarea de politica moneara considerabila a Bancii Nationale a Romaniei din iulie 2013 pana in mai 2015.

Statele candidate la zona euro, care sunt analizate in raportul de convergenta, sunt: Romania, Suedia, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Cehia si Croatia.