Adevarul despre furnici: 50-60% dintre ele sunt "lenese" si nu fac nimic – studiu

Reputatia de vietuitoare extrem de harnice de care se bucura furnicile a primit o lovitura grea, odata cu publicarea unui studiu american care a dezvaluit faptul ca, in sanul unei colonii, peste jumatate dintre furnici sunt in general inactive, informeaza atlantico.fr, preluat de Mediafax.

Studiul, realizat recent in statul american Arizona pe mai multe colonii de furnici, a aratat, intr-o maniera surprinzatoare, ca peste jumatate dintre ele nu corespund imaginii de vietuitoare extrem de harnice. Studiul a fost realizat dupa publicarea unui articol pe aceasta tema in februarie 2015 in revista Insectes Sociaux. Cercetarea a fost efectuata pe o specie de furnici de o talie foarte mica (aproximativ 4 milimetri) apartinand genului Temnothorax.

Acest procent de „inactive” a spulberat mitul furnicii harnice, a carei viata este petrecuta muncind pentru binele coloniei, asa cum reiese si din fabulele lui Jean de la Fontaine.

Insa „inactiva” nu inseamna „inutila”, chiar dimpotriva. Utilitatea unui individ pentru societate nu se masoara in sarcinile pe care acesta poate sa le faca in interiorul sau in afara grupului social. Masculii, de exemplu, nu participa niciodata la sarcinile de recoltare a hranei, de ingrijire a puilor si de curatare a musuroiului. Ei au un singur rol: asigurarea functiei de reproducere, in general in timpul unui zbor nuptial efemer, in urma caruia mor, dupa ce isi transmit genele. Este un rol primordial pentru supravietuirea speciei, chiar daca ei nu fac nimic altceva in intreaga lor existenta.

Mai multe studii au aratat inca din anii ’80 ca intre 50% si 60% dintre indivizi nu fac nimic in societatea furnicilor, dar acest lucru se petrece si in cazul altor insecte sociale, precum albine, bondari, viespi si termite.

In schimb, studiul a incercat sa demonstreze ca inactivitatea observata in cadrul unei colonii nu este asociata cu conditiile de crestere din laborator, intrucat ea a fost identica cu aceea observata in conditii semi-naturale.

Conditiile de crestere in laborator sunt intr-adevar cel mai adesea considerate ca au tendinta de a diminua nevoile coloniei printr-o simplificare a mediului natural si prin furnizarea unei surse de hrana directa si rapid accesibila.

Insa care ar putea fi rolul acestor furnici inactive dintr-o colonie? Ele reprezinta, totusi, peste jumatate din colonie si e dificil de conceput ca nu ar avea nicio utilitate in societatea lor.

Muncitoarele inactive nu sunt furnici batrane, dar nici cele mai slabe dintre ele (acestea sunt pe cale naturala eliminate). Comportamentul lor poate fi analizat pe doua niveluri in cazul insectelor sociale: comportamentul individual, care marcheaza variatiile comportamentale specifice fiecarui individ, dar si comportamentul intracolonial, ce permite intregului grup sa se adapteze la constrangerile pe care le intalneste. Grupul furnicilor muncitoare inactive ar exista, deci, pentru a asigura la nevoie o reactie adecvata a coloniei, adaptata la nevoile intregului grup.

Prin comportamentul ei individual, o furnica muncitoare exploreaza si cauta surse de hrana. Ea se intoarce la musuroi marcand un traseu si incearca sa le mobilizeze pe surorile sale, invitandu-le sa o urmeze. Ea poate fi inlocuita, progresiv, de alte muncitoare, care vor incerca la randul lor sa mobilizeze alte furnici din interiorul musuroiului, stimulandu-le in special pe muncitoarele inactive. Mobilizarea mai mult sau mai putin importanta a acestora catre anumite sarcini permite coloniei sa gaseasca raspunsul optim, fie pentru exploatarea unei resurse, fie pentru inlocuirea muncitoarelor moarte, fie pentru asigurarea apararii musuroiului. Muncitoarele nu sunt, deci, „inactive”, ci, mai degraba, „pregatite sa fie folosite”. In acelasi timp, ele cheltuiesc mai putina energie, colonia isi economiseste resursele, mobilizand doar numarul necesar de muncitoare de care are nevoie pentru indeplinirea fiecarei sarcini.

Care sunt factorii ce determina o furnica sa devina activa sau inactiva? Cele mai slabe dintre ele sunt in mod natural inactive sau hazardul este acela care stabileste acest rol? – Raspunsul este unul negativ, nu hazardul stabileste acele roluri. Activitatea unui individ poate fi influentata de morfologia sa. Se vorbeste astfel de sub-caste morfologice, fiecare fiind devotata unui anumit tip de sarcina. Soldatii sunt specializati in apararea coloniei. Casta reproducatoarelor asigura functia de reproducere.

Intr-un anumit numar de cazuri, nu morfologia, ci varsta este elementul determinant al comportamentului: este vorba de ceea ce se numeste „polietism de varsta”. Cele mai tinere dintre muncitoare raman in musuroi, in contact cu regina, apoi se indeparteaza progresiv si asigura functii de ingrijire a puilor, de curatare a musuroiului, de curatare a surorilor lor. Cele mai in varsta si, deci, cele mai experimentate, asigura serviciul periferic (paza), apoi serviciul exterior (eliminarea deseurilor in afara coloniei, furajare si explorare).