Un cercetator al Institutului de Stiinte Spatiale a observat trezirea la viata, dupa 26 de ani, a unei gauri negre dintr-un sistem binar, aflat la 8.000 de ani lumina de Pamant

Dr. Valeriu Tudose, cercetator al Institutului de Stiinte Spatiale (ISS), a observat sistemul binar V404 Cygni, format dintr-o stea si o gaura neagra, care la sfarsitul lunii iunie s-a trezit la viata, dupa 26 de ani de hibernare, informeaza ISS.

Gaura neagra a inceput sa devoreze violent steaua companion, generand unul dintre cele mai luminoase obiecte de pe cer din punct de vedere energetic. Observatiile au fost realizate in unde radio in cadrul colaborarii JACPOT.

Aflat la 8000 de ani lumina departare de noi, chiar in galaxia noastra, sistemul binar V404 Cygni este format dintr-o gaura neagra si o stea care graviteaza un centru comun de masa.

Intr-un proces gradual, gaura neagra fura materie din stea, materie care circula dinspre stea spre gaura neagra, formand un disc de acretie in jurul celei din urma.

La sfarsitul lunii iunie, acest proces a atins un prag critic, moment in care a devenit mult mai violent si mai vizibil. Ultima oara cand s-a intamplat acest lucru a fost in 1989. Astfel ca astronomi de pe intreg mapamondul observa acest proces rar, care a mai fost observat doar in alte doua ocazii, in 1938 si 1956.

Printre acestia se numara si Dr. Valeriu Tudose, cercetator al Institutului de Stiinte Spatiale (ISS), unde lucreaza in Laboratorul de Cosmologie si Fizica Astroparticulelor. Tudose face totodata parte din colaborarea JACPOT (Jet Acceleration and Collimation Probe of Transient X-ray Binaries – Studiul Accelerarii si Colimarii Jeturilor in Sisteme Binare X Tranziente).

„Aceasta colaborare reuneste cercetatori din mai multe tari cu un interes comun. Urmarim sa observam sisteme binare tranziente, adica sisteme formate dintr-un obiect compact, o gaura neagra sau o stea neutronica, si o stea obisnuita, care din cand in cand trec intr-o stare foarte activa in care stralucirea lor creste de sute ori mii de ori. Interesul nostru este sa observam jeturile care se formeaza, adica materia ejectata din aceste sisteme cu viteze care pot atinge zeci de procente din viteza luminii”, declara Dr. Valeriu Tudose.

Urmare a anunturilor facute de diverse observatoare incepand cu 15 iunie privind intensificarea activitatii in sistemul V404 Cygni, Tudose, alaturi de colegii sai de colaborare, a apelat la EVN-Reteaua Europeana VLBI (Very Long Baseline Interferometry) pentru a realiza observatii radio asupra sistemului. EVN este o retea de radio telescoape plasate mai ales in Europa, dar si in Africa de Sud si China, care impreuna pot actiona ca un singur telescop de dimensiuni continentale.

Observatiile realizate de Tudose si colaboratorii au avut loc pe 23-24 iunie si 5-6 iulie. Scopul acestora este de a intelege mai bine cum intr-un sistem precum V404 Cygni, in care o gaura neagra atrage materie de la o stea, jeturile interactioneaza cu materia inconjuratoare. Inca nu se cunoaste cu exactitate cum se formeaza aceste jeturi si nici nu se stie in detaliu care este conexiunea lor cu discul de acretie.

„Aceste jeturi sunt esentiale pentru noi deoarece ofera informatii importante privind procesul de acretie-ejectie a materiei in apropierea obiectelor compacte, cu camp gravitational foarte puternic. Intelegand mai bine acest proces in sistemele din Galaxia noastra, precum V404 Cyg, se poate apoi generaliza si la alte sisteme asemanatoare dar mai greu de studiat, cum ar fi gaurile negre super-masive si spatiul inconjurator din centrul nucleelor galactice active”, spune Tudose.

Alaturi de observatiile in unde radio realizate de Institutul de Stiinte Spatiale, din Romania s-au realizat si observatii optice la Institutul Astronomic al Academiei Romane. Impreuna, aceste date corelate si cu observatiile altor cercetatori din lume, ar putea sa ajute cercetatorii sa inteleaga mai bine ce se petrece in apropierea unei gauri negre.

Valeriu Tudose si-a inceput pregatirea academica in cadrul Facultatii de Fizica a Universitatii din Bucuresti, pe care a absolvit-o in 2001, continuandu-si apoi studiile in astronomie/astrofizica la Institutul de Radio-Astronomie Max-Planck din Bonn, Germania. Doctoratul l-a obtinut in cadrul Institutul Astronomic „Anton Pannekoek” din cadrul Universitatii din Amsterdam, dupa care a facut un stagiu post-doctoral la Institutul Olandez de Radio Astronomie (Netherlands Institute for Radio Astronomy – ASTRON) in perioada 2009 – 2012.

Inainte de a se alatura Institutului de Stiinte Spatiale in cadrul Laboratorul de Cosmologie si Fizica Astroparticulelor, Valeriu Tudose a fost asistent de cercetare (2002-2004), iar apoi iar apoi cercetator asociat (incepand cu 2004) la Institutul Astronomic al Academiei Romane. Incepand cu 2012, acesta lucreaza ca cercetator la Institutul de Stiinte Spatiale, fiind totodata membru Ad Astra, un proiect online dedicat comunitatii stiintifice romanesti (din 2009).