UPDATE Comisia Europeana cere oficial Guvernului roman sa retraga depagubirile acordate fratilor Micula, pentru ca sunt ajutor de stat ilegal. Miscarea Guvernului

Comisia Europeana cere oficial, luni, Guvernului roman sa recupereze de la fratii Micula si de la firmele lor sumele platite acestora ca despagubiri, pe motiv ca banii reprezinta de fapt un ajutor de stat in contradictie cu legislatia europeana in domeniu. Romania se vede astfel prinsa intre ciocan si nicovala: Ministerul Finantelor a acordat depagubirile obligat de o decizie a Curtii de Arbitraj de la Washington care a judecat un litigiu cu fratii Micula, iar Comisia Europeana considera ca, potrivit legilor europene, banii acordati reprezinta ajutor de stat ilegal. UPDATE: In schimb, Ministerul Finantelor arata, luni, intr-o adresa transmisa HotNews, ca sunt nule popririle insituite de fratii Micula asupra MFP, pentru recuperarea despagubirilor.

In urma unei investigatii amanuntite, Comisia Europeana a ajuns la concluzia ca suma platita de Romania catre doi investitori suedezi (fratii Micula) drept despagubiri ca urmare a anularii unei scheme de ajutor pentru investitii incalca normele UE privind ajutoarele de stat, a informat, luni Comisia Europeana.

Fratii Micula si firmele lor „trebuie sa ramburseze toate sumele deja primite, care sunt echivalente cu cele acordate in cadrul schemei de ajutoare care a fost anulata”, mentioneaza sursa citata.

Printr-o hotarare arbitrala pronuntata in decembrie 2013 s-a constatat ca, prin retragerea, in 2005, a unei scheme de incurajare a investitiilor, cu patru ani inainte de expirarea sa prevazuta pentru 2009, Romania a incalcat un tratat bilateral de investitii dintre Romania si Suedia.

Instanta de arbitraj a obligat Romania sa ii despagubeasca pe reclamanti, doi investitori cu cetatenie suedeza, pentru ca acestia nu au beneficiat in intregime de schema, recunoaste Comisia Europeana.

In schimb, executivul comunitar atrage atentia ca de la bun inceput schema de incurajare a investitiilor retrasa a favorizat in mod selectiv anumiti investitori si, prin urmare, a fost considerata incompatibila cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Prin faptul ca a platit despagubiri reclamantilor, Romania le-a acordat de fapt acestora avantaje echivalente cu cele furnizate prin schema de ajutoare anulata, sustine CE.

Comisia a concluzionat, prin urmare, ca despagubirile platite constituie ajutor de stat incompatibil si trebuie sa fie rambursate de catre beneficiari.

Radacinile acestei situatii dificile in care a intrat Romania coboara pana la 1 februarie 1993, cand Bucurestiul a semnat Acordul european care instituie o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele sale membre, pe de alta parte. In temeiul acestui acord, Romania a fost obligata sa respecte normele privind ajutoarele de stat chiar inainte de aderarea sa la UE.

In 1998, Romania a instituit o schema de ajutoare de stat pentru a atrage investitii in regiunile defavorizate asigurand, printre alte avantaje, reduceri fiscale si scutiri sau restituiri de taxe vamale la materiile prime. Schema trebuia sa ramana in vigoare timp de 10 ani de la data la care o regiune era desemnata in mod oficial ca defavorizata.

Ca parte a procesului de aderare la UE si in vederea alinierii schemelor de ajutoare de stat incompatibile la normele UE privind ajutoarele de stat, Romania a anulat schema in cauza in 2005, deoarece stimulentele oferite in cadrul schemei au fost considerate ajutor pentru functionare incompatibil, reaminteste Comisia Europeana.

HotNews a scris pe larg despre aceasta situatie delicata in care se gaseste astazi Romania, ca urmare a unei clauze de tip ISDS – investor-state dispute settlement – prin care, inainte de aderarea la UE, tara a acordat Suediei, stat membru UE, protectie pentru investitorii suedezi in Romania.

Fratii Ioan si Viorel Micula, cu cetatenie suedeza, au beneficiat de aceasta clauza ISDS, care trimite litigiile dintre statul roman si investitorii suedezi la Curtea de Arbitraj de la Washington.

UPDATE. Fratii Micula si firmele lor au pus poprire, in decembrie 2014, pe conturile Ministerului Finnatelor Publice pentru a-si recupera despagubirile in acest dosar, insa, luni, la solicitarea HotNews, MFP a comunicat ca in baza unei ordonante de urgenta din 9 decembrie 2014, aprobate printr-o lege din anul 2015, popririle instituite de fratii Micula asupra conturilor MFP sunt nule de drept.

„In baza prevederilor art.38^3 alin. 4 din Legea nr. 20/2015 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, precum si pentru modificarea si completarea Legii concurentei nr. 21/1996, Ministerul Finantelor Publice a procedat la consemnarea sumei de 472.788.675,43 lei, datorate in cazul dosarului arbitral nr.ARB/05/20 si aflat in procedura de investigatie a Curtii Europene conform celor publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C393/7 martie 2014”, a informat MFP, luni, intr-o adresa transmisa HotNews.

„Conform prevederilor art.38^3 alin. 5 din Legea nr. 20/2015 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, precum si pentru modificarea si completarea Legii concurentei nr. 21/1996, se desfiinteaza de drept poprirea in suma de 694.155.196,63 lei infiintata de S.C.P.E.J MAZILU si ASOCIATII in contul creditorilor S.C MULTIPACK S.R.L, S.C STARMILL S.R.L, S.C EUROPEAN FOOD S.A si Micula Ioan„, completeaza sursa citata.

In 3 decembrie 2014, prin adresa inregistrata la Ministerul Finantelor Publice sub nr.133763, Societatea civila profesionala de executori judecatoresti Mazilu si Asociatii, la cererea societatilor MULTIPACK S.R.L., STARMILL S.R.L. si EUROPEAN FOOD S.A., precum si a persoanei fizice Ioan Micula, a informat Ministerul Fonantelor Publice ca a intocmit Procesul verbal de sechestru in dosarul de executare nr.22/2014 asupra actiunilor detinute de statul roman la SC OMV PETROM SA.

Impotriva acestui act de executare silita, ca si impotriva tuturor actelor de executare intocmite in cadrul aceluiasi dosar de executare, Ministerul Finantelor Publice a formulat contestatie la executare in fata instantelor judecatoresti nationale.

De asemenea, dupa primirea Procesului verbal de sechestru anterior mentionat, Ministerul Finantelor Publice a informat Autoritatea de Supraveghere Financiara si Departamentul pentru Energie.In final, mentionam ca diferendul in fata Centrului International pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investitii dintre Romania si societatile MULTIPACK S.R.L., STARMILL S.R.L. si EUROPEAN FOOD S.A., precum si persoanele fizice Ioan Micula si Viorel Micula nu este finalizat, Romania, prin Ministerul Finantelor Publice, solicitand anularea hotararii arbitrale din 11 decembrie 2013, a informat in decembrie 2014 MFP, intr-un comunicat.

Scurt istoric al scandalului Micula-Romania

In 12 decembrie 2014, stirea ca fratii Ioan si Viorel Micula au pussechestrupe actiunile statului la Petrom, in contul unei datorii de 82 de milioane de euro pe care trebuia sa o primeasca, a bubuit vinerea trecuta si in Palatul Victoria, unde Guvernul Ponta III mai tragea ultimele linii pe proiectul bugetului tarii pe anul 2015.Anuntul fratilor Micula privind instituirea sechestrului venea la cateva ile dupa ce Guvernul publicase in Monitorul Oficial OUG 77/2014, privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, precum si pentru modificarea si completarea Legii concurentei nr. 21/1996.

„Noi incercam sa recuperam banii, pe noi nu ne intereseaza actiunile. Noi vrem sa recuperam banii, ca sa putem sa facem fata cheltuielilor pe care le avem. Am incercat sa gasim o cale amiabila sa ne intelegem cu dansii (Ministerul Finantelor – n.r.), dar nu-i intereseaza„,a declarat, atunci, pentru HotNews, Ioan Micula.

Pe de alta parte, omul de afaceri se plangea ca Ministerul Finantelor a executat conturile companiilor sale, pentru recuperarea unor taxe. „Ba, mai mult, intre timp, ne-au executat conturile cand Romania e o piata neagra la alcool. Iar noi, ca agenti economici, nu mai avem nicio sansa sa traim in conditiile acestea”, s-a mai plans Ioan Micula.

Oamenii de afaceri suedezi de origine romana se bazeaza pe odeciziedin 11 decembrie 2013, a curtii de arbitraj de la Washington, de pe langa Banca Mondiala – Centrul International pentru Solutionarea Disputelor in Investitii (ICSID) – care spune ca fratii Micula si firmele lor trebuie sa primeasca de la statul roman 178 de milioane de euro, despagubiri (plus dobanzi) pentru neacordarea unor stimulente investitionale, cele mai multe de pe vremea Guvernului Nastase.

In realitate, Guvernul actual a incercat sa le plateasca datoria, dar a fost impiedicat de Comisia Europeana, care a amenintat Romania ca o da in judecata la Curtea de Justitie a Uniunii Europene, daca efectueaza plata catre oamenii de afaceri.

Informatia apare intr-un document publicat de executivul comunitar in Jurnalul Oficial al UE, pe 7 noiembrie 2014, cand toata atentia publica din tara era indreptata catre alegerile prezidentiale.

Pe 1 octombrie, comisarul european pentru concurenta de atunci, Joaquin Almunia, a transmis Guvernului o scrisoare in care il ameninta cu o procedura de sanctionare pentru incalcarea regimului european al ajutoarelor de stat, daca le platea oamenilor de afaceri banii. Bruxelles-ul a reactionat astfel dupa ce, in februarie 2014, Ministerul Finantelor a incercat sa scuteasca firma fratilor Micula, European Food, de plata unei datorii fiscale de 337.492.864 RON (aproximativ 76 de milioane EUR), in schimbul partii echivalente din despagubirile acordate de curtea de arbitraj de la Washington.

„Punerea in executare a hotararii arbitrale din 11 decembrie 2013 ar echivala cu acordarea unui ajutor nou incompatibil, care face obiectul normelor privind ajutoarele de stat prevazute in tratat. Comisia regreta ca Romania a pus deja partial in executare, potrivit informatiilor furnizate, hotararea din 11 decembrie 2013, prin anularea datoriilor fiscale restante ale societatii European Food SA”, a avertizat atunci Comisia Europeana.

Decizia curtii de arbitraj de la Washington – 178 de milioane de euro

In 11 decembrie 2013, Tribunalul arbitral constituit in temeiul Tratatului bilateral de investitii Suedia-Romania, pe langa Centrul International pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investitii (ICSID) le-a dat castig de cauza fratilor Micula.

Potrivit deciziei de la Washington, prin abrogarea stimulentelor pentru investitii, Romania nu a asigurat un tratament corect si echitabil in ceea ce priveste investitiile fratilor Micula si firmelor lor, incalcand astfel articolul 2 alineatul (3) din Tratatul bilateral de investitii dintre Romania si Suedia, intrat in vigoare in anul 2003.

In ultimii ani ai arbitrajului, Viorel Micula a fost reprezentat de Shearman & Sterling (Londra si Paris) si firma locala de avocatura Dragne & Asociatii, ceilalti reclamanti fiind reprezentati de King & Spalding (Londra, Washington si Houston).

Romania a fost reprezentata de firma internationala Freshfields Bruckhaus Deringer (birourile din New York, Frankfurt si Paris) si firma locala de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), unde activeaza ca avocat Ana Diculescu-Sova, mama vitrega a lui Dan Sova, fost vicepresedinte PSD si fost ministru al marilor proiecte si al transporturilor in Guvernul Ponta.

De partea Romaniei a intervenit si Comisia Europeana, ca amicus curiae.

Astfel, Comisia a informat Tribunalul arbitral ca, daca Romania le dadea fratilor Micula despagubirile cerute pentru incetarea acordarii de stimulente, ar fi reintrodus o schema de ajutoare de stat incompatibile cu legislatia Uniunii Europene.

„Plata unor despagubiri care ar echivala cu reintroducerea unor ajutoare incompatibile ar constitui in sine un ajutor de stat nou, care ar fi putea fi acordat numai daca este aprobat de catre Comisie”, a precizat executivul comunitar.

De asemenea, atat Romania cat si Comisia au incercat sa explice ca protectia investitorilor suedezi prevazuta de tratatul Romania-Suedia din 2003 nu putea sa se aplice si impotriva reglementarilor europene care combat ajutorul de stat. Motivul: Suedia se afla deja in Uniunea Europeana (de la 1 ianuarie 1995), iar Romania initiase procesul de aderare la UE inca din februarie 1995, cand a incheiat acordul european cu UE (si cu statele sale membre).

Comisia Europeana si Romania mai arata ca tratatele bilaterale ale statelor UE nu pot contine prevederi in contradictie cu legislatia comunitara, prin urmare nici clauza ISDS din tratatul bilateral din 2003 nu putea sa ofere investitorilor suedezi protectie impotriva legislatiei europene de combatere a ajutorului de stat.

In zadar, insa, pentru ca tribunalul arbitral de la Washington a considerat ca legislatia europeana (in materia ajutorului de stat) nu se aplica in Romania nici la momentul acordarii ajutoarelor (anii 1999, 2000, 2002), nici cand a intrat in vigoare acordul bilateral de investitii Romania-Suedia (2003). Si aceasta pentru ca Romania nu era membra a Uniunii Europene atunci.

Tribunalul a obligat Romania sa plateasca celor cinci reclamanti despagubiri in valoare de 367.433.229 lei (circa 82 de milioane euro), precum si dobanzi pana la plata integrala a sumei prevazute in hotarare. Astfel, pana la 11 decembrie 2013, suma totala datorata reclamantilor de catre Romania s-a ridicat la 791.882.452 lei (aproximativ 178 milioane euro).