Business Report: IMM-urile romanesti sunt mai profitabile decat firmele straine, desi putine iau bani de la banci; Economia Romaniei a depasit-o pe cea a Cehiei si a urcat pe locul 16 in UE; Poate deveni strategia energetica echivalentul Cooperativei ''munca in zadar?''

IMM-urile romanesti sunt mai profitabile decat firmele straine, desi putine iau bani de la banci.In ultimii zece ani, firmele cu capital autohton au fost mai profitabile cu 30% decat cele cu capital strain, dar pierderile sunt la fel in ambele tabere. In plus, creditarea bancilor catre companii a scazut in ultimul an, cele cu capital strain majoreaza datoria externa prin imprumuturi de la bancile mama. BNR atrage atentia ca bancile sunt supraexpuse pe garantiile imobiliare ale companiilor care mai fac imprumuturi in Romania pentru sustinerea cresterii economice, potrivitEconomica.net.

Economia Romaniei a depasit-o pe cea a Cehiei si a urcat pe locul 16 in UE.Economia Romaniei a depasit economia Cehiei si figureaza pe locul 16 la nivelul Uniunii Europene, depasind de putin pragul de 1% din economia UE, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2015. Pentru a avea o imagine corecta a tarii noastre din aceasta perspectiva, va prezentam sintetic ponderile statelor europene, conform celor mai recente date disponibile. La nivelul Uniunii Europene se poate observa o concentrare puternica a fortei economice, cu o pondere a celor mai mari cinci tari de 71,8% in PIB-ul total, scrieCurs de Guvernare.

Poate deveni strategia energetica echivalentul Cooperativei ”munca in zadar?”.Eforturile Ministerului Energiei de a elabora pana in toamna acestui an o strategie energetica pentru Romania, pentru o perioada mai lunga de timp, incep sa fie luate in deradere. Ce folos sa elaboram o strategie daca acest guvern se va schimba dupa alegerile din toamna si un nou guvern politic nu va mai tine seama ceea ce se construieste cu greu in aceasta perioada? Paradoxal, in ciuda unor scapari inevitabile, niciodata in ultimii 25 de ani nu am asistat la o mobilizare atat de categorica a specialistilor romani din domeniul energetic pentru a defini viitorul energetic al tarii noastre. Ministerul Energiei nu a apelat la celebrele firme de consultanta straine prezente pe piata din Romania, ci a preferat sa consulte specialistii pe care inca ii mai avem, in ideea ca nimeni nu poate cunoaste mai bine sistemul energetic romanesc decat cei care au participat la devenirea lui. Ideea ca un viitor guvern politic nu va tine seama de aceste eforturi se contureaza tot mai pregnant. Daca va fi asa, atunci sa nu ne mai mire afirmatia ca suntem o colonie a Uniunii Europene, relateazaEnergy-center.

Universitati din Europa cu taxa de scolarizare 0.STUDII Universitati de prestigiu din Europa ofera invatamant gratuit studentilor din orice tara membra UE, la zeci de specializari. Vorbim de tari precum Danemarca, Olanda sau Finlanda. Iar criteriile de admitere tin cont, in mare proportie de o cunoastere foarte buna a limbii engleze. La nivel european, sistemul danez pare sa subventioneze cel mai mult educatia. Astfel, Danemarca se poate lauda cu cel putin sase institutii de invatamant superior care pun la dispozitia tinerilor programe de studii gratuite in diverse domenii, potrivitCapital.ro.

OMV Petrom a extins reteaua de benzinarii din Romania, dar a inchis masiv in Moldova.In Romania, la finalul lui 2015, OMV Petrom opera o retea de 554 de benzinarii, dintre care 402 sub brandul Petrom si 152 sub brandul OMV. Cu trei ani in urma, reteaua Petrom numara 546 de statii, dintre care 386 sub brandul Petrom si 160 sub brandul OMV. Asadar, in ciuda declaratiilor din ultimii ani ale oficialilor companiei referitoare la optimizarea retelei din Romania si a incercarilor repetate de a vinde unele statii, la pachet, reteaua din Romania a crescut. Reteaua operata de OMV Petrom in Romania s-a extins cu opt statii, iar conducerea companiei petroliere a preferat ca, pentru piata locala, sa creasca numarul de statii operate sub brandul Petrom si sa il reduca pe cel sub brandul OMV, in ciuda faptului ca brandul companiei mama din Austria este pozitionat mai sus decat cel al Petrom. Reteaua a crescut in special in urma deschiderii de noi benzinarii pe autostrazi, scrieEconomica.net.

Planul UE pentru reformarea sistemului TVA. Principalele modificari.Statele membre ale Uniunii Europene vor avea mai multa libertate in ceea ce priveste fixarea ratelor de TVA, potrivit unui amplu proiect de reforma al taxei pe valoare adaugata, publicat joi de Comisia Europeana. Proiectul propune o serie de masuri menite sa reduca evaziunea fiscala, dar si sa simplifice actualul cadru legislativ. Mai multe state europene au cerut schimbarea actualului cadru centralizat la nivel european de fixare a ratelor TVA care reduce puterea de decizie a statelor cu privire la aplicarea unor cote diferentiate pentru anumite produse, cum ar fi cartile electronice sau produsele sanitare, potrivitCurs de Guvernare.ro.

Kaufland lanseaza prima retea publica de statii de incarcare rapida pentru masini electrice.Kaufland lanseaza in parteneriat cu Renovatio prima retea publica de statii de incarcare rapida pentru masini electrice din Romania, a anuntat joi compania. Reteaua de statii va fi disponibila tuturor utilizatorilor de vehicule electrice, fie ele 100% electrice sau hibride plug-in, gratuit si non-stop, pe axa Arad – Constanta, in parcarile a noua magazine Kaufland Romania si pe autostrada A2. Kaufland Romania a achizitionat, cu aceasta ocazie, o flota de 18 masini nepoluante (zero emisii), 100% electrice. O parte din acestea vor fi donate ONG-urilor partenere, iar o parte vor fi folosite de catre angajatii Kaufland in deplasarile zilnice in interes de serviciu, contribuind la reducerea nivelului de poluare intr-un oras deja sufocat de noxe si poluare fonica. Primele ONG-uri care beneficiaza incepand de astazi de un mod ecologic de transport sunt Hospice Casa Sperantei, Habitat for Humanity si Let’s Do It, Romania!, potrivitCapital.ro.

Rabla clasic si Rabla plus – Buget cumulat de 135 de milioane de euro.Programul Rabla din acest an va avea doua componente: Rabla ”clasic” si Rabla plus. Prima componenta se adreseaza, ca si pana acum, achizitionarii modelelor cu motoare conventionale, in timp ce Rabla plus se adreseaza clientilor care cauta un vehicul eco. Rabla plus va avea un buget de 75 de milioane de lei, iar tot programul Rabla 2016 a primit 135 de milioane de lei. In aceste conditii, Ministerul Mediului se axeaza ceva mai mult pe stimularea innoirii parcului auto cu vehicule eco, anuntaAuto-Bild.ro.