La cinci ani de la Fukushima, n-a invatat Belgia nimic? Carpeala de la centralele nucleare belgiene ii alarmeaza pe vecini

Germania, Olanda si Luxemburg au cerut socoteala autoritatilor belgiene in problema repetatelor incidente legate de functionarea centralelor nucleare. S-a cerut „dovedirea sigurantei centralelor nucleare vechi de 40 de ani“, a relatat lunea trecuta Derniere Heure. „Tarile invecinate nu-si ascund temerile legate de starea reactoarelor nucleare din Belgia, mai ales ca guvernul belgian a prelungit recent termenul de functionare a trei dintre aceste centrale, cu 10 ani”, mai precizeaza publicatia belgiana citata. Descoperirea catorva mii de mini-fisuri la cuve, precum si recenta serie de incidente tehnice la reactoarele Doel si Tihange, i-au pus pe vecini pe jar.

In cursul ultimelor saptamani, buna functionare a acestor centrale nucleare belgiene a fost perturbata in mod repetat. Centrala Doel se afla in apropiere de Anvers, la cca 150 de km de granita germana.

Agentia federala de control nuclear (AFCN) incearca sa linisteasca spiritele. „Pentru noi, nu exista motive de neliniste. Altfel, am fi intervenit”, a declarat putatoarea de cuvant a institutiei la inceputul lunii ianuarie. Insa aceste asigurari nu par sa-i convinga intru totul pe vecini.

Ministrul mediului german, Barbara Hendricks (SPD), a caracterizat gestionarea incidentelor de la centralele atomice, de catre administratorul Electracabel, drept „cârpeală“. La inceputul lunii ianuarie, ea s-a adresat in scris AFCN, cerand clarificari in problema cuvelor fisurate de la Doel.

Lunea trecuta, ministrul de interne belgian, Jan Jambon, l-a primit in vizita pe ministrul luxemburghez al Mediului, Camille Gira. Iar joia trecuta, Olanda si Belgia au luat parte, in premiera, la o misune conjugata de control la centrala nucleara de la Doel.

La finele lunii decembrie, activitatea reactorului Doel 3 a fost suspendata timp de patru zile, ca urmare a descoperirii unei fisuri intr-o conducta situata in portiunea non-nucleara a centralei. El fusese recent repus in functiune, dupa ce activitatea ii fusese intrerupta timp de un an si jumatate, in urma descoperirii multor mini-fisuri in anvelopa reactorului.

Cateva zile mai tarziu, centrala de la Tihange a fost oprita datorita unui incendiu survenit in zona non-nucleara. La inceputul lunii ianuarie, reactorul Doel 1, pe cale de a fi repus in functiune, s-a oprit automat, din cauza unei probleme legate de un alternator. Iar povestea merge mai departe, in timp.

• Scurta cronologie a incidentelor de la centralele atomice belgiene

In august 2015, autoritatea de control belgiana constata ca unii angajati de la centrala atomica Tihange au neglijat in mod repetat normele de securitate. Patru angajati sunt concediati, intregul personal al centralei trebuie sa urmeze cursuri de perfectionare in preventie. Controlorul atomar belgian ar fi amenintat atunci, pentru prima data, potrivit agentiei de stiri Belga, cu inchiderea centralei.

Centrala nucleara Tihange se afla in zona Liege si este operata de compania energetica Electrabel GDF Suez S.A., fondata in 1905, cu sediul la Bruxelles. Electracabel este o firma subsidiara a concernului francez Engie (pana in aprilie 2015, numit GDF Suez).

Nu doar reactoarele Doel, din apropierea Anvers-ului, provoaca ingrijorari. La Tihange de langa Lüttich (cca 70 de km sud-vest de orasul german Aachen), in 30 noiembrie 2014, la reactorul 3 se produce o explozie, in urma unui incendiu provocat de un scurtcircuit la un transformator. Reactorul este oprit de sistemele de securitate. Electracabel declara ca pana s-a produs in afara blocului reactor, iar incendiul a fost rapid stins. Peste cateva zile, acesta isi reia activitatea.

In 2012 se constata, pentru prima oara, ca anvelopa reactorului Tihange 2 are mici fisuri. „In interiorul sau au fost descoperite 2.000 de fisuri de pana la noua centimetri“, precizeaza WDR.de. Reactorul a fost stopat timp de un an, apoi repornit si in mod repetat oprit, pentru „deficit de siguranta“.

In 4 octombrie 2010, 600 de litri de apa acida se scurg in raul Maas. Electracabel, compania care administreaza centrala de la Tihange, declara ca apa nu continea material radioactiv si ca reziduul acid s-a neutralizat rapid in apa raului.

In 2002, aparent din cauza unui ventil deschis, se scurg reziduuri in circuitul principal al apei de racire. Accidentul este remediat, dar si inregistrat pe treapta 2 a scalei INES de dereglari nucleare (Cernobil in 1986 si Fukushima 2011 au fost scalate la nivelul 7).

• Time to say good-bye

Reactia unor tari limitrofe cum sunt Germania, Olanda, Luxemburg, la un posibil pericol nuclear dinspre Belgia este indreptatita. Guvernul belgian si compania care administreaza reactoarele, Electracabel, semnasera anterior un acord de prelungire a perioadei de functionare a celor doua blocuri energetice de la Doel, pana in anul 2025. Concomitent, s-a cazut de acord ca nici activitatea centralei de la Tihange sa nu fie stopata.

Centralele Doel (patru reactoare) si Tihange (trei reactoare) genereaza cca 6.000 megawati energie electrica, acoperind astfel 55% din necesarul Belgiei. Centrala Doel este una dintre cele mai vechi din Europa, ea fiind pusa in functiune in 1974. Dupa accidentul catastrofal de la Fukushima din martie 2011, autoritatile belgiene au convenit sa dezactiveze treptat centralele nucleare ale tarii, pana in anul 2025.

Dezactivarea e grea, caci energia suplinitoare e mai scumpa, iar lobby-ul nuclear foarte puternic. De aceeasi problema s-a lovit si cancelarul Angela Merkel. In campania electorala din 2009, ea promitea prelungirea duratei de functionare a reactoarelor germane. Realeasa in functia de cancelar, ea s-a tinut de cuvant si viata centralelor nucleare din Germania, chiar si a celor depasite de timp, a fost prelungita cu 12 ani. Guvernul social-democrat al lui Schröder punea pe agenda guvernamentala din 2001, oprirea progresiva a acestor centrale, pana in anul 2020.

Dintre cele cca 50 de centrale nucleare europene, 17 se afla in Germania. Treptat, acestea au fost „puse pe butuci“, ca o decizie indrazneata a guvernului Merkel, dupa catastrofa de la Fukushima, din Japonia. Despre demararea actiunii din 2011 m-am referit pe larg in articolul „Germania isi invinge teama de blackout. 13 centrale atomice sunt temporar soase din functiune“.

Desi o parte dintre centrale au revenit la activitatea normala, planul dezactivarii lor functioneaza, asa incat la ora actuala mai exista doar opt centrale nucleare active in Germania. Grafenrheinfeld a fost dezactivata la finele lunii iunie 2015.

Urmeaza, dupa planul actual, oprirea cate unei centrale in 2017 si 2019 (Gundremmingen B, respectiv Philippsburg 2) si a cate trei in 2021 (Brokdorf , Grohnde, Gundremmingen C) si 2022 ( Emsland, Isar/Ohu 2, Neckarwestheim 2). Asta, daca alegerile legislative din Germania, in 2017, nu fac loc unor noi promisiuni in favoarea puternicei branse energetice de tip nuclear.