Palatul Culturii din Iasi reintra in circuitul cultural national dupa un amplu program de reabilitare

Palatul Culturii din Iasi va fi redeschis luni publicului, la ceremonia oficiala ce va avea loc cu acest prilej urmand sa fie prezenti premierul Dacian Ciolos, vicepremierul Vasile Dancu si ministrul Culturii Vlad Alexandrescu, potrivit Agerpres.

Considerat a fi un palat al muzeelor, efigie a orasului Iasi si reper al culturii nationale, Palatul Culturii a fost readus la maretia de altadata si va reintra in circuitul cultural national dupa un amplu program de consolidare si reabilitare, derulat in cadrul proiectului guvernamental ‘Reabilitarea monumentelor istorice din Romania’ cu finantare de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei si implementat in perioada 2008 – 2016 de Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii.

Publicul va putea vizita doua expozitii itinerante de exceptie, special prezente la Iasi pentru a marca redeschiderea Palatului Culturii: „Aurul si argintul antic al Romaniei”, proiect expozitional al Muzeului National de Istorie a Romaniei in care si Complexul Muzeal National ‘Moldova’ Iasi contribuie cu piese de tezaur si expozitia „Arta si ceremonial la mesele regale”, organizata de Muzeul National Peles.

‘Ziua Portilor Deschise la Palatul Culturii’, eveniment programat pentru miercuri, 27 aprilie, va constitui o ocazie speciala pentru public de a vizita, in mod gratuit, expozitii organizate de cele patru muzee de talie nationala din cadrul Complexului Muzeal National ‘Moldova’ Iasi: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Stiintei si Tehnicii ‘Stefan Procopiu’, Muzeul Etnografic al Moldovei si Muzeul de Arta.

‘Evenimentul inaugural va fi marcat prin deschiderea mai multor expozitii temporare ce vor etala piese de exceptie din colectiile acestor muzee, la care publicul vizitator nu a avut acces in perioada in care Palatul Culturii a fost inchis pentru restaurare’, au informat reprezentantii Complexului Muzeal Moldova intr-un comunicat remis AGERPRES.

Muzeul de Arta aduce in atentia publicului nume celebre ale artei romanesti, lucrari semnate de Octav Bancila, Stefan Dimitrescu, Gheorghe Petrascu, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Camil Ressu, Iosif Iser, Gheorghe Anghel, Corneliu Medrea, Stefan Popescu, Rodica Maniu, Nutzi Acontz, Marius Bunescu, Nicolae Darascu, Dumitru Ghiata, Lucian Grigorescu, Jean Al. Steriadi, Ion Teodorescu-Sion, etalate in cadrul expozitiei Maestri artei interbelice romanesti in colectiile Muzeului de Arta Iasi.

Proiectul SIMAP – Sistem inovativ de mediere artistica interactiva destinat valorificarii patrimoniului de arta al muzeelor din Romania este un proiect-pilot de cercetare colaborativa care propune o noua abordare privind valorificarea patrimoniului cultural. Cercetarea este realizata prin colaborarea intre diferite entitati de cercetare-dezvoltare si inovare (Universitatea de Arte ‘George Enescu’ din Iasi, Institutul de Chimie Macromoleculara ‘Petru Poni’ din Iasi, Complexul Muzeal National ‘Moldova’ Iasi – CMNM) si o companie IT (Romsoft SRL). Sistemul inovativ de mediere include un sistem informatizat de management al colectiei construit pe o selectie de opere din perioada moderna a artei romanesti aflate in patrimoniul Muzeului de Arta din Iasi, reprezentative datorita valorii artistice si interesului tematic pe care il suscita.

Expozitia de pictura „Maestrii picturii romanesti in patrimoniul Muzeului de Arta Iasi”, realizata in cadrul acestui proiect, reuneste 30 de lucrari de pictura realizate de importanti pictori romani cum ar fi Ghe. Panaiteanu Bardasare, Gh. Popovici, C.D. Stahi, N. Grigorescu, Th. Aman, St. Luchian, Th. Pallady, St. Dimitrescu, N.N. Tonitza, St. Luchian, capodopere ale artei romanesti.

Cu scopul de a ilustra concret discursul artistic al breslei actuale iesene, expozitia temporara „Artisti ieseni contemporani” reuneste lucrari de pictura si sculptura ale celor mai importanti exponenti ai artei, care activeaza in cadrul UAPR – filiala Iasi (Dan Hatmanu, Dan Covataru, Valeriu Gonceariuc, Liviu Suhar, Jeno Bartos, Ilie Bostan, Bogdan Barleanu, Atena Simionescu, Constantin Tofan, Mircea Eugen, Mihai Voicu, Dragos Patrascu, Gabriela Agafitei, Valentin Sava, Felix Aftene, Zamfira Barzu, Gabriela si Sabin Dranceanu, Val Gheorghiu, Valentina Drutu, Marcel Pavel, etc) continuatori ai primei Scoli de Belle Arte din tara, inaugurata la Iasi odata cu prima Pinacoteca, in anul 1860.

Muzeul de Istorie a Moldovei deschide expozitia temporara „Curtea Domneasca din Iasi: o istorie redescoperita”, organizata in spatiile care pun in valoare ruinele Curtii Domnesti, scoase la iveala cu prilejul recentelor lucrari de consolidare – restaurare a Palatului Culturii din Iasi. Atestata documentar in anul 1434, Curtea Domneasca din Iasi este locul unde s-a scris istoria Moldovei vreme de cateva secole. Colectiile de arme albe si de foc, expuse cu acest prilej, dau viata vechilor ziduri evidentiind rolul de resedinta fortificata, supusa mereu asalturilor militare. Spade medievale, shamshir-uri si iatagane, primele arme de foc, piese de artilerie si ghiulele de tun evoca vremurile eroice din istoria vechii capitale a Moldovei. Cateva stampe de epoca stau marturie asupra acestor episoade, facand cunoscuta infatisarea Iasilor in mediul occidental, inca din veacul al XVIII-lea.

Muzeul Etnografic al Moldovei detine o colectie importanta de instalatii, intre care unele unice, cum ar fi cea mai mare oloinita din Romania. O parte reprezentativa din aceasta colectie este inclusa in expozitia organizata la redeschiderea Muzeului, Cotidianul taranesc: inventivitate si maiestrie, avand ca tema instalatiile taranesti folosite in industria alimentara traditionala, respectiv instalatiile pentru curatarea (vanturatori) si macinarea (pive, rasnite, moara) semintelor folosite in alimentatie (grau, porumb, mei, canepa, floarea soarelui, seminte de dovleac) si instalatiile pentru stoarcerea uleiului si mierii, respectiv teascurile si presele (oloinitele). Ca element de noutate este si colectia de mijloace de transport, reprezentata selectiv acum prin sarabana (caruta) si saniile (sania de mana pentru dus la moara, sania de calatorie – troica, sanceul pentru nutret), ilustrative pentru sezonul cald si, respectiv, rece.

Expozitia ‘Sarbatoarea: arta si spiritualitate’ surprinde satul in momentele cu incarcatura speciala pentru locuitorii sai, cand acestia experimenteaza dimensiunea sacra si festiva a timpului, inceteaza lucrul si se manifesta plenar ca persoane comunitare, socializand in familie, in comunitatea bisericii si in cadrul grupului social de care apartin: gospodari, flacai sau nubile, copii etc. Tema sarbatorii va fi abordata din punct de vedere ritual, ceremonial, festiv si alimentar. Sarbatoarea laica este prezentata prin costume din toate zonele Moldovei, in dispunere de hora, optand pentru 30 de costume de flacai si nubile, piese vestimentare de mare spectaculozitate. Sarbatoarea religioasa este reprezentata prin iconografie si recuzita ceremoniala si rituala, cu accent pe perioada pascala. Cu aceasta ocazie, publicul are prilejul sa vizioneze o parte din colectiile de icoane si de oua incondeiate, precum si piese textile cu destinatie de ofranda adusa bisericii. Sarbatoarea in familie presupune surprinderea atmosferei din casa traditionala, cu accent pe alimentul ceremonial si masa festiva. Acest aspect permite expunerea lemnului artistic si a ceramicii decorative din colectiile Muzeului Etnografic al Moldovei.

„Instrumente de Muzica Mecanica in colectiile Muzeului Stiintei si Tehnicii ‘Stefan Procopiu’ este expozitia temporara propusa publicului de acest muzeu, la redeschiderea Palatului Culturii. Aceasta reprezinta un parcurs vizual si sonor ce permite (re) descoperirea fascinantei lumi a automatelor muzicale, cu intreaga ei paleta de aparate care ii apartin: cutii muzicale, organete, ceasuri si albume cu mecanism muzical, simfonioane, polifoane, piane mecanice si pianole s.a.

Spre deosebire de instrumentele clasice care necesita aptitudini interpretative, cutiile muzicale cu lamele, corzi, clopote sau tuburi sonore sunt actionate printr-un mecanism cu arc ce declanseaza automat melodia inregistrata pe suport. Parcursul se doreste a fi unul al povestii, promenada muzicala aducand nostalgia cutiilor muzicale cu cilindru sau disc (organete, simfonioane, polifoane, flasnete s.a.), foarte raspandite la sfarsitul secolului al XIX-lea si in tara noastra.

Inceputul secolului al XX-lea constituie ‘varsta de aur’ a muzicii mecanice. Odata cu trecerea timpului, dezvoltarea tehnicii a permis ca locul cutiilor muzicale sa fie preluat de aparate mult mai usor de utilizat si intretinut, precum fonograful, gramofonul si patefonul. La inceputul secolului al XX-lea, cei mai multi fabricanti de cutii muzicale au iesit din afaceri, orientandu-se spre alte domenii generatoare de profit. Periplul muzical evoca, in plus, contextul socio-cultural in care au fost propuse ambientului civilizatiei tehnice aceste instrumente.

Potrivit reprezentantilor Complexului Muzeal Moldova, programul de vizitare al muzeelor va fi de marti pana duminica, intre orele 10 si 17, cu exceptia sarbatorilor legale. Muzeele vor fi inchise in zilele de 1 si 2 mai, iar pe 30 aprilie vor avea programul intre orele 10 si 14.