Comisia Europeana vrea sa reformeze in 9 moduri clauza ISDS din acordurile cu SUA si Canada. "Vrem domnia legii, nu a avocatilor"

Comisia Europeana este dispusa sa accepte clauze ISDS, de protectie a investitorilor straini, in viitoarele acorduri de liber schimb si investitii cu SUA (TTIP) si Canada (CETA), insa cu conditia ca mecanismul de solutionare a litigiilor sa fie reformat. Comisarul european pentru comert, Cecilia Malmstrom, a detaliat, miercuri, modul in care ar urma sa arate viitorul ISDS.

Controvesatacaluza ISDS– investor-state dispute settlement, care prevede rezolvarea litigiilor dintre statele-gazda si investitorii straini la curti internationale de arbitraj, este aspru criticata de o serie intreaga de organizatii non-guvernamentale si sindicate din Uniunea Europeana, precum si de grupurile politoce de stanga din Parlamentul European.

Comisarul Malmstrom a propus, miercuri, europarlamentarilor din Comisia pentru comert international (INTA), un set de 9 modificari care sa reformze clauza ISDS in viitoarele acorduri ale UE cu SUA si Canada:

• Libertatea guvernelor de a reglementa. In textul acordului sa se introduca un articol care spune clar ca guvernele sunt libere sa urmareasca obiective de interes public si sa poata alege nivelul de protectie pe care il considera adecvat.
• O clauza care spune ca normele de protectie a investitiilor nu ofera nici o garantie pentru investitori ca regimul juridic in care au investit va ramane acelasi.
• Conflictele de interese arbitri-avocatii companiilor. „Multi sunt ingrijorati de faptul ca sistemul creeaza conflicte de interese, deoarece arbitrii sunt, de asemenea, avocati si s-ar putea astepta sa obtina cazuri de la viitori investitori”, a spus Malmostrom. Ea propune aici ca, cu mult timp inainte de lansarea oricaror procese, guvernele sa desemneze un numar limitat de arbitri de incredere, care vor decide cu privire la toate cazurile legate de investitii TTIP.
• Pentru a intra pe lista, arbitrii va trebui sa fie suficient de calificati. De exemplu, ei ar trebui sa fie eligibili pentru a fi judecatori in sistemele lor de origine.
• Cale de atac asupra arbitrajului. Tribunalele ISDS nu dispun de mecanisme de recurs. Sugestia Comisiei Europene este sa se includa un organism de apel, cu membri permanenti, direct in TTIP. Aceasta ar asigura coerenta in interpretarea si revizuirea deciziilor.
• Comisia va propune un mecanism de recurs si altor parteneri de negociere, inclusiv Canadei. Se poate face un mecanism de recurs multilateral.
• Relatia sisteme juridice nationale – ISDS. „Daca ceva contribuie la perceptia ca ISDS ca nedrept, aceea este ideea ca investitorii au o a doua sansa de a trece peste deciziile instantelor nationale”, a comentat comisarul. O solutie ar fi aceea de a forta investitorilor sa aleaga intre instantele nationale si ISDS de la inceput.
• Investitorilor nu li se va permite sa utilizeze ISDS odata ce cazul a inceput sa se judece la instantele nationale. Atentie: exista insa riscul ca astfel companiile sa fie de la inceput incurajate sa evite cu totul instantele nationale.
• O a doua optiune ar putea sa prevada ca investitorii trebuie sa abandoneze orice procedura care inceputa in instantele nationale in cazul in care lanseaza un caz ISDS. Recurgerea la arbitraj nu ar mai fi deci posibila in cazul in care investitorul a decis sa epuizeze caile locale.

Malmstrom: Vrem domnia legii, nu a avocatilor

Cecilia Malmstrom s-a declarat decisa sa reformeze sistemul de rezolvare a litigiilor state-companii, pe care il considera invechit pentru secolul XXI.

„Vrem domnia legii, nu domnia avocatilor. Daca este sa continuam cu protectia investitiilor si cu arbitrajul international, acesta va trebui sa fie un animal foarte diferit. Si de aceea am inceput sa reformam ISDS deja in acordul canadian, CETA” a spus ea , in fata europarlamentarilor din comisia de resort a PE.

In context, politicianul suedez a apreciat ca totusi, in general, investitorii pierd mai multe cazuri decat castiga, la crtile de arbitraj comercial. „In multe cazuri, pretentiile excesive sunt categoric respinse”.

Insa ea considera ca multe dintre aceste procese arata clar ca „e o problema cu acordurile de investitii din trecut”: „au fost concepute mai multe cu mintea la investitor decat la dreptul statului de a reglementa”.

Referitor la negocierile cu SUA, ea a admis ca mediul juridic din Statele Unite este mai sigur pentru investitorii straini.

„Este adevarat ca riscurile de expropriere si discriminare sunt mult mai mici in Statele Unite decat in alte parti ale lumii. Dar ramane totusi valabil faptul ca nici o lege din SUA nu interzice discriminarea impotriva investitorilor straini. Introducerea capitolului investitiilor in tratat ar inchide acest decalaj, dar numai daca angajamentele sunt executorii”, a aratat Malmstrom.

In schimb, dreptul international nu poate fi invocat in instantele din SUA, a reprosat ea americanilor.

„Solutionare a litigiilor intre state ar scoate in mod eficient intreprinderile mici din sistem, din moment ce UE va putea sa urmareasca un numar limitat de cazuri foarte mari, asa cum se intampla astazi in Organizatia Mondiala a Comertului”, a adaugat comisarul european pentru comert.

Europarlamentar roman: Ne trebuie un ISDS mai transparent

Iuliu Winkler

Vicepresedintele Comisiei pentru comert international a Parlamentului European, romanul Iuliu Winkler (UDMR/PPE), s-a aratat in favoarea propunerilor comisarului Malmstrom.

„Sunt de acord cu deputatii care sustin actiunea de modernizare a mecanismului de arbitraj. Avem nevoie de un nou mecanism, transparent, impartial, care sa excluda conflictul de interese in desemnarea arbitrilor, precum si de un mecanism de apel pentru legitimitatea sporita a sistemului”, a spus Winkler, dupa discutia avuta de membrii Comisiei INTA cu comisarul european de resort.