Bine ați venit în lumea „greierilor crocanți trași în ciocolată belgiană”. Interviu cu fondatorii primului business românesc cu alimente pe bază de insecte
Andreea Iosub (29 de ani), Iulian Iosub (32 de ani) și Andrei Ursărescu (32 de ani) sunt fondatorii Grell Bites, care a pus pe piața românească „gustări și ronțăieli” făcute din greieri: batoane proteice, chipsuri, greieri crocanți sau greieri crocanți trași în ciocolată belgiană. Pentru că afacerea lor este una inedită în România, HotNews.ro le-a cerut mai multe detalii.
La începutul anului trecut, Comisia Europeană a autorizat greierele de casă (Acheta domesticus) ca aliment nou în UE. Această autorizaţie a fost eliberată după o evaluare amănunţită realizată de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), la solicitarea unei companii care voia să comercializeze astfel de produse.
În ultimii ani, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a transmis că insectele sunt o sursă de alimente hrănitoare şi sănătoase cu un conţinut bogat de grăsimi, proteine, vitamine, fibre şi minerale.
Insectele constituie deja o parte importantă a dietei zilnice pentru sute de milioane de persoane din întreaga lume. În România însă mai mulți politicieni s-au grăbit să-i „protejeze” pe români de greierii comestibili și s-au luat chiar la întrecere în proiecte de lege în acest sens.
În ciuda opoziției unor politicieni, de curând, în România a apărut și primul business autohton care pune pe piață „gustări și ronțăieli” făcute din greieri: Grell Bites – batoane proteice, chipsuri din făină de greieri, greieri crocanți sau greieri crocanți trași în ciocolată belgiană.
Cine sunt inițiatorii și de ce s-au apucat de această afacere
Afacerea a fost inițiată de trei prieteni Andreea Iosub (29 de ani), Iulian Iosub (32 de ani) și Andrei Ursărescu (32 de ani). În momentul de față, Andreea este account manager la o companie olandeză și ne spune că ideea cu insectele le-a venit în Asia.
„Am locuit acolo trei ani, împreună cu Iulian, soțul meu – și putem spune că acesta a fost primul nostru contact cu tot ce înseamnă lumea delicioasă a insectelor. Am avut norocul să am și un background educațional în direcția asta, fiind absolventă a Facultății de Biologie.
După ce ne-am luat timp să ne documentam și să citim mai mult despre beneficiile greierilor – am spus, hei, asta chiar este o sursă de proteină care ar trebui valorificată și la noi! Pe noi ne-a cucerit și gustul, nu doar ideea asta în care credem cu tărie, și anume, că insectele vor fi mâncarea viitorului”, spune Andreea.
Iulian vine dintr-o sferă mai artistică, a terminat Facultatea de Litere și în prezent se ocupă full-time de Grell Bites.
„La scurt timp după ce ne-am întors în țară, UE a declarat oficial insectele ca aliment. Se aliniaseră astrele, contextul era favorabil, mai ales că noi voiam să folosim experiența noastră asiatică, pentru a pune bazele unei afaceri românești.
Așa a luat naștere Grell Bites, prima afacere românească cu gustări pe bază de insecte”, explică Iulian.
Andrei se ocupă de partea creativă, lucrând pe zona de design și UX (user experience), iar echipa s-a tot mărit în timp.
Cât a fost investiția inițială și ce așteptări au fondatorii
Iulian și Andreea spun că sunt realiști și nu se așteaptă să amortizeze investiția prea curând.
„E o industrie sensibilă. Avem întâi nevoie să educăm publicul românesc și să pătrundem treptat pe piață. Din ce am vorbit și cu colaboratorii noștri din Belgia, fructele muncii se văd în câțiva ani.
Investiția inițială este tipică unui start-up în e-commerce, undeva pana în 25.000 euro, cu tot cu costuri operaționale. De aceea, pentru noi Grell Bites este un proiect cu bătaie lungă”, ne spun cei doi antreprenori.
Având în vedere că în România există nu doar prejudecăți, dar și proiecte de lege pentru interzicerea consumului de produse din insecte, sunt curios să aflu de ce au ales cei trei prieteni să investească bani și energie într-un astfel de business.
„Pasiunea ne-a condus spre business. Așa ca n-am cărat în spate predicții financiare demoralizatoare, sau știri care aruncau cu roșii, pe nedrept și deseori rizibil, în insectele comestibile. Principalul focus a fost ideea, nu contextul. „Hrana asta e sănătoasă și gustoasă, o aducem în România!”
Am știut din prima că piața va fi segmentată, iar audiența noastră va fi una nonconformistă. Iar aici mă refer la cei care au curaj sa încerce produsul, înainte să decrete că nu e pentru ei.
Ce-i drept, când am început Grell Bites, valul de hate din politică nu ajunsese la acest subiect fierbinte. Între timp, lucrurile au escaladat, mai ales pe zona naționalistă și anti-europeană. Au apărut tot felul de detractori, care au aruncat cu ură nejustificată în insecte. Ne-a încetinit puțin procesul de creștere, dar ne-am revenit, datorită feedback-ului pozitiv pe care l-am primit de la oameni. Ceea ce contează e calitatea produsului”, spune Iulian.
Cum arată piața și concurența în domeniul produselor pe bază de insecte
Fermă de greieri din Olanda. FOTO: AP/ Profimedia
Iulian povestește și că, în prealabil, făcuse un studiu pe piața europeană și a fost surprins să afle câte afaceri de genul acesta există.
„Ce ne-a menținut picioarele pe pământ a fost faptul că ne-am uitat la fapte și la cifre. În momentul de față, peste două miliarde de oameni consumă zilnic insecte. Nu mai spunem că practica asta e veche de mii de ani, în Africa, Asia, America Latină.
Nu mai spunem cât de uriaș este potențialul economic. Americanii au mirosit bine oportunitatea, de aceea se preconizează că piața insectelor comestibile poate ajunge la 4,6 miliarde de dolari, în 2027, în SUA”, completează Iulian.
În ceea ce privește reacțiile pe care le-au primit la produsele lor, fondatorii spun că acestea au fost testate pe o mână de oameni, familie, prieteni, cunoscuți, colegi.
„Îi mulțumim pe aceasta cale și bunicului lui Iulian, care ne-a zis cu franchețea lui de octogenar: „Copii, țineți în mâini mâncarea viitorului!”, spune Andreea.
Din ce au observat până acum, publicul lor țintă este unul tânăr, de vârsta lor, care se documentează, fără fobie de nou, care nu dau atenție prejudecăților.
„Noi am testat cam toate vârstele. Copiii, care mereu sunt tranșant de sinceri, ne-au zis despre greierii crocanții: hei, zici că sunt pufarine sărate! Ne-a bucurat, îți dai seama”, spune Andreea.
Tot ea adaugă și că și-au propus să crească partea de informare a publicului și vor avea în viitor conținut educativ, care să explice care e treaba cu insectele, ce beneficii aduc, de ce se mănâncă, cum să le integrăm în dietă.
De ce mănâncă unii oameni insecte
Andreea spune că beneficiile consumului de insecte sunt numeroase. „În primul rând, vorbim de ingredientul vedetă: proteina. 100 de grame de greieri conțin 60 gr. de proteină, e un aport mai mare decât cel pe care îl iei din carnea de pui sau de vită.
Greierii aduc corpului și aminoacizi esențiali, vitamina B12 (de șapte ori mai mult decât în somon), calciu și fier, zinc, magneziu, care deseori lipsesc dintr-o dietă bazată exclusiv pe plante.
Beneficiile se văd imediat, pentru că aportul proteic aduce un boost de energie necesar funcționării corecte a organismului. Gustările Grell Bites sunt o alternativă sănătoasă pe care o recomandăm oricui: fie că vorbim de sportivi, oameni simpli, oameni preocupați de sănătatea lor, corporatiști etc.
La greieri vorbim de o oarecare aromă de nucă, dar foarte lejeră. Spre exemplu, cu făina de greieri poți prepara clătite gustoase și proteice, aluat de pizza, chec – așa că produsul se poate încorpora în tot felul de rețete. Alt beneficiu: nu conțin gluten.”, spune Andreea.
Care este procesul de producție propriu-zis
Făină de greieri Grell Bites. FOTO: Arhiva personală
Greierii folosiți de fondatorii Grell Bites sunt crescuți în ferme specializate din Europa și preparați în Germania, Belgia și Lituania. Procesul de preparare este lipsit de durere, răcirea temperaturii greierilor fiind asemănătoare cu ce se întâmplă în timpul procesului natural de hibernare.
De asemenea, studiile în domeniu arată că procesul e mult mai curat și pozitiv pentru mediu, de la producție, până când ajunge greierele în farfurie.
Avantajele propriu-zise sunt: consumul de apă redus, cantitățile mai mici de hrană pentru greieri, faptul că procesarea insectelor presupune un consum redus de curent electric, și creșterea lor nu produce deșeuri/ waste.
„Iar excrementele greierilor sunt un fertilizator foarte bun pentru planetă. În plus, în agricultura pe bază de greieri se emite cu 75% mai puțin CO2 decât în fermele de pui. Deci, la capitolul sustenabilitate, produsele noastre au multe atuuri”, aflăm de la Iulian.
În momentul de față produsele lor se află pe magazinul lor online, dar sunt prezenți și pe eMag, iar în viitor intenționează să colaboreze cu cafenele de specialitate și magazine care au branduri sustenabile.
„Sigur, așteptăm cu brațele deschise și o colaborare cu o berărie artizanală. Se știe că greierii sunt perechea perfectă pentru o bere rece, savuroasă!”, ne spune Andreea.
Cum arată planurile de viitor
Fondatorii companiei sunt siguri că făina de greieri va intra în bucătăriile cât mai multor oameni. Întâi, în cele de specialitate, la chefi sau bucătari, care-și doresc să experimenteze, iar acest lucru îi impulsionează.
„În planul nostru inițial, se află și ideea extinderii către zona de producție. Ne dorim să avem propria fermă de greieri, dar întâi vrem să avem un profit considerabil, care să ne permită să investim.
În viitor, credem că UE va accepta mai multe insecte ca fiind comestibile, lucru care îi va tenta pe mulți antreprenori să se orienteze spre acest domeniu. Cine știe, poate va apărea și primul restaurant din România cu specific de insecte!
Oamenii vor deveni mai curioși și deschiși, probabil vom avea produse cu insecte și în supermarket sau la sala de forță. Ne propunem să rămânem pe locuri fruntașe pe această piață, prin extinderea liniei de produse și păstrarea unei calități superioare, care să satisfacă cerințele actuale ale publicului”, spun Andreea și Iulian cu optimism.
Pentru cei care-și doresc să se lanseze cu un business pe această nișă, Andreea și Iulian îi sfătuiesc să se înarmeze cu nervi de oțel, dar să nu renunțe.
„Când ne-am aruncat în acest proiect, n-am știu câte obstacole o să găsim. Unul dintre ele a fost statul, toată hârțăgoria și birocrația, care au venit la pachet cu mult stres, nervi, drumuri sisifice prin instituții. Ne bucurăm că n-am renunțat. Și suntem recunoscători că am găsit și înțelegere, în spatele unor uși la care am bătut și luni de zile.
Alt obstacol a fost fluxul de știri negative, bullying-ul, opiniile luate de-a gata, acuzele că am face rău. E, cu siguranță, o industrie care necesită nervi de oțel și perseverență, pentru că ne luptăm și cu prejudecăți și schimbarea mentalităților”..
INTERVIURILE HotNews.ro