Rusia ramane fara bani si incearca sa revina la autarhia sovietica / Am devenit din nou o tara saraca – fost ministru

Rusia ramane fara bani si se indreapta spre sistemul autarhic din vremea URSS, in conditiile in care banii din petrol se evapora rapid si sanctiunile occidentale elimina importurile vitale de tehnologie, este concluzia unei analize publicate de cotidianul britanic The Telegraph.

Cele trei mari agentii de rating au avertizat in ultima perioada ca finantele tarii se deterioreaza rapid si nu exista vreo perspectiva de relansare a cotatiei petrolului, in conditiile in care Arabia Saudita continua sa inunde pietele iar Rusia nu se poate imprumuta din afara la un cost viabil.

Standard & Poor’s estimeaza ca deficitul Rusiei va ajunge in acest an la 4,4% din PIB, generand disfunctionalitati in finantarea guvernelor locale. In plus, guvernul a alocat inca 40 de miliarde de dolari pentru a sustine sistemul bancar.

Astfel de deficite pot fi administrate de economiile cu piete de capital dezvoltate, dar nu si de Rusia, unde veniturile din petrol si gaze acopera jumatate din buget.

„Nu isi pot permite deficite deloc. Pana la sfarsitul anului viitor nu vor mai ramane bani in fondul petrolier de rezerva”, crede Lubomir Mitov, de la Unicredit. Ministerul de Finante admite ca fondul va fi golit in 16 luni pe baza politicilor actuale.

Alexei Kudrin, fost ministru de finante si oponent al politicilor economice ale lui Putin, spune ca Rusia nu poate atrage cantitati mari de bani pentru a compensa prabusirea cotatiei petrolului.

Orice incercare de a strange fonduri prin intermediul sistemului bancar nu ar face decat sa agraveze criza creditelor. Kudrin a descris cele mai recente eforturi de a strange si mai multi bani de la companiile energetice drept „sfarsitul drumului”.

Alexei Kudrin a demisionat in 2011 in semn de protest fata de avansul cheltuielilor militare, temandu-se de o prabusire a finantelor publice.

Cheltuieli masive de inarmare

Acum, Rusia promoveaza o campanie masiva de reinarmare, cheltuielile pentru Aparare orientandu-se spre 5% din PIB.

Stockholm International Peace Research Institute spune ca bugetul militar pentru 2014 a crescut la 8,1% in termeni reali, la 84 miliarde dolari, an marcat de intrarea in functiune a noile avioane Su-34 si a sistemelor de rachete sol-aer S-400.

Acestea au crescut cu inca 15% in acest an, pe fondul cresterii cu 60% a achizitiilor de arme.

Autarhia sovietica

Desi a declarat recent ca actuala criza economica si-a atins deja maximul, Vladimir Putin stie ca nu mai poate conta pe petrol si gaze, in conditiile in care tehnologiile de sist din SUA pot mentine preturile reduse pentru un deceniu sau mai mult.

Astfel incat Kremlinul a inceput sa ia in calcul concluzia spartana ca pretul petrolului ar putea ramane blocat la 50 de dolari barilul pentru urmatorii trei ani. Si lucrurile ar putea sta si mai rau: banca centrala a avertizat intr-un raport ca ar putea fi necesar un pret de 30 de dolari pentru a opri productia de sist.

Putin spune ca are un as in maneca: Rusia va reveni la autonomia industriala si la politica de inlocuire a importurilor. „Politica noastra nu este inghetata. Se adapteaza la circumstante”, a spus el.

Acum, Kremlinul lanseaza un plan radical de taiere a importurilor in 20 de sectoare esentiale in urmatorii cinci ani, de la industria grea pana la inginerie electrica, masini, tractoare, industria chimica, farmaceutica si alimentara.

Tintele sunt drastice. Dependenta de alimente externe si produse pentru industria forestiera va fi redusa cu 56%, cea de alimente procesate cu 53%. Contractele de achizitii ale statului vor fi orientate spre companii care produc in Rusia, indiferent de calitate.

Dar aceasta schimbare necesita bani iar guvernul nu ii are. Viktor Semenov de la Belaya Dacha Group spune ca agro-conglomeratul sau se bazeaza pe subventii masive pentru a produce salata in inima Siberiei, in Novosibirsk, in sere care trebuie sa faca fata unor temperaturi de minus 20 de grade. Aceleasi legume pot fi importate mult mai ieftin din Turcia, noteaza analistul britanic.

Esecul politicilor de substituire a importurilor

Expertii in comert sunt sceptici. Un astfel de comportament indica in general o economie iesita bine de pe sine, desi Germania a reusit sa isi revina, cu macabrul succes al anilor 1930. „In majoritatea cazurilor pe care le stiu politica de substituire a importurilor a esuat. Degradeaza economia”, explica Pascal Lamy, fost sef al Organizatiei Mondiale a Comertului.

Rusia are domenii de excelenta – unele afisate in prezent in Siria – dar baza inginereasca si industriala din epoca sovietica a fost in mare parte erodata de supraevaluarea rublei in timpul boomului materiilor prime.

Este cazul clasic al Sindromului Olandez. Multi dintre cei mai buni ingineri si tehnicieni ai Rusiei au emigrat si economistii rusi spun ca nu este clar cum poate pivota rapid tara pentru a-si produce singura ceea ce importa in prezent.

Vladislav Inozemtsev, de la Centrul de studii post-industriale din Moscova, crede ca rezultatul va fi caderea in autarhie si un declin care va conduce la si mai multa saracie si, in cele din urma, la retragerea din sistemul global de comert. „Asta ar putea sa ne duca spre o economie sovietica detasata de lume si, in acelasi timp, mandra de autarhia sa; spre o economie care se deterioreaza incontinuu si care compenseaza scaderea nivelului de trai cu o propaganda omniprezenta”, spune el.

Devalorizarea rublei nu este singura solutie

Putin mizeaza pe o devalorizare de 50% de la inceputului lui 2014 pentru recastigarea competitivitatii pierdute de un deceniu de rubla puternica.

Oleg Deripaska, seful gigantului aluminiului Rusal, spune insa ca este iluzoriu sa speri ca o rubla ieftina e suficienta pentru relansarea unei economii care duce lipsa de reforme si de domnia legii.

„Trebuie sa incetam sa ne uitam la cursul de schimb si sa ne gandim la politicile economice de care avem nevoie. Nimeni nu se imprumuta la 12% in valute puternice pentru a investi”, a spus el.

Efectul principal este reducerea economiei Rusiei in termeni globali. „PIB-ul era de 2,3 trilioane dolari la varful sau. Acum este de 1,2 trilioane si ma tem ca ne intoarcem la nivelul din 1998 cand era de 700 miliarde dolari”, a spus el.

Asta ar insemna mai putin decat Olanda (850 miliarde) si jumatate din PIB-ul Texasului (1,4 trilioane), o contradictie flagranta pentru o tara cu pretentii de superputere militara in Europa si Orientul Mijlociu.

Igor Sechin, seful gigantului petrolului Rosneft, crede ca devalorizarea este o strategie gresita, adaugand cu sarcasm ca, daca ar fi o atat de buna, de ce sa nu cada rubla la 100 de dolari. „Ar fi un vis frumos, nu?”, a comentat el.

Intr-un fel, Putin nu prea are de ales. Nu isi poate permite sa recurga la rezervele valutare pentru a apara rubla. Acestea au scazut deja de la 520 miliarde la 371 miliarde. Standard & Poor’s spune ca doua cincimi din acesti bani au alte destinatii si pot fi definiti ca „neutilizabili”.

Aceste rezerve par mari pe hartie dar sunt la nivelul minim necesar pentru a mentine increderea.

„Am devenit din nou o tara saraca”

Ce este clar este ca incercarea Rusiei de a se reinventa ca un tigru industrial are nevoie de ani de zile pentru a da roade, daca acest lucru este posibil.

Exporturile non-energetice au scazut cu 25% in trimestrul trei. „Este o ilustratie vie a recesiunii profunde a economiei si a lipsei de competitivitate”, spune Eldar Vakhitov, de la BNP Paribas.

„Teoretic, devalorizarea rublei ar fi trebuit sa sustina competitivitatea exporturilor non-energetice; in realitate, nu a ajutat deloc”, spune el.

Sondajele arata ca Putin ramane popular, dar impactul deplin al crizei de-abia incepe sa se resimta in tara. Venitul real a scazut cu 9,8% anul trecut. Pretul la alimente a crescut cu 17%.

Ivan Starikov, fost ministru adjunct pentru economie, spune ca rata inflatiei este aproape de 30%. „Ne apropiem rapid de pragul fatidic in care 50% din venitul mediu al unei familii rusesti e cheltuit pe mancare. Am devenit din nou o tara saraca”, spune el.