Agentia Spatiala Franceza: Philae s-a trezit complet. A fost stabilit un al doilea contact cu robotul – laborator de pe cometa Ciuri

Robotul european Philae, aflat pe cometa Cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko, cunoscuta si sub diminutivul „Ciuri”, a stabilit un nou contact, „cu o durata de 4 minute” cu Terra in noaptea de duminica spre luni, a anuntat Centre National d’Etudes Spatiales (CNES), potrivit AFP.

Philae „s-a trezit complet”, a anuntat Jean-Yves Le Gall, directorul CNES, pentru France 2.

Contactul a fost facut intre 21:22 GMT si 21:26 GMT, a precizat pentru AFP, Philippe Gaudon, seful proiectului Rosetta din cadrul CNES.

„De data aceasta Philae ne-a trimis mai putine date insa e vorba de date recente”, a adaugat Gaudon.

Cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko este „in plina efervescenta, cu jeturi de gaze, jeturi de praf si, gratie lui Philae, putem sa vedem toate acestea in direct”, a adaugat Jean-Yves Le Gall.

„Este o premiera in istoria omenirii”, a adaugat directorul CNES, descriind misiune misiunea robotului Philae drept „cea mai importanta experienta spatiala din primii 30 de ani ai secolului al XXI-lea”.

Robotul-laborator Philae, plasat in noiembrie pe cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko, s-a trezit in noaptea de sambata spre dumimica, a anuntat Jean-Yves Le Gall, presedintele CNES – Agentia Spatiala Franceza, citat de AFP. BBC informeaza ca robotelul a trimis urmatorul mesaj: „Buna, Pamant! Ma auzi?”

Agentia Spatiala Europeana anunta in luna ianuarie ca spera ca in lunile mai iunie, cel tarziu, sa poata restabili legatura cu micul robot Philae care in 12 noiembrie a fost plasat de sonda- purtatoare Rosetta pe cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko, in conditiile in care Philae a putut comunica cu baza pentru doar 60 de ore imediat dupa plasarea pe cometa, dupa care bateriile sale solare s-au descarcat.

Cercetatorii spuneau atunci ca Philae se afla intr-o zona intunecata si bateriile sale nu se pot reincarca, anunta BBC.

Vestea buna este ca, dat fiind ca Churyumov-Gerasimenko se indreapta spre Soare, robotelul va primi mai multa lumina si bateriile solare se vor incarca, permitand reluarea legaturii in mai sau iunie, spera cercetatorii de la ESA.

In putinul timp in care Philae a putut comunica a transmis fotografii si date interesante care sunt in prezent analizate. Informatiile preliminare indica faptul ca solul cometei este „moale si prafos”, cu o adancime de 15-20 cm, la baza aflandu-se un strat de gheata tasata.

Sonda europeana Rosetta, care navigheaza de zece ani in spatiu, a dat pe 12 noiembrie 2014 drumul micului robot-laborator Philae care dupa o cadere de sapte ore a aterizat pe nucleul cometei Churyumov-Gerasimenko. Philae cantareste 100 kg, este de dimensiunea unei masini de spalat si are o multitudine de senzori si de aparate avansate de masuratori.

Robotul Philae a aterizat cu succes pe cometa Churyumov-Gerasimenko si a inceput sa trimita poze de acolo, chiar daca intial au fost probleme si harpoanele nu se atasasera cum trebuie.

Cometa 67P are o masa estimata la 10.000 miliarde tone, a luat nastere acum patru miliarde de ani, „goneste” cu 55-60.000 km/h si are oarecum forma unei ratuste de jucarie. A fost numita dupa cei doi astronomi care au descoperit-o in 1969: Klim Churyumov si Svetlana Gerasimenko, iar estimarile arata ca temperatura la suprafata ar fi -70 grade.

NASA a avut inca din anii 80′ in plan sa creeze o sonda care sa se „intalneasca” in spatiu cu o cometa si sa o urmeze timp de trei ani, pentru a o studia. NASA a anulat misiunea in 1992 din lipsa de fonduri, iar Agentia Spatiala Europeana a decis in 1993 sa incerce un astfel de proiect si asa s-a nascut misiunea Rosetta, bugetele fiind ajustate in consecinta. Misiunea care se desfasoara in prezent are un buget de peste un miliarde de euro.

Misiunea robotului Philae este de a explora nucleul cometei, structura sa interna, natura si compozitia sa. Oamenii de stiinta se asteapta la multe lucruri din partea explorarii moleculelor complexe, care ar putea raspunde unor intrebari despre originea vietii pe Pamant.

Aceasta misiune de „arheologie spatiala” isi datoreaza numele pietrei Rosetta care i-a permis francezului Champollion sa descifreze hieroglifele egiptene, la inceputul secului al XIX-lea.

„Cometele sunt ‘capsule-martor’ ale nasterii sistemului solar”, in urma cu 4,6 miliarde de ani”, explica Mark McCaughrean, unul dintre responsabilii cu explorarea spatiala de la ESA.

„Deschiderea acestor capsule, analizand gazul, praful si in special gheata care le formeaza inseamna obtinerea unor indicii formidabile despre originea sistemului nostru solar si poate chiar a vietii”, adauga acesta.