Ce se poate vedea pe cerul nopții în primele zile de august
Pe 1 august se produce faza de Lună Plină, iar în serile de 2 și 3 august Luna va trece prin preajma planetei Saturn. Planeta Marte se vede foarte greu, dar Jupiter este mai strălucitor, arată calendarul astronomic publicat de Observatorul Amiral Vasile Urseanu. Ce stele se pot vedea în aceste zile?
Luna
Pe 1 august, la ora 21:30, se produce faza de Lună Plină. Luna se va vedea toată noaptea în noaptea de 1 spre 2 august 2023, va răsări când apune Soarele și va apune când răsare Soarele.
În serile de 2 și 3 august Luna va trece prin preajma planetei Saturn.
Planete pe cer
Pe cer, seara, se vede cu greu planeta Marte, care este prea jos pe cer, încât să fie văzută bine. După ora 22 răsare Saturn și începând cu miezul nopții răsare și Jupiter.
Înspre est, începând cu ora 22, se vede planeta Saturn, care își face apariția la ore mai normale pentru oameni.
Saturn se vede ca o stea care nu pâlpâie, fiind un astru în plus, în constelația Aquarius. Este planeta cu inele, situată în prezent la 1,3 miliarde de km de noi. Din fericire, în această săptămână veți putea identifica ușor planeta pentru că Luna trece prin preajma ei.
Va trebui să priviți Luna în serile de 2 și 3 august, pe la ora 23. În preajma ei se află o „stea” strălucitoare gălbuie, nu alta decât planeta Saturn!
Jupiter răsare și el după două ore, pe la miezul nopții, dar se vede ca un astru foarte strălucitor, tot restul nopții. În stânga lui se află Pleiadele, un roi stelar din constelația Taurus.
Pe 8 august Venus se află la cea mai mare depărtare de Soare, la distanța de 108,9 milioane km.
Pe 13 august, Venus se află la cea mai mică depărtare de Pământ, la distanța de doar 43 milioane km.
Pe 27 august Saturn se află la opoziție cu Soarele, adică în partea opusă Soarelui văzut de pe Pământ. Tot atunci planeta se află și la cea mai mică depărtare de Terra, la distanța de 1,32 miliarde km.
Cerul lunii august
Triunghiul de vară, compus din stelele Altair, Vega și Deneb, se află sus pe cer. Cele trei stele strălucitoare se află la 16, 25 și 3.000 de ani lumină de noi, iar luminozitățile lor sunt de 12, 61 și 300.000 de ori mai mari decât a Soarelui. Aproape de centrul triunghiului se află steaua Albireo care reprezintă capul lebedei (Cygnus). Gâtul lung al acesteia se continuă înspre nord est, coada fiind steaua Deneb. Aripile lebedei pornesc de la steaua gamma înspre est și nord-vest.
Spre vest întâlnim steaua Arcturus, care se află din ce în ce mai aproape de orizont. Înspre nord-vest, nu foarte departe de orizont, găsim stelele Carului Mare, o parte din constelația Ursa Major (Ursa Mare). Stelele care formează un patrulater reprezintă „carul”, iar cele trei aproape aliniate compun „oiștea” carului. Americanii și englezii spun acestor șapte stele „polonicul”. La ei carul este cupa, iar oiștea mânerul polonicului.
Înspre sud-vest găsim steaua Antares care reprezintă inima scorpionului (Scorpius). Cleștii scorpionului sunt formați de trei stele aflate la vest de Antares, iar coada, sub forma literei „S”, se vede înspre sud numai din locurile unde orizontul sudic este liber.
La sud-est, aproape de orizont, întâlnim o stea singuratică. Este Fomalhaut (numele înseamnă „gura peștelui”) din constelația Pisces Austrinus (Peștele Austral). Steaua se află la aceeași distanță de noi ca și Vega, iar pentru locuitorii aflați la latitudinea sudică de 35° se poate vedea la fel de sus pe cer cum se vede Vega de la noi.
La est se vede marele pătrat al constelației Pegasus, urmat de Andromeda, semn că toamna este aproape.
Sursa foto: Dreamstime.com