9 întrebări și răspunsuri esențiale despre Podul de la Brăila: de la accesul interzis pentru pietoni și bicicliști, la culoarea aleasă, iluminat și lipsa unei căi ferate
Podul de la Brăila a fost deschis deja circulației rutiere, dar investiția de aproape 700 de milioane de euro încă nu e complet finalizată. Odată cu inaugurarea mărețului Pod asemănat de mulți cu mult mai celebrul Golden Gate din San Francisco, și unele întrebări și-au făcut loc în spațiul public: De ce Podul nu este deschis și pietonilor sau bicicliștilor, de ce a fost ales un astfel de pod suspendat și nu s-a optat pentru unul hobanat, de ce pilonii au fost vopsiți gri sau de ce nu există un sistem de iluminat arhitectural.
HotNews.ro a centralizat nouă astfel de întrebări și le-a adresat oficial Nouă Companiei de Administrare a Infrastructurii Rutiereîncă din ziua inaugurării. Compania de stat a transmis acum un răspunsurile pe care le publicăm mai jos:
De ce un Pod Suspendat și nu unul Hobanat? De ce fără Cale Ferată pe Podul de la Brăila?
1. De ce a fost aleasă soluția unui Pod Suspendat, în locul unui alt tip de pod, cum ar fi Pod de tip Hobanat?
„Soluția unui pod suspendat a fost aleasă încă de la Studiul de Fezabilitate și nu a fost prevăzută posibilitatea modificării structurii de pod întrucât această soluție a fost aleasă astfel încât să corespundă cerințelor de amplasament pentru asigurarea traversării Dunării, cu respectarea condițiilor din avize și acorduri (deschidere, pasă navigabilă, amplasare blocuri ancoraj etc.), precum și în vederea adaptării la condițiile din teren”.
2. De ce nu a fost inclusă în proiect și o linie de cale ferată, precum la podul peste Dunăre de la Calafat-Vidin, cel mai recent pod modern inaugurat peste Dunăre în regiune?
În prezent, construirea unui pod feroviar sau includerea unei linii de cale ferată în podul suspendat nu poate fi considerată eficientă din punct de vedere economic, în conformitate cu studiul de trafic realizat.
Astfel, mutarea traficului care traversează Dunărea pe calea ferată ar fi un mijloc eficient de decongestionare în viitor, însă cum în prezent nu există niciun sistem de cale ferată în apropiere, această investiție nu se justifică.
În plus, caracteristicile tehnice ale podurilor suspendate nu permit amplasarea de căi ferate pe acestea”.
Fără pietoni și bicicliști pe Podul Brăila – de ce? Va fi amenajat acces în viitor?
3. De ce nu au acces pietonii și bicicliștii pe pod?
„Proiectul a prevăzut trotuare numai pentru întreținere din motive de siguranță și securitate”.
4. În cazul în care la întrebarea anterioară răspunsul invocă rațiuni de securitate, merită menționat că poduri din lume care sunt la fel sau chiar mai mari beneficiază de trotuare și/sau piste pentru bicicliști: Spre exemplu, celebrul pod Golden Gate din SUA (cu care Podul de la Brăila este adesea asemănat) are trotuare pentru pietoni și biciciliști (fără să aibă plase de siguranță sau garduri supra înălțate pe margine, zona liberă de dedesubt ajungând la înălțimi mai mari decât la Brăila, până la 67 de metri înălțime).
Mai aproape de noi, cel mai lung pod suspendat din Marea Britanie (și un timp chiar din întreaga lume), podul Humber are zonă de pietoni/bicicliști. Tot în Marea Britanie, podul suspendat peste Severn (1,6 km lungime, 47 metri înălțime liberă dedesubt) beneficiază de zonă de pietoni/bicicliști).
Așadar, ia în calcul CNAIR ca în viitor să amenajeze podul pentru accesul pietonilor și bibicliștilor?
„Referitor la existenta trotuarelor pe celebrul Golden Gate din SUA, menționam ca acesta este recunoscut și pentru numărul mare de sinucideri (numărul mediu de sinucideri pe an este mai mare de 30 în ultimii 10 ani). În acest sens, autoritățile au instalat pe trotuare plase de prevenire a sinuciderilor.
Trebuie menționat faptul că, în cazul podurilor suspendate, orice măsură suplimentară (chiar și parapete metalic de înălțime redusă) prezintă un risc potențial de reducere a performanței stabilității la vânt a podului ți, uneori, poate avea consecințe fatale. Instalarea unor astfel de măsuri suplimentare, cum ar fi plasa/gard împotriva sinuciderii, gard anti-vandalism, etc, se poate realiza cel puțin după studii atente privind siguranța structurală, siguranța care ar putea fi afectată de aceste măsuri suplimentare, însă conform experienței și analizei proiectantului/antreprenorului, acesta a propus în cadrul proiectului tehnic realizarea trotuarelor pentru mentenanță și întreținere”.
5. Totodată, ia în calcul măcar accesul bicicliștilor pe benzi speciale marcate și integrate la marginea benzilor de urgență?
„După cum am menționat la punctul anterior, modalitatea în care aceste trotuare au fost proiectate nu permite accesul în siguranță al bicicliștilor. În ceea ce privește o bandă specială pentru bicicliști, care să fie integrată la marginea benzilor de urgență, menționăm ca acest lucru este absolut imposibil la acest moment din aceleași considerente care țin de aspecte tehnice de proiectare, care au fost analizate și propuse de antreprenor în calitatea sa de proiectant”.
De ce a fost vopsit gri Podul Brăila și cum va fi iluminat? De ce drumul spre Tulcea are doar o bandă pe sens?
6. De ce a fost aleasă culoarea gri pentru vopsirea stâlpilor podului și nu altă culoare (ex: alb, roșu, albastru etc)?
„Culoarea aleasă pentru vopsirea stâlpilor este gri, ca urmare a unei analize cu privire la factorii care pot influența întreținerea acesteia, factori precum temperatura aerului și procentul de umiditate, conform procedurilor de execuție aprobate de inginer.”
7. Dacă Podul este gândit să facă parte din rețeaua de drumuri expres (Drumul Expres Brăila – Galați și Drumul Expres Tulcea – Brăila) și a fost făcut cu două benzi pe sens și separator, de ce continuarea drumului principal până la Jijila (de la giratoriul de la km 7,9) este realizat la doar o bandă pe sens și nu a fost gândit și executat de pe acum la lățimea necesară pentru 2 benzi pe sens?
„Clasele tehnice ale drumurilor de legatură din cadrul proiectului “Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila” au fost stabilite încă de la faza de licitație, în conformitate cu studiul de trafic efectuat. Astfel, prin studiile efectuate la acel moment pentru analiza oportunității investiței, cât și pentru evaluarea impactului proiectului, s-a stabilit numărul de benzi de circulație.
Mai mult, referitor la drumurile de acces de pe malul tulcean, precizăm că deși au fost proiectate la o banda pe sens, descărcarea traficului se va realiza pe două drumuri de legatură, respectiv Măcin și Jijila, iar în baza studiului de trafic realizat, drumurile incidente de 2 benzi sunt suficiente.”
8. De ce nu are podul un sistem de iluminat arhitectural pentru cablurile principale, tiranți și turnurile podului? Dacă are, de ce acesta nu a fost pus în funcțiune la deschiderea podului?
„Proiectul nu a prevăzut un sistem de iluminat arhitectural.”
N.Red. Între timp autoritățile de la Transporturi au anunțat că vor demara un nou proiect pentru instalarea unui sistem de iluminare arhitectural, astfel încât Podul de la Brăila să fie iluminat noaptea în culorile drapelului României.
9. Dacă mai sunt lucrări de executat ce nu pot fi realizate în timp ce traficul e deschis, precum demontarea macaralelor, de ce nu s-a deschis circulația abia când aceste lucrări sunt finalizate, dar s-a acceptat o deschidere prematură ce presupune restricții pentru un timp?
„Studiul de trafic prevede faptul că traficul din timpul verii crește față de sezonul normal, când podul poate fi exploatat la întreaga sa capacitate datorită legăturii dintre Constanța si nord-estul tarii. În acest sens, menționam că ar fi existat posibilitatea de a nu deschide traficul în data de 06.07.2023 și de a finaliza lucrările în totalitate – ceea ce ar fi însemnat că tot sezonul estival ar fi trecut, însă antreprenorul a propus prin Planul de Management al Traficului posibilitatea de execuție a lucrărilor sub trafic. În consecință, CNAIR a optat pentru varianta de a finaliza lucrările sub trafic, în baza unui program nocturn, astfel încât podul să fie folosit pe durata sezonului estival 2023”.
Podul de la Brăila, inaugurat cu restricții și program până în toamnă / Fără taxă în primii 5 ani
Podul de la Brăila este un pod suspendat de aproape 2 kilometri lungime – al treilea pod suspendat ca dimensiune din țările UE după lungimea deschiderii principale și care a fost asemănat cu mult mai celebrul pod „Golden Gate” din San Francisco – o investiție de aproape 700 de milioane de euro, probabil cu cea mai mare complexitate dintre toate lucrările derulate de Compania de Drumuri din România.
Podul este unul exclusiv pentru traficul rutier, iar pietonii și bicicliștii nu au acces pe pod.
Podul este proiectat să aibă o durată de viață de 120 de ani, iar în primii 5 ani nu se va plăti taxă de trecere.
„Este de așteptat ca, prin deschiderea acestui pod, durata deplasării să se reducă cu aproximativ 50 de minute și să fie deservite zilnic aproximativ 11 400 de vehicule fizice. Se vor produce astfel beneficii foarte mari pentru mobilitatea forței de muncă, turism și schimburile comerciale și se vor consolida legăturile regiunii cu restul țării”, transmite Comisia Europeană.
Deși deschiderea traficului s-a făcut pe 6 iulie, toate lucrările nu sunt încă finalizate.
Centrul Infotrafic al Poliției Române a anunțat că pe podul de la Brăila există restricție de viteză de 80 de kilometri la oră.
Noaptea, în intervalul orar 21.00 – 06.00, de luni până vineri, circulația pe podul de la Brăila este suspendată. În weekend-uri și sărbători legale (chiar dacă sunt zile din cursul săptămânii), circulația rutieră va fi deschisă, precizează Infotrafic.
Aceste măsuri se aplică până la data de 30.11.2023.
Circulația va fi oprită în următoarea pe Pod pentru a putea fi demontate în siguranță macaralele de la fiecare pilon.
În plus, drumul principal de legătură de pe malul tulcean, cel care ajunge până la localitatea Jijila, încă nu e gata și ar putea fi deschis abia în toamnă-iarnă. Deocamdată pe malul tulcean legătura va fi pe relația scurtă, până la drumul național care duce la Măcin.
Și mai există o bucată ce nu e gata acum și va fi finalizată mai târziu, spre finalul anului: o porțiune de circa 1 kilometru care traversează cu pasaj calea ferată și care ajunge până în Centura Brăilei.
Podul de la Brăila – „Golden Gate-ul” de peste Dunăre
Lungimea totală a podului suspendat peste Dunăre este de 1.974,30 metri, iar deschiderea centrală este de 1.120 metri.
Comparativ, celebrul pod Golden Gate din San Francisco are o lungime de 1.970 de metri și o deschidere centrală de 1.280 de metri.
Podul de la Brăila are, practic, trei deschideri: o deschidere principala (1.120 m) și două deschideri laterale de 489,65 m pe malul Brăila și 364,65 m pe malul Tulcea. De o parte și de alta sunt două viaducte de acces în lungime de câte 110 m fiecare.
„La momentul finalizării va fi al treilea pod din Europa din punct de vedere al deschiderii centrale și al lungimii”, nota Compania de Drumuri la debutul proiectului.
Mai exact, este vorba de topul podurilor suspendate din actuala UE – Podul de la Brăila va fi pe locul trei după deschiderea principală după Great Belt Bridge – Danemarca (1.624 metri) și Höga Kusten Bridge – Suedia (1.210 metri).
Cele două turnuri ale Podului ating o înălțime de 192 metri și sunt practic cele mai înalte construcții din România (excepție fac unele coșuri de fum sau antene).
Cei patru piloni principali ai podului sunt goi pe interior și sunt dotați cu lifturi și scări de acces pentru mentenanță.
Lungimea totală a drumurilor (inclusiv podul) este de 23,413 km și cuprinde două secțiuni: drumul principal Brăila – Jijila, cu o lungime 19,095 km și drumul de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin, în lungime de 4,328 km.
- Drumul principal Brăila – Jijila. Are o lungime de 19,095 Km si va fi prevăzut cu două benzi de circulație pe sens până la kilometrul 8, și apoi cu câte o bandă de circulație pe sens până la finalul proiectului – km 19. Drumul are și benzi de încadrare, acostamente, zona mediană și zona de parapete.
- Drumul de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin (care se deschide pe 6 iulie). Cu o lungime de 4,328 km, acest drum este prevăzut cu o bandă de circulație pe sens. Drumul de legătură pornește de la km 7+940 al drumului principal (Brăila- Jijila) si se intersectează cu DN22 Smârdan-Măcin.
Podul de la Brăila: Fire de oțel cât să înconjoare planeta de două ori și un tablier metalic construit în România
La realizarea podului au fost folosite aproximativ 81.000 de kilometri de fir de oțel, îndeajuns cât să înconjoare pământul de două ori. Aceste fire subțiri de oțel au fost împletite și au format 16 toroane care alcătuiesc două cabluri principale cu o lungime de doi kilometri fiecare.
Greutatea totală a celor două cabluri este de peste 6.700 tone, iar garanția oferită de constructorul japonez al cablurilor este de 120 de ani.
Fiecare cablu are 60 de centimetri în diametru și este ancorat în blocuri de ancoraj pe fiecare mal.
De cele două cabluri principale, cu ajutorul a câtorva sute de tiranți, sunt prinse segmentele metalice ale tablierului.
Fiecare segment al tablierului metalic are o greutate medie de 250 de tone și a fost realizat la șantierele navale Fincantieri din Brăila cu oțel de la Liberty Steel din Galați. În total sunt 86 de segmente ale tablierului metalic ce cântăresc în total peste 20.800 tone.
VEZI ȘI:
Podul peste Dunăre de la Brăila – datele contractului:
Lungime: Pod + Drum Brăila – Jijila (19 Km) , Drum legătură DN22 Smârdan Măcin (4,3 km)
Valoare contract de proiectare și execuție: 1,99 mld lei (fără TVA)
Valoare totală a investiției: 3,445,210,691.08 lei (din care fonduri europene nerambursabile în suma de 1,696,947,365.85 lei.)
Constructor: We Build (fost Astaldi – Italia) – IHI Infrastructure System (Japonia)
Contract semnat: 15.01.2018 (termene: 12 luni proiectare și 36 de luni execuție)
Lucrări începute: decembrie 2018 (autorizațiile de construire drumuri de legătură au venit abia în martie/mai 2021)
Stadiu fizic – întreg proiectul (iulie 2023): pod – 97% / drumuri – 80%
Click pe planuri pentru a le deschide mai mare, într-o fereastră separată:
INTERVIURILE HotNews.ro