DOCUMENT Noul Cod Fiscal: Cele mai importante 40 de modificari in fiscalitate propuse de Guvern
Dupa 3 ani si sub conducerea a 3 ministri, proiectul noului Cod Fiscal a fost aprobat miercuri in sedinta de Guvern, urmand sa fie trimis in Parlament pentru dezbaterile finale. In toti acesti 3 ani, cel care s-a ocupat nemijlocit de proiect a fost secretarul de stat Dan Manolescu, un tehnocrat apreciat in mediul politic. Codul Fiscal rescris cuprinde circa 100 de modificari.
Impactul macroeconomic este diferenţiat, unele masuri urmand sa intre in vigoare in 2016, iar altele in 2019, cand Guvernul spera ca reducerea cotei unice, respectiv a impozitului pe profit şi a impozitului pe venit, sa aiba un rol multiplicator cu deosebire asupra investiţiilor.
Pe ansamblu, se estimează că în anul 2016 principala componentă de cerere care va fi influenţată pozitiv este consumul populaţiei, care urmează să se majoreze suplimentar cu 1,8 puncte procentuale.
Un impact semnificativ se va înregistra şi în cazul inflaţiei, care, potrivit estimarilor Guvernului, s-ar putea diminua cu 2,6 puncte procentuale în primul an de aplicare a propunerilor de reducere a TVA şi a accizelor.
- Proiectul rescrierii Codului fiscal a inceput in 2013 sub ministeriatul liberalului Daniel Chitoiu, a continuat sub Ioana Petrescu (fara apartenenta politica asumata), preluat de socialistul Darius Valcov si finalizat sub interimatul lui Victor Ponta la conducerea Finantelor.
Propunerea noului Cod Fiscal (integral, defalcat pe capitole):
Cele mai importante modificări ale Codului Fiscal
- Impozitul pe profit
1. Se exclud din categoria contribuabililor obligaţi la plata impozitului pe profit a următoarelor persoane juridice :
– Academia Română;
– fundaţia înfiinţată de Academia Română în calitate de fondator unic;
– entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică;
– completarea categoriei de persoane juridice scutite de la plata impozitului pe profit, pentru anumite venituri, cu Societatea Naţională de Cruce Roşie din România.
2. Se revizuieste regimul veniturilor din dividende primite de la persoane juridice române și se introduc noi tipuri de venituri neimpozabile, astfel:
– dividendele primite de la firmele romanesti sunt venituri neimpozabile, indiferent de condițiile de deținere a titlurilor de participare;
– Banii colectati de organizaţiile colective autorizate, cât şi de producători, pentru îndeplinirea resposabilităţilor de finanţare a gestionării deşeurilor;
– veniturile din despăgubiri primite în baza hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului;
– veniturile reprezentând echivalentul unor despăgubiri primite potrivit Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare, prevedere care a fost preluată din această lege specială.
3. Incepând cu data de 1 ianuarie 2019, cota de impozit pe profit se reduce la 14%.
4. Se elimina limitele fiscale pentru: a)cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro/an/ participant; b) cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 250 de euro/an/ participant. Aceste contribuții ale angajatorului la schemele de pensii facultative, respectiv pentru primele de asigurare voluntară de sănătate, se includ în venitul salarial al angajatului, în vederea impozitării, pentru partea care depășește 650 euro, pentru aceste cheltuieli însumate.
5. În vederea determinarii deducerii fiscale pentru cheltuielile de protocol, se propune ca bază de calcul profitul contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit.
6. Pentru încurajarea în susținerea sponsorizarii se majorareza limita minima legată de cifra de afaceri de la 0,3% la 0,5%, în condițiile în care minim 30% din cheltuielile cu sponsorizarea/mecenat/acordarea de burse private sunt efectuate către federațiile sportive naționale definite potrivit Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000.
7. Reglementarea regimului fiscal al pierderilor din creanțe, deductibile la calculul profitului impozabil, dacă sunt acoperite de contracte de asigurare.
8. Revizuirea modalităţii de determinare a nivelului de deducere, la calculul profitului impozabil, pentru cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate, generate de diferenţele de curs valutar înregistrate ca urmare a derulării unui contract de leasing, în sensul că limita fiscală de 50% se aplică asupra valorii pierderii nete din diferenţe de curs valutar înregistrată în perioada fiscală pentru care se efectuează calculul impozitului pe profit.
9. Se elimina prevederile referitoare la reţinerea la sursă a impozitului datorat în cazul în care vânzarea unui imobil se efectuează către o persoană juridică română. Astfel, persoana juridică străină care realizează venitul va avea obligaţia de a plăti impozit pe profit şi de a depune declaraţii de impozit pe profit, direct sau prin împuternicit, indiferent de persoana căreia îi vinde proprietăţile imobiliare situate în România, respectiv titlurile de participare.
10. Modificarea termenelor pentru efectuarea plăţilor anticipate, pentru contribuabilii care aplică sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit. Se modifica termenele de efectuare a plăţilor anticipate, astfel:
– pentru situaţiile în care plăţile anticipate se efectuează la nivelul sumei de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, plăţile anticipate se efectuează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata, cu excepţia plăţii anticipate aferentă trimestrului IV care se declară şi plăteşte până la data de 25 decembrie a trimestrului respectiv;
– pentru situaţiile în care plăţile anticipate se efectuează la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată, plăţile anticipate se declară şi se plătesc până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata anticipată, pentru trimestrele I-III. Definitivarea şi plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează până la termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit.
- Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
11. Se modifică una din condițiile de încadrare în categoria fiscala de ”microîntreprindere”, respectiv cea referitoare la nivelul veniturilor realizate în anul precedent, după cum urmează:
a) 75.000 euro, pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor în anul 2017;
b) 85.000 euro, pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor în anul 2018;
c) 100.000 euro, pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor începând cu anul 2019.
În condițiile în care același nivel al veniturilor realizate este folosit și pentru menținerea/ieșirea, în cursul anului, în/din sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, se modifică în mod corelat și limita fiscală din cursul anului, utilizată pentru stabilirea naturii obligației fiscale datorate: impozit pe veniturile microîntreprinderilor sau impozit pe profit, după caz.
12. Se modifică prevederile fiscale referitoare la baza impozabilă pentru microîntreprinderi, aceasta urmand sa se ajusteze numai cu valoarea reducerilor comerciale acordate/primite ulterior facturării care sunt înregistrate în contul 709 „Reduceri comerciale acordate”, respectiv în contul 609 „Reduceri comerciale primite”. Baza impozabilă nu se ajustează cu reducerile comerciale primite ulterior facturării care, potrivit reglementărilor contabile, corectează costul stocurilor la care se referă.
13. Se introduce un sistem diferențiat de cote de impozitare, între 1% și 3%. În cazul microîntreprinderilor fără salariați, sarcina fiscală se majorează cu o sumă fixă trimestrială, stabilită și actualizată, în funcție de evoluția veniturilor fiscale care s-ar fi încasat la un salariu de bază minim brut pe economie. Astfel, cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:
a) 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariați, inclusiv;
b) 3% pentru microîntreprinderile care au un salariat;
c) 3% + 1.530 lei pentru fiecare trimestru pentru care se datorează impozit, pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
d) 3% pentru microîntreprinderile care nu se încadrează în prevederile lit.a) sau lit.b
De asemenea, cota de impozitare reglementată este de 1%, necondiționată de angajarea de salariați, în primii doi ani de existență a persoanei juridice respective
- Impozitul pe venit
14. Se diminueaza cota de impozit pe venit de la 16%, la 14%, aplicată asupra venitului impozabil realizat începând cu data de 1 ianuarie 2019, pentru determinarea impozitului corespunzător fiecărei surse din următoarele categorii de venituri: activități independente, salarii și asimilate salariilor, cedarea folosinței bunurilor, investiții, pensii, activități agricole, silvicultură și piscicultură, premii și alte surse.
15. Se propune extinderea veniturilor neimpozabile reprezentând:
– premii obţinute de sportivii medaliaţi la jocurile paralimpice;
– premii, prime şi indemnizaţii sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi în legislaţia în materie, în vederea realizării obiectivelor de înaltă performanţă: clasarea pe locurile 4-6 la campionatele europene, campionatele mondiale şi jocurile olimpice/paralimpice, precum şi calificarea şi participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale şi europene, prima grupă valorică, precum şi la jocurile olimpice/paralimpice, în cazul jocurilor sportive.
- Venituri din activităţi independente
16. Neimpozitarea cadourilor în cazul în care nu este depăşită limita a 150 lei cu ocazia unor evenimente (anumite sărbători religioase, 8 martie, 1 iunie, etc.). De asemenea, se propune aplicarea aceluiași regim fiscal pentru cadourile și tichetele cadou oferite tuturor salariaților, în cazul în care acestea sunt acordate pentru evenimentele și în limita respectivă.
17. Neimpozitarea la nivelul angajaţilor a hranei acordate de angajator în baza normelor tehnice sau igienice reglementate pentru anumite sectoare de activitate care interzic introducerea alimentelor în incinta unităţii.
18. La funcția de bază a fost majorat nivelul deducerilor personale acordate în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere, cuprinse în prezent între 250 lei/lunar și 650 lei /lunar, pentru un venit lunar brut de până la 1.000 lei inclusiv, ajungându-se la deduceri personale cuprinse între 300 lei/lunar și 800 lei/lunar, pentru un venit lunar brut de până la 1.500 lei /lunar, inclusiv.
- Venituri din cedarea folosinţei bunurilor
19. Se propune eliminarea din sfera cheltuielilor deductibile a celor reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate prevăzute la titlul V – „Contribuţii sociale obligatorii”, pentru contribuabili, indiferent dacă determinarea venitului net se efectuează în sistem real, pe baza normelor de venit sau prin utilizarea cotelor forfetare de cheltuieli.
Se propune ca pentru stabilirea venitului net anual realizat de persoanele fizice din cedarea folosinței bunurilor, inclusiv din arendă, să se acorde o cheltuială deductibilă egală cu 40% din venitul brut.
- Venituri din pensii
20. Asimilarea cu veniturile din pensii a diferenţelor de venituri din pensii şi a sumelor reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie, acordate în baza hotărârilor judecătoreşti rămase definitive și irevocabile/hotărârilor judecătoreşti definitive și executorii, precum şi stabilirea regimului fiscal aplicabil acestora.
21. Au fost revizuite prevederile referitoare la condițiile de acordare a deducerii speciale pentru creditele rescadențate, pentru persoanele fizice care obţin venituri din pensii, titulari ai unor contracte de credite supuse rescadențării, în colaborare cu reprezentanții B.N.R. și A.R.B pentru a răspunde problemelor sistemului bancar.
22. Majorarea sumei neimpozabile lunare luată în calcul la stabilirea venitului impozabil lunar din pensii la 1050 lei, începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2016. Plafonul neimpozabil lunar de 1.050 lei acordat în anul fiscal 2016 va fi majorat cu 50 lei, în fiecare an fiscal, începând cu drepturile aferente luni ianuarie, până ce plafonul de venit neimpozabil va ajunge la valoarea de 1.200 lei /lunar.
- Contribuţii sociale obligatorii
23. Începând cu data de 1 ianuarie 2018, cotele pentru contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, în funcţie de condiţiile de muncă, sunt următoarele:
– cota integrala pentru condiții normale de muncă 21%, din care 7,5% cota pentru contribuția individuală și 13,5% pentru contribuția datorată de angajator;
– cota integrala pentru condiții deosebite de muncă 26%, din care 7,5% cota pentru contribuția individuală și 18,5% pentru contribuția datorată de angajator;
– cota integrala pentru condiții speciale de muncă și pentru alte condiții de muncă astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice cu modificările şi completările ulterioare, 31%, din care 7,5% cota pentru contribuția individuală și 23,5% pentru contribuția datorată de angajator.
24. Se elimină excepţia care stabileşte că persoanele fizice care realizează venituri din desfăşurarea activităţilor independente nu datorează contribuţie pentru aceste venituri dacă mai realizează şi venituri din salarii.
25. Se elimină posibilitatea de alegere a venitului asigurat la sistemul public de pensii, de către persoanele fizice care realizează venituri din desfăşurarea unei activităţi independente, care în prezent permite asigurarea în sistem la venitul minim, reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat (pentru anul 2015: 2.415 lei x 35%= 845 lei ).
26. În cazul persoanelor care realizează venituri din activitățile independente peste nivelul plafonului minim lunar, obligațiile de plată a contribuţiei de asigurări sociale se stabilesc la nivelul venitului realizat, care nu poate fi mai mic decât echivalentul reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut, în vigoare în anul pentru care se efectuează definitivarea contribuției şi nici mai mare decât echivalentul a de 5 ori acest câştig. În acest caz, anual, ca urmare a efectuării regularizării venitului bază de calcul, se stabilesc diferenţe de contribuţie faţă de plăţile anticipate, care se determină prin aplicarea cotei de contribuție asupra echivalentului reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat în vigoare în anul pentru care se stabilesc plățile anticipate. Aceste diferenţe se distribuie în mod egal pe lunile în care s-a desfăşurat activitatea în anul pentru care se face regularizarea.
Persoanele fizice care se încadrează în categoria persoanelor obligate să se asigure în sistemul public de pensii, respectiv, cele al căror venit lunar este cel puțin egal cu plafonul minim, depun anual, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se stabilesc plățile anticipate, declaraţia referitoare la îndeplinirea condițiilor privind obligația plății contribuției de asigurări sociale.
Pentru aceste persoane se stabilesc plăţi anticipate cu titlu de contribuţie de asigurări sociale, baza lunară de calcul fiind chiar plafonul minim, iar la definitivare, în anul următor celui de realizare a venitului, se stabilesc diferențe de contribuție, în plus, în funcție de venitul realizat, în baza declarației privind venitul realizat.
Dacă venitul realizat, determinat în sistem real, este sub plafonul minim, plăţile anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale nu se restituie, acestea fiind luate în calcul la stabilirea stagiului de cotizare şi la stabilirea punctajului pentru pensionare.
- Contribuția de asigurări sociale de sănătate
27. Se elimină excepţia prin care se stabileşte că persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, investiţii, precum și din alte surse, nu datorează contribuţie pentru aceste venituri dacă mai realizează şi venituri din salarii, pensii sau venituri din activități independente. Se introduce plafonul maxim al bazei lunare de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate, respectiv, baza lunară de calcul asupra căreia se aplică cota individuală de contribuție nu poate fi mai mare decât echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale de stat.
28. Se efectuează regularizarea anuală a CASS pentru toate veniturile menționate la pct. 3.2 în sensul că, în anul următor celui de realizare a veniturilor, organul fiscal stabilește baza anuală de calcul, ca sumă de baze anuale de calcul asupra cărora se datorează contribuția și încadrează această bază în plafonul anual maxim reprezentând valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut înmulțit cu 12 luni (plafon anual pentru anul 2015: 144.900 lei) și în plafonul anual minim reprezentând valoarea a 12 salarii de bază minime brute pe ţară.
29. Se elimină deducerea de la calculul impozitului pe venit a contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul veniturilor asupra cărora se datorează această contribuție, respectiv, veniturile de la pct. 3.2, întrucât prin regularizarea anuală a contribuției rezultă sume de restituit, fapt ce implică recalcularea venitului impozabil care nu se poare realiza decât în condițiile unei globalizări a veniturilor impozabile.
- Taxa pe valoarea adăugată (TVA)
30. Se propune reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%, începând cu data de 1 ianuarie 2016. De asemenea, se propune reducerea cotei standard de TVA la 18% începând cu 1 ianuarie 2018.
Totodată, se propune extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 9%, începând cu data de 1 ianuarie 2016, pentru livrarea următoarelor bunuri:
– animale vii și păsări vii, din specii domestice, care se încadrează la codurile NC 0101-0105, 0106 14 10, 0106 33 00;
– carne, inclusiv organe comestibile și preparate din carne, care se încadrează la codurile NC 0201-0210 și 1601-1603;
– pește și preparate din pește, care se încadrează la codurile NC 0301 – 0305 și 1604, cu excepția peștilor ornamentali;
– lapte, produse și subproduse lactate, care se încadrează la codurile NC 0401-0406;
– ouă de păsări, care se încadrează la codurile NC 0407-0408;
– legume, plante, rădăcini și tuberculi, alimentare, fructe comestibile și preparate din acestea, care se încadrează la codurile NC 0701-0714, 0801-0813 și 2001-2009.
31. Se va trece la implementarea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare.
- Accize
32. Diminuarea nivelului accizelor:
– la motorină de la 1897,08 lei/1000 litri la 1518,04 lei/1000 litri, ca urmare a scăderii consumului de carburant și în special pentru a contracara fenomenul de alimentare cu combustibil de către transportatori în alte state membre cum ar fi Ungaria și Slovenia – unde se restituie o parte din accize sau Bulgaria care are un nivel redus de taxare;
– la benzina fără plumb nivelul accizelor s-a diminuat de la 2035,40 lei/1000 litri la 1656,36 lei/1000 litri;
– la benzina cu plumb de la 2327,27 lei/1000 litri la 1948,23 lei/1000 litri.
33. Eliminarea nivelului redus al accizelor pentru motorina utilizată de transportatorii de mărfuri și persoane, având în vedere reducerea semnificativă a nivelului standard;
34. Reașezarea nivelurilor de accize pentru alcool și băuturile alcoolice, după cum urmează:
– scăderea nivelului accizelor pentru bere de la 3,9 lei/hl/1grad Plato la 3,3 lei/hl/1grad Plato, iar pentru berea produsă de producătorii independenți a căror producție anuală nu depășește 200 mii hl, de la 2,24 lei/hl/1grad Plato la 1,82 lei/hl/1grad Plato; măsura este impusă de scăderea consumului din 2012 și până în prezent cu 1,9 mil hl bere, cu influențe negative asupra veniturilor la bugetul de stat aferente altor impozite;
– scăderea nivelului la vinuri spumoase de la 161,33 lei/hl produs la 47,38 lei/hl produs și la băuturi fermentate spumoase de la 213,21 lei/hl produs la 47,38 lei/hl produs. Măsura este impusă de faptul că 75% din consum de astfel de produse spumoase este asigurat din producția națională;
– creșterea nivelului de impozitare pentru băuturile fermentate liniștite de la 47,38 lei/hl produs la 396,84 lei/hl produs; în acest fel se încurajează producția de băuturi fermentate liniștite din mere, pere și miere în detrimentul celor obținute din diferite siropuri fermentescibile, arome și coloranți;
– stabilirea unui nivel al accizelor pentru produsele intermediare de 396,84 lei/hl produs; schimbarea modului de taxare nu va mai permite migrarea băuturilor fermentate în produse intermediare și invers în funcție de nivelul de impozitare;
– scăderea nivelului accizelor pentru alcool etilic de la 4.738,01lei/hl alcool pur la 3.306,98 lei/hl pe alcool pur, iar pentru alcoolul etilic produs de micile distilerii de la 2.250,56 lei/hl alcool pur la 1.653,49 lei/hl alcool pur; măsura este impusă de scăderea consumului din 2013 și până în prezent, cu influențe negative asupra veniturilor la bugetul de stat aferente altor impozite;
- Impozite şi taxe locale
35. Impozitul pe clădiri va fi stabilit în funcție de destinația proprietăţii – clădiri – rezidenţiale şi clădiri nerezidenţiale. Cota impozitului pe clădiri rezidențiale va fi cuprinsă între 0,08 %- 0.2%. În cazul persoanelor fizice baza de calcul va fi valoarea impozabilă a clădirii, determinată tabelar, iar în cazul persoanelor juridice valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare.
Cota impozitului pe clădiri nerezidențiale va fi cuprinsă între 0,2%-1,3%. Baza impozabilă va fi valoarea impozabilă. În cazul persoanelor fizice, autoritățile publice locale sunt obligate să-și stabilească valorile impozabile pe tipuri de clădiri și pe zone în cadrul localității, urmare a evaluărilor rezultate dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat și aprobate prin hotărâre a consiliului local. În cazul persoanelor juridice, valoarea impozabilă este cea rezultată dintr-un raport de evaluare, întocmit de un evaluator autorizat. În situația în care la adresa clădirii, o persoană fizică are inregistrată o companie, aceasta va avea regimul fiscal nerezidențial numai în situația când se deduc cheltuielile cu utilitățile.
Impozitul pe teren
36. Pentru terenurile situate în intravilan au fost introduse limite minime și maxime, pe ranguri de localități și zone. Astfel, limita minimă a fost determinată prin reducerea cu 20% a actualului nivel, iar limita maximă este dublu actualului nivel.
Potrivit agentiei Mediafax, populaţia va achita impozit şi pentru terenul ocupat de locuinţe.
- Impozitul pe mijloacele de transport
37. S–a introdus prevederea de scutire de la plata acestui impozit pentru mijloacele de transport folosite exclusiv pentru transportul stupilor în pastoral și a mijloacele de transport folosite exclusiv pentru intervenții în situații de urgență, precum și reducerea impozitului cu 95% pentru mijloacele de transport hibride.
38. S-a abrogat capitolul VIII privind taxa hotelieră.
- Majorarea impozitelor și taxelor locale-ale autorităților locale
39. Se acordă competențe consiliilor locale de a stabili cote adiționale impozitelor și taxelor locale de până la 50% față de nivelul actual de până la 20%.
Hotărâri ale consiliilor locale
40. Începând cu 1 ianuarie 2017, s-a acordat competență consiliilor locale de a putea majora, pentru clădirile și terenurile neîngrijite situate în intravilan, impozitul pe clădiri și impozitul pe teren cu până la 500%, în condiţiile stabilite prin hotărâre a consiliului local. Începând cu 1 ianuarie 2018, impozitul pe teren poate fi majorat cu până la 500% pentru terenurile situate în intravilan, pentru care suprafața ocupată de clădiri este mai mică de 20% din suprafața totală a terenului și nu depășește 40 m2, în condiţiile stabilite prin hotărâre a consiliului local.
Pentru terenul agricol din extravilan nelucrat timp de doi ani consecutiv, consiliul local poate majora impozitul pe teren cu până la 500% începând cu al treilea an, în condițiile stabilite prin hotărâre a consiliului local.
Indexarea impozitelor şi taxelor locale
În cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei, sumele respective se indexează anual, până la data de 30 aprilie, de către consiliile locale, ţinînd cont de rata inflaţiei pentru anul fiscal anterior, comunicată pe site-ul oficial al Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
INTERVIURILE HotNews.ro