​ANALIZA Cate blocuri au fost reabilitate termic in Bucuresti, cati bani s-au cheltuit si cat de sigure sunt cladirile anvelopate in caz de incendiu

Primariile din Bucuresti au reabilitat termic 2.314 blocuri din 2009 pana acum. Anual, cele 6 primarii din Capitala aloca peste 500 milioane lei pentru acest program, la care se adauga si fondurile europene. De la inceputul programului, in 2009, au fost cheltuite miliarde de lei, banii fiind platiti de autoritati din bugetul local, contributia proprietarilor fiind zero in majoritatea cazurilor, pana la urma o forma de campanie electorala pe bani publici.

INFORMATIA PE SCURT

– in Bucuresti au fost reabilitate 2.314 blocuri, 758 sunt in lucru si 5.300 inca nu au fost reabilitate;

– nu toate primariile au raspuns cati bani au cheltuit in total pentru reabilitarea blocurilor;

– majoritatea lucrarilor de reabilitare au fost facute cu bani de la bugetul local, proprietarii neplatind niciun ban;

– toate primariile din Bucuresti spun ca pentru termoizolarea blocurilor au folosit polistiren ignifugat;

– specialistii spun insa ca rezistenta la foc nu este data doar de polistirenul ignifugat ci si de felul cum acesta a fost montat;

– ISU nu este obligat sa dea aviz pentru aceste lucrari si nici nu verifica, la receptie felul in care au fost facute;

– Liga Asociaţiilor de Proprietari Habitat cere o expertiza la nivel national pentru a se stabili cat de sigure sunt cladirile de locuit;

Primariile din Bucuresti au reabilitat termic 2.314 blocuri din 2009 pana acum.In lucru sunt alte 758 de imobile, iar 5.300 inca nu au fost reabilitate, potrivit informatiilor obtinute de HotNews.ro.

De exemplu, Primaria sectorului 4 a reabilitat 144 de blocuri si a platit circa 138 milioane lei. Primaria sectorului 6 a platit 632 milioane lei pentru reabilitarea a 249 de blocuri, iar Primaria sectorului 2 plateste circa 260 milioane lei pentru 296 blocuri. Sume mai mari s-au cheltuit insa la Primaria sectorului 1, care a reabilitat termic 810 blocuri pentru care s-au platit circa 300 milioane de euro, bani proveniti din doua imprumuturi BEI, la care se adauga sume de la bugetul local.

Mai multi cititori HotNews.ro au reclamat faptul ca materialele folosite pentru reabilitare sunt fie de proasta calitate, fie nu sunt rezistente la foc. Chestionati de HotNews.ro, reprezentantii primariilor din Capitala spun ca au folosit doar polistiren ignifugat, rezistent la foc, si in anumite situatii chiar bariere de vata minerala bazaltica in dreptul planseelor pentru a se impiedica propagarea focului de la un etaj la altul.

Problema e insa la controlul calitatii: potrivit legii, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, institutia de profil, nu trebuie sa emita aviz pentru aceste lucrari si prin urmare nici nu vine la receptuia cladirii pentru a face verificarile necesare.

„Aceste lucrari nu au nevoie de aviz de la ISU. Toate categoriile de constructii care se supun avizarii si autorizarii noastre sunt mentionate intr-o hotarare de Guvern. Nu se face referire la cladirile de locuit, decat daca se incadreaza la categoria cladirilor inalte si foarte inalte, peste 28 si respectiv 45 de metri inaltime. Pana acum nu a fost cazul. Daca nu dam avizul pentru proict, nu venim nici la receptie”, a explicat purtatorul de cuvant al ISU pentru HotNews.ro.

In plus, Mihai Mereuta, presedintele Ligii Habitat, spune ca nici Asociatiile de proprietari nu pot verifica lucrarile deoarece nu au cuvant de spus la alegerea executantului lucrarii, la alegerea solutiei tehnice si nu in ultimul rand, nu au avut cum sa urmareasca lucrarile deoarece primariile, in majoritatea cazurilor, nu le pun la dispozitie proiectele tehnice.

„Pana sa ajunga oamenii sa se planga de calitatea lucrarilor, primele probleme semnalate au fost ca nu au avut niciun cuvant de spus la alegerea executantului lucrarii, la alegerea solutiei tehnice si nu in ultimul rand, nu au avut cum sa urmareasca lucrarile. Deci, chiar si putinele Asociatii de proprietari care au inteles ca ar fi bine sa aiba un diriginte de santier, angajat din partea asociatiei, care sa ii reprezinte in relatia cu constructorul si Primaria, aceia putini nu au primit proiectele. Ani de zile ne-am luptat si abia in ultimul timp au inceput sa ni le puna la dispozitie. Pana la urma este o obligatie legala sa ne dea proiectele fiindca proiectul trebuie sa-l atasezi la cartea tehnica a imobilului. Au fost si cazuri in care proprietarii nu au vrut sa se implice. Noi am cautat si am gasit un diriginte de santier autorizat care era disponibil la 13 luna/apartament. Daca nu ai putut sa platesti 13 lei pe luna ca un om cu carte si pregatire in domeniu sa stie ce sa urmareasca, sa stie sa faca deosebirea intre un mortar si altul, intre un sistem de reabilitare si alt sistem, atunci sa nu ne plangem de calitatea lucrarilor. As fi vrut de la Asociatiile de proprietari sa nu doarma linistite ca Primaria lucreaza pentru ei”, a explicat Mereuta.

Acesta spune ca de-a lungul timpului, atunci cand Asociatiile au avut proiectele, s-au plans ca acestea nu corespundeau cu ceea ce era in teren, fie ca era vorba de tamplarie, fie ca terasa figura ca facuta dar nu era, apoi anumite abuzuri din partea autoritatilor.

„Sunt discutii interminabile ca se fac lucrari de reabilitare, iar oamenii nu vor sa-si schimbe termopanele pe care le au. Ii pun sa semneze ca daca nu se indeplinesc conditiile de economisire de energie, vor fi responsabili daca se cer banii inapoi. Deci autoritatile isi pun problema ca s-ar putea sa se ceara banii inapoi. De exemplu, garantia de buna executie este de 3 ani la primarie, dar ei ii pun sa semneze pe 5 ani, ca o sa fie functional termosistemul. Daca producatorul de polistiren da 25 de ani durata de viata, de ce aplicatorul da doar 10 ani? De ce nu sunt toate aceste aspecte care sa ofere siguranta? Ganditi-va ca peste 5 ani trebuie sa faceti remedieri. Daca intrati si cereti 5 oferte pentru pus schele pe bloc, ai terminat-o, sunt sute de milioane lei vechi numai schelele. Lipseste faza urmatoare, sa ma invete sa locuiesc in cladirea reabilitata. Mie imi trebuia o brosura cu lucrarile de intretinere periodica. Asa se da la orice material. Daca in privinta proiectelor care s-au derulat inainte putem sa facem numai presupuneri, acum lucrurile sunt mult mai drastice fiindca este vorba de proiecte pe fonduri europene. Eu sper ca autoritatile nu vor fi inconstiente fiindca in mod cert vor fi verificate toate proiectele. Experienta arata ca Curtea de Conturi europeana a verificat in Germania, in Italia, in franta proiectele de reabilitare termica si le-a luat banii inapoi pentru ca de exemplu nu se amortizau lucrarile pe durata de viata a lucrarii”, mai spune Mereuta.

Presedintele Ligii Habitat spune ca este nevoie de inventarierea cladirilor pentru a se verifica atat daca acestea prezinta probleme de structura cat si daca lucrarile de reabilitare s-au executat corespunzator.

„Nu imi inchipui ca s-a folosit polistiren neignifugat. Pe hartie peste tot este ignifugat. Acum ar trebui, pentru a minimiza un eventual dezastru si a linisti opinia publica, sa se faca cu Inspectoratul de Stat in Constructii si Ministerul Dezvoltarii, Primarii, URBAN, cu fiecare proprietar, o inventariere, o analiza a starii cladirii. Sectorul 2 a avut de exemplu cateva blocuri pe care nu le-a lasat sa intre in reabilitare termica si le-a trimis de consolidare. Deci a fost un ochi de specialist care s-a uitat. Fiindca, mai ales in blocurile cu spatii comerciale la parter, sunt tot felul de nebuni care au taiat stalpii ca sa se vada mai bine marfa. Deci, daca s-ar face o experiza si a fatadei si a interiorului cladirii, am putea dormi linistiti. Poti sa iti faci un buget multianual si in zece ani sa termini. Nu au terminat intr-un an nici nemtii care au facut 70.000 de cladiri pe an. O alta problema a fost ca nu au atras bani privati in acest proiect. Eu am zis sa le dea proiect si audit gratuit si celor care isi fac reabilitarea pe banii lor. Nici acum nu s-a introdus in legislatie”, a explicat Meriuta.

Intr-un raspuns adresat HotNews.ro, reprezentantii Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC) spun ca au facut in 2015 verificari la blocurile reabilitate si totul a fost in regula.

„Lucrarile de reabilitare termica a cladirilor sunt stabilite in urma unui audit energetic si se executa in baza unor proiecte de executie, verificate de verificatori de proiecte atestati. Inspectoratul de Stat in Constructii nu are atributii privind emiterea si verificarea avizelor I.S.U. pentru astfel de lucrari. Cu ocazia controalelor efectuate de reprezentantii institutiei noastre, in anul 2015, privind lucrarile de reabilitare in vederea cresterii performantei energetice a cladirilor de locuit, executate prin programele administratiilor locale, nu s-a constatat utilizarea de polistiren neignifugat. Mentionam faptul ca, in conformitate cu art. 30 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, republicata, cu modificarile ulterioare, raspunderea pentru orice lucrare de constructii, in ansamblul ei, revine tuturor factorilor implicati in realizarea investitiei”, se arata in raspunsul ISC trimis HotNews.ro.

Cazuri care ar trebui sa atraga atentia autoritatilor

Totusi, raspunsul ISC nu este unul linistitor. Pana acum avem doua cazuri in care doua blocuri au ars ca tortele.

Un exemplu in acest sens il reprezinta incendiul din urma cu 5 ani de la complextul imobiliar Confort City, cand focul s-a extins foarte repede si a acoperit ultimul etaj si mansarda cladirii.

Acesta nu a fost un caz unic, un incident similar avand loc in 2012 la Targu Mures, de aceasta data fiind vorba despre un bloc de locuit reabilitat termic. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime.

Exemple avem si in afara tarii. In aceasta primavara, la Baku, capitala Azerbaidjanului, un bloc reabilitat termic fara respectarea normelor de siguranta a ars ca o torta, in incendiu pierzandu-si viata 15 oameni, potrivit BBC News. Administratorii firmei care a izolat termic blocul au fost arestati si au fost verificate toate blocurile izolate in Baku si lucrarile au fost refacute, acolo unde a fost cazul.

Asociatia Producatorilor de Polistiren Expandat din Romania (ROMEPS) a atras recent atentia asupra riscurilor la care pot fi expusi cetatenii daca se folosesc materiale neconforme pentru reabilitarea termica.

„Testele efectuate de numeroase institute ale pompierilor dovedesc faptul ca polistirenul ignifugat satisface toate normele europene de siguranta. Este important sa luam in calcul intregul sistem de termoizolare atunci cand vorbim de rezistenta la foc, deoarece acesta este protejat cu masa spaclu, armat cu plasa si protejat si de tencuiala decorativa, care este la randul ei ignifuga”, a declarat Delia Filip, director executiv ROMEPS, citata de Agerpres.

Tocmai de aceea, conform reprezentantilor ROMEPS, pentru a ne proteja si a nu ne expune la riscuri, trebuie sa fim atenti la materialele termoizolante folosite la reabilitarile termice, precum si la modul in care acestea se realizeaza.

Cate blocuri s-au reabilitat termic in Bucuresti si ce spun primariile despre rezistenta lucrarilor la foc

• Primaria sector 1

„In cadrul programului de reabilitare termica, demarat de Primaria Sectorului 1, proiectantul a prevazut in toate proiectele elaborate, numai materiale care compun ansamblurile termoizolante care se inscriu in clasele de reactie la foc indicate in SR EN 13501-1+A1, astfel incat sa respecte cerinta fundamentala privind securitatea la incendiu, precum si prevederile reglementarilor tehnice aplicabile, in vigoare. Sistemul termoizolant propus este un sistem modern si performant de termoizolare a anvelopei – parte opaca in care s-au utilizat urmatoarele tipuri de materiale termoizolante ignifuge: polistiren expandat ignifugat ( EPS); polistiren extrudat ignifugat (XPS); placi rigide de vata minerala (MW); produse pe baza de poliuretan (PUR). Suplimentar, din anul 2012, prin modificarea anexei 2,4 la HG nr. 363/2010, am introdus in cadrul proiectelor elaborate fasii orizontale de vata minerala bazaltica, cu clasa de reactie la foc A1, dispuse in dreptul tuturor planseelor cladirii cu latimea de 30 cm pentru prevenirea extinderii incendiului de la un etaj la altul”, se arata in raspunsul trimis de institutie la solicitarea HotNews.ro.

In plus, in toata documentatia de reabilitare termica elaborata de catre proiectant s-a specificat necesitatea ca toate materialele puse in opera sa aiba certificate de calitate si sa fie agrementate tehnic, conform cerintelor din Legea nr.10/1995, art.11-12, privind calitatea in constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, soun reprezentantii institutiei.

„Caietele de sarcini, parte integrata a documentatiei de executie, au prevazut foarte clar care sunt caracteristicile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca materialele ce urmeaza a fi puse in opera, modul in care acestea se monteaza, personalul necesar pe care trebuie sa-l detina constructorul pentru realizarea acestor lucrari, documentele necesare pe care trebuie sa le prezinte executantul pentru ca aceste materiale sa fie acceptate”, se mai arata in raspunsul trimis de Primaria sector 1.

Primaria Sectorului 1 a reabilitat pana in prezent 810 blocuri, urmand a intra in etapa de executie alte 201 blocuri, ramanand alte 266 de blocuri din totalul imobilelor eligibile din cadrul programului de reabilitare termica. Sursa de finantare este compusa din resurse financiare din bugetul local si din credite.

Din 2007 pana in 2013, Primaria sectorului 1 a reabilitat circa 500 de blocuri cheltuind aproximativ 150 de milioane de euro. Aceste fonduri provin de la bugetul local si dintr-un credit contractat de la Banca Europeana de Investitii (BEI) de 125 milioane de euro. Creditul este rambursabil in 20 de ani, cu o perioada de gratie de 4 ani.

Pentru finalizarea programului de reabilitare termica, Primaria Sectorului 1 a semnat, la sfarsitul lunii iulie 2014, un nou acord de imprumut cu Banca Europeana de Investitii (BEI) in valoare de 136,5 milioane de euro. Pe langa fondurile de la Banca Europeana de Investitii, pentru programul de reabilitare termica sunt alocate si resurse financiare de la bugetul local. De exemplu, in 2012 s-au alocat pentru reabilitarea termica circa 180 milioane lei, iar in 2015 circa 116 milioane lei.

Desi HotNews.ro a solicitat in mai multe randuri sumele cheltuite pentru reabilitarea blocurilor, primaria nu a furnizat niciodata o cifra clara. „In Sectorul 1, media costurilor de reabilitare termica este de 60 euro/metru patrat, costuri care se inscriu in media nationala stabilita de minister (55 euro/metrul patrat + TVA aferent lucrarilor de baza, adica 68,2 euro/metrul patrat -inclusiv TVA). Acest cost difera de la un imobil la altul in functie de tipul blocului (materialele folosite la construirea imobilului, regimul de inaltime, tipul de acoperis, tipul de sistem de incalzire), anul constructiei, suprafata desfasurata a imobilului etc”, se arata intr-un raspuns trimis de Primaria sector 1 la solicitarea HotNews.ro.

Nici in ceea ce priveste firmele carora au fost atribuite contractele pentru reabilitarea termica a blocurilor, primaria de sector nu a fost prea transparenta. Din cele circa 800 de blocuri reabilitate pe site-ul de licitatii publice au fost afisate doar cateva contracte – 26 la numar. Citeste aici mai mult. http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-20242217-cati-bani-cheltuit-primarul-andrei-chiliman-reabilitarea-termica-blocurilor-firme-luat-contractele.htm

Reamintim ca Primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman este suspectat de procurorii DNA de trafic de influenta si de alte fapte de coruptie in acelasi dosar in care este cercetat Iulian Hertanu, cumnatul premierului Victor Ponta.

Numele comun din acest dosar, care face legatura intre cazul privind canalizarea de la Comarnic si activitatea Primariei Sectorului 1, este al omului de afaceri Gheorghe Boeru, audiat si retinut de DNA, alaturi de fostul vicepresedinte al Consiliului Judetean Prahova Adrian Semcu. Conform surselor citate, firma controlata de Boeru, Romair Consulting, ar fi avut contracte si cu Primaria Sectorului 1 pentru consultanta in activitati precum lucrari de asfaltare si anvelopari de blocuri. Angajati ai Primariei, inclusiv primarul, ar fi cerut 10% din valoarea acestor contracte.

• Primaria Sector 2

„Conform caietului de sarcini cuprins in documentatia tehnica elaborata de proiectanti de specialitatea si vizat de verificatori de proiect atestati, polistirenul folosit la reabilitarea termica a blocurilor din sectorul 2 este de tip expandat ignifugat pentru fatade cu rezistenta la tractiune mai mare de 150kPa, densitate de 15-18 kg/mc si conductivitate termica ￯=0,040 w/ mK. Grosimea placilor este de minim 10 cm conform SRN 13163-2003 de tip EPS -L1-W2-T2-S2-P4-DS(N)2-DS(70)1-TR150-BS100. Acest tip de polistiren a fost folosit in procent de 100% la blocurile reabilitate termic. In caietul de sarcini al proiectului tehnic privind lucrarile de reabilitare termica a blocurilor , este trecuta cerinta ca polistirenul folosit la reabilitarea termica sa fie ignifug”, se arata intr-un raspuns trimis de Primaria sector 2 la solicitarea HotNews.ro.

Pana in prezent, in sectorul 2, au fost reabilitate termic un numar de 367 de blocuri cu un numar de 22.050 apartamente, finantate prin programe cu fonduri locale si fonduri atrase. In curs de reabilitare sunt 296 blocuri cu un numar de 22.560 apartamente, cu un buget alocat de 259.797.000 lei.

„Pe viitor pentru finalizarea blocurilor care nu au fost reabilitate vor fi alocate sume de la bugetul local, surse financiare atrase inclusiv fonduri europene alocate pentru Programul Operational Regional 2014-2020 axa prioritara 3. Au ramas de reabilitat termic un numar de 1050 blocuri”, se mai arata in raspunsul trimis de institutie.

• Primaria Sector 3

„Pentru reabilitarea termica a blocurilor realizata prin „Programul local multianual privind cresterea performantei energetice la blocurile de locuinte”, in Sectorul 3 se foloseste polistiren ignifugat, material atestat si certificat, care protejeaza impotriva actiunii focului si mareste rezistenta la ardere. In caietul de sarcini este prevazuta ￯Clasa de reactie la foc a sistemului compozit de izolare termica in structura compacta B-S2, d0￯, peretii de fatada fiind din placi de polistiren expandat ignifugat. Pentru reabilitarea termica a blocurilor realizata prin fonduri europene, proiectantul a elaborat caietele de sarcini in conformitate cu legislatia si normativele in vigoare. Proiectul a fost inspectat de verificatori de proiect autorizati si avizat de Inspectoratul de Stat in Constructii conform H.G. nr. 1072/2003, cu modificarile ulterioare, asa incat materialele folosite sunt cele prevazute in normativele in vigoare”, se arata intr-un raspuns trimis de Primaria sector 3 la solicitarea HotNews.ro.

Prin ,,Programul local multianual privind cresterea performantei energetice la blocurile de locuinte” au fost reabilitate pana in prezent, in sectorul 3, un numar de 358 de blocuri de locuinte, urmand ca pentru alte 944 de blocuri sa se demareze lucrarile de reabilitare in functie de bugetul alocat. In ceea ce priveste reabilitarea termica prin accesare de fonduri europene, in prezent sunt in curs de anvelopare un numar de 261 de blocuri, pentru care a fost alocat un buget de 502.813.126,54 de lei.

„Programul de reabilitare termica a blocurilor de locuinte din Sectorul 3 continua si in perioada 2014-2020, asa cum este prevazut in Strategia de Dezvoltare Durabila a Sectorului 3. In acest interval sunt accesate fonduri europene prin Programul Operational Regional 2014-2020, iar in paralel continua ,,Programul local multianual privind cresterea performantei energetice la blocurile de locuinte”, sustin reprezentantii institutiei.

• Primaria Sector 4

„Polistirenul folosit la reabilitarea termica a tuturor blocurilor din sector respecta indicatiile privind utilizarea termosistemelor conform standardelor SR EN 13499:2004 si conform ghidului european ETAG 004. In caietul de sarcini este trecuta cerinta mentionata anterior. OUG nr.18/2009 prevede ca materialul folosit la reabilitare termica sa respecte cerintele fundamentale de „securitate la incendiu”, se arata in raspunsul trimis de Primaria sector 4 la solicitarea HotNews.ro.

In sectorul 4 au fost reabilitate 144 de blocuri, cu fonduri din bugetul local. Valoarea contractelor incheiate a fost de: 138.189.246,71 lei. In acet moment, nu mai sunt blocuri in curs de reabilitare termica, potrivit informatiilor furnizate de institutie.

„Programul viitor de reabilitare termica va continua cu fonduri din bugetul local, obtinute din credit BEI. Au ramas de reabilitat un numar de 1.199 blocuri, de la care avem solicitari de la asociatiile de proprietari”, mai spun reprezentantii Primariei.

• Primaria Sector 5

” Toate lucrarile de reabilitare termica efectuate la blocurile de locuinte din Sectorul 5 au fost efectuate prin a respecta prevederile proiectului tehnic si a detaliilor de executie, elaborate, la solicitarea coordonatorul local, de catre persoane specializate in domeniul constructiilor, precum si a intregii legislatii in materie de constructii si reabilitare termica. Sistemul termoizolant folosit la toate blocurile de locuinte este sistemul termoizolant EPS tip Baumit, un sistem modern si performant folosit pentru anveloparea fatadelor. Sistemul are agrement tehnic european (ETA 005/0243 din 14.05.2007 emis de Osterrechisches, Institut fur Bautehnik din Viena), corespunde EN 13163 si se incadreaza in Euroclasa B – S 2, d0, in privinta comportarii la foc. De asemenea, dupa finalizarea lucrarilor, proiectantul a emis un referat privind executia la terminarea lucrarilor, din care reiese ca lucrarile de construire corespund din punct de vedere legal si tehnic”, se arata intr-un raspuns trimis de Primaria sector 5 la solicitarea HotNews.ro.

Conform Caietului de Sarcini pentru lucrarile de termoizolatii al peretilor exteriori, sunt folosite urmatoarele tipuri de polistieren, sustin reprezentantii institutiei :

– polistiren expandat ignifugat de fatada EPS – tip Baumit grosime 10 cm ; – polistiren expandat ignifugat de fatada pentru spaleti EPS – tip Baumit grosime 3 cm ;

– polistiren extrudat ignifugat de fatada XPS – G tip Baumit grosime 8 cm ; Primaria Sector 5 a angajat un diriginte de santier care sa verifice atat respectarea proiectului tehnic cat si calitatea lucrarilor.

Pana in prezent, in sectorul 5, au fost reabilitate termic 386 imobile si mai sunt necesare lucrari de interventie privind cresterea performantei energetice la inca 964 imobile.

„Din totalul de blocuri anvelopate termic de pe raza Sectorului 5 numai 30 au fost executate cu finantare in parteneriat cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, pentru restul blocurilor costurile au fost suportate exclusiv din fondurile proprii al Primariei Sector 5. Pentru moment programul de crestere a performantei energetice in Sectorul 5 este suspendat din lipsa de fonduri, insa se fac eforturi deosebite pentru a gasi noi surse de finantare pentru continuarea programului”, se mai arata in raspunsul trimis la solicitarea HotNews.ro.

• Primaria Sector 6

„La 100% din blocurile reabilitate lucrarile de termoizolare au fost realizate cu polistiren ignifug. Caietul de sarcini prevede in mod special ca polistirenul folosit la lucrarile de reabilitare termica sa fie ignifug. Clasa de reactie la foc a placilor de polistiren expandat trebuie sa fie minim Bs2, b0. Caietul de sarcini este parte componenta a contractului incheiat cu constructorul. In cadrul programului de reabilitare termica au fost reabilitate blocuri care se incadrau in categoria cladirilor inalte si foarte inalte. La acestea materialul folosit la termoizolare a fost un material incombustibil si anume s-au folosit placi de vata minerala bazaltica”, se arata intr-un raspuns trimis de Primaria sector 6 la solicitarea HotNews.ro.

Primaria sector 6 a reabilitat 249 de blocuri, cheltuindu-se 632 milioane lei, bani de la bugetul local.

„In acest moment nu avem lucrari de reabilitare termica in executie. Pentru anul 2016 nu am definitivat un numar de blocuri care vor intra in reabilitare. Vom depune toate diligentele necesare pentru a putea beneficia de fonduri care sa permita continuarea lucrarilor de reabilitare la cat mai multe imobile. Vom lua in calcul atat disponibilitatile financiare ale institutiei, stabilite prin bugetul pe anul 2016, precum si fondurile europene nerambursabile, disponibile prin programul POR 2014-2020, insa la acest moment Ghidul Solicitantului pentru program este inca in dezbatere publica”, spun reprezentantii institutiei.

In tara – Primaria Oradea

„Polistirenul folosit la reabilitarea termica a tuturor blocurilor, fie ca au fost reabilitate prin programul Primariei, fie din fonduri UE este ignifug. In caietul de sarcini si in contractul incheiat cu constructorul este trecuta cerinta ca polistirenul folosit la reabilitarea termica sa fie ignifug. Exista intradevar un cadrul legal care obliga ca la acest gen de lucrari sa se foloseasca doar polistiren ignifug. In situatia blocurilor reabilitate prin fonduri U.E se cere in plus o cerinta speciala, aceea sa se realizeze o centura antifoc in zona planseului. Toate aceste cerinte au fost respectate”, se arata intr-un raspuns trimis de Primaria Oradea la solicitarea HotNews.ro.

In acest oras, prin programul local au fost reabilitate 32 de blocuri cu costul de 5.595.694 lei. Prin Fonduri europene s-au reabilitat 18 blocuri cu 6.600.000 lei. „Programul de reabilitare va continua din bani europeni. Au mai ramas de reabilitat 75 de blocuri in programul local si 27 sint in curs de executie pe fonduri UE”, mai spun reprezentantii institutiei.

Ce fonduri europene sunt pentru reabilitare termica

Potrivit Asociatiei Producatorilor de Polistiren Expandat din Romania:

• Romania a primit 1.187,28 MIL EURO pentru lucrari de eficientizare energetica a cladirilor publice si rezidentiale(fonduri europene valabile pentru perioada 2014-2020)
• Pentru anul 2015 sunt alocate credite bugetare in valoare de 50.000.000 lei prin Programul national multianual privind cresterea performantei eneretice a blocurilor de locuinte.
• In Romania sunt aproximativ 81.000 blocuri de locuinte construite in perioada 1950-1990.
• Au fost semnate contracte de finantare pentru reabilitarea termica a 711 blocuri, cu valoare totala de 686.939.818,36 lei prin POR 2007-2013.
• Una dintre conditiile pentru accesarea fondurilor europene este ca si locatarii sa plateasca o parte din costul reabilitarii termice.

Informatii tehnice despre polistirenul ignifugat si rezistenta la foc

Florin HAHUI, vicepresedinte ROMEPS:

• Ca majoritatea materialelor organice, polistirenul expandat este combustibil, INSA, comportamentul la foc depinde de conditiile in care acesta este utilizat, de felul in care este aplicat, precum si de proprietatile intrinseci ale materialului. Cantitatea de aditiv de ignifugare este de sub 1% din compozitia produsului. Aditivul de ignifugare este insolubil, astfel incat performanta sa nu fie scazuta de factori de mediu, iar  studiile recente arata ca efectul acestuia se prelungeste pe durata mai multor decenii.
• Reactia la foc a polistirenului expandat ignifugat difera cu mult de cea a polistirenului expandat netratat. La contactul cu sursa de foc, primul material se strange, se topeste, posibilitatea de aprindere fiind foarte redusa.
• Este foarte important sa luam in calcul faptul ca placa de polistiren este acoperita, iarmaterialele folosite in acest sens au trebuie sa aiba la randul lor rezistenta la foc.
• Comportamentul polistirenului expandat a fost dovedit si de studiile europene, care releva ca rezistenta la foc a unei cladiri izolate cu EPS acoperit cu tencuiala si armatura este B-2d0. Clasa S1 de fum este cea mai buna posibila pentru constructii.

Ce spune legea

Normativele tehnice in constructii care reglementeaza executarea lucrarilor de reabilitare termica sunt:

– Ghid privind proiectarea si executarea lucrarilor de reabilitare termica a blocurilor de locuinte, indicativ GP 123-2013, aprobat prin Ordinul M.D.R.A.P. nr. 2.211/26.06.2013;

– Solutii cadru privind reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuit existente, indicativ SC 007-2013, aprobat prin Ordinul M.D.R.A.P. nr. 2.280/05.07.2013;

– Normativ de siguranta la foc a constructiilor, indicativ P 118-1999, aprobat prin Ordinul M.L.P.A.T. nr. 27/N/07.04.1999;

– Regulamentul privind clasificarea si incadrarea produselor pentru constructii pe baza performantelor de comportare la foc, aprobat prin Ordinul comun al Ministrului Transporturitor, Constructiilor si Turismului nr. 1822/2004 si al Ministrului Administratiei si Internelor nr. 394/2004.

– OUG nr. 18/2009 cu modificarile si completarile ulterioare

– HGR 363/2010 cu modificarile si completarile ulterioare