Libertatea presei s-a deteriorat in 2015, in special pe continentul american. Reporteri fara Frontiere, despre Romania: Mass-media, transformata in instrument de propaganda politica, lucru vizibil mai ales in anii electorali

Libertatea presei s-a deteriorat in toate regiunile lumii in 2015, in special in cele doua Americi, plasandu-se pentru prima oara dupa Africa in clasamentul anual al organizatiei Reporteri fara frontiere (Reporters sans frontiers) dat publicitatii miercuri. Romania se plaseaza pe locul 49, dupa Mauritania si inainte de Comore, in crestere cu 3 locuri fata de 2014. Autorii raportului precizeaza insa ca presa din Romania este politizata, politicile editoriale sunt subordonate intereselor patronatului, se bazeaza pe mecanisme de finantare corupte, iar in randul angajatilor din presa sunt infiltrati presupusi agenti ai serviciilor secrete.

Tarile cu cea mai libera presa sunt Finlanda, Olanda si Norvegia, care ocupa primele trei locuri in clasament.

„Politizarea excesiva a mediei, mecanismele de finantare corupte, politicile editoriale subordonate intereselor patronatului si infiltrarea de presupusi agenti ai serviciilor secrete au avut ca impact transformarea media in instrumente de propaganda politica, lucru vizibil mai ales in anii electorali, inclusiv in 2014”, mentioneaza raportul RSF publicat pe site-ul sau oficial. Anul trecut, Romania s-a situat pe locul 52, relateaza Agerpres citand AFP.

Acest clasament al libertatii presei in 180 de tari, publicat incepand cu anul 2002, se bazeaza pe o serie de indicatori: pluralismul, independenta mass-media, ambianta si autocenzura, cadrul legal, transparenta, infrastructura si abuzurile.

„Toti indicatorii clasamentului indica o deteriorare. Multe dintre autoritatile publice incearca sa recastige controlul asupra tarii lor, temandu-se prea tare de marile deschideri ale dezbaterii publice”, a declarat Christophe Deloire, secretarul general al RSF.

„Astazi, este din ce in ce mai usor pentru toate autoritatile de a se adresa direct publicului gratie noilor tehnologii si deci exista mai multa violenta impotriva tuturor celor care reprezinta informatii independente”, explica el.

Potrivit acestuia, „intram intr-o noua era de propaganda, cand noile tehnologii permit cu costuri reduse de a difuza propria comunicare”.

Daca situatia s-a degradat in toate zonele geografice, continentul american a regresat in special din cauza asasinarii jurnalistilor in America Centrala, releva RSF.

In America Latina „violenta institutionala (in Venezuela – locul 139, in Ecuador – locul 109), crima organizata (ca in Honduras, 137), impunitatea (ca in Columbia, 134), coruptia (ca in Brazilia, 104), concentrarea mass-media (ca in Argentina, 54), constituie principalele obstacole in calea libertatii presei”, subliniaza RSF.

America de Nord, SUA (locul 41) sufera din cauza supravegherii electronice si Canada, care a pierdut 10 pozitii, plasandu-se pe locul al 18-lea, si-a vazut situatia deteriorandu-se „pe durata sfarsitului de mandat al premierului Stephen Harper”, potrivit RSF.

Astfel, continentul american trece in spatele Africii, chiar daca zona Africa de Nord/Orientul Mijlociu ramane regiunea unde jurnalistii sunt „supusi la constrangeri de orice fel”.

In unele tari in criza, ca Irakul (locul 158), Libia (164) si Yemen (170), „a face jurnalism inseamna act de curaj”, subliniaza RSF.

RSF saluta imbunatatirea situatiei din Tunisia (locul 96), care a saltat cu 30 de pozitii, potrivit lui Christophe Deloire, ca urmare a consolidarii efectelor pozitive ale revolutiei.

In partea de jos a clasamentului, la fel ca anul trecut, se situeaza Siria pe locul 177 din 180, imediat dupa China (176) si in fata Turkmenistanului (178), Coreii de Nord (179) si Eritreii (180).

Daca Europa ramane regiunea cu media cele mai libere, RSF constata o slabire a modelului sau: „deturnarea catre contraspionaj si lupta impotriva terorismului, adoptarea unor legi care sa permita supravegherea la scara mare, cresterea conflictelor de interese, dominarea din ce in ce mai mult a autoritatilor asupra mass-media publice si, uneori, private, continentul nu se ilustreaza printr-o traiectorie pozitiva”.