Cum risipeste Ministerul Economiei bani pe consultanta juridica, pentru preluarea Arpechim, o rafinarie care urmeaza sa fie demolata

Ministerul Economiei se gandeste in continuare la preluarea rafinariei Arpechim de la OMV Petrom pentru functionarea integrata cu Oltchim. Nici macar intentia companiei OMV Petrom de a demola o parte din constructiile de pe platforma Arpechim Pitesti nu determina Ministerul Economiei sa renunte la proiect. Dimpotriva, Ministerul Economiei cheltuie chiar si sume din bugetul statului pe un proiect care se anunta a fi inutil. Ministerul Economiei a angajat casa de avocatura Bostina si Asociatii sa realizeze proiectul „Functionare integrata a SC Oltchim SA cu Rafinaria Arpechim, aflata in proprietatea OMV Petrom SA”. Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie nu vrea sa faca publica suma cheltuita pentru un astfel de proiect.

• CONTEXT Compania OMV Petrom a anuntat oficial, la inceputul lunii februarie, ca ar urma sa demoleze o parte din constructiile de pe platforma rafinariei Arpechim Pitesti, urmand sa construiasca un depozit de produse petroliere. In acel loc, OMV Petrom doreste sa construiasca un depozit de produse petroliere. Neoficial, la nivelul Guvernului se stia de mai multe luni de aceasta intentie. Rafinaria Arpechim este inchisa din 2011. In urma cu un an, fostul ministru al economiei, Constantin Nita, a spus ca statul intentioneaza sa preia rafinaria pentru a o vinde la pachet cu Oltchim, negocierile cu OMV Petrom in acest sens fiind avansate. Doar ca niciun investitor nu s-a arata interesat nici de Oltchim, nici de Arpechim, nici de Oltchim la pachet cu Arpechim. Rafinaria Arpechim a fost inchisa tocmai pentru ca nu mai era rentabila, fiind estimate pierderi de peste 100 milioane euro pe an in conditiile functionarii ei, si pentru ca necesita costuri uriase in raport cu ce putea oferi. Pentru repornire erau necesare modernizari, retehnologizari si investitii de mediu de peste 250 milioane euro. OMV Petrom se baza si se bazeaza pe rafinaria Petrobrazi unde este prelucrata intreaga productie de titei. Astfel, pentru Arpechim ar fi trebuit sa importe titei. In plus, pentru combinatul Oltchim nu intreaga capacitate a rafinariei este necesara, ci doar 15%. Doar atat era prevazut pentru productia de Nafta si GPL, materie prima necesara Oltchim. Practic, parea mai rentabil importul materiei prime decat efectuarea unor investitii de sute de milioane de euro pentru producerea ei.

Cu toate acestea, Ministerul Economiei, prin Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) cheltuie bani de la bugetul statului pentru un proiect care pare fara sanse. Pe 18 august 2014, OPSPI a atribuit firmei de avocatura Bostina & Asociatii contractul de achizitie publica avand ca obiect realizarea proiectului „Functionare integrata a SC Oltchim SA cu Rafinaria Arpechim, aflata in proprietatea OMV Petrom SA”.

In urma unei solicitari a HotNews.ro, reprezentantii Ministerului Economiei sustin ca „potentialii investitori interesati de societatea Oltchim doresc o linie integrata Rafinarie Arpechim ￢ Petrochimie Bradu ￢ Petrochimie platforma de la Rm Valcea, avand in vedere ca Rafinaria Arpechim Pitesti asigura materiile prime necesare pentru activitatea de petrochimie de la Divizia Petrochimica Bradu”. Insa aici apar cateva semne de intrebare. Daca exista investitori interesati si de Oltchim, si de Arpechim, acestia nu pot negocia direct cu OMV Petrom? De ce ar fi nevoie ca Arpechim sa treaca la stat, ca apoi sa fie vanduta impreuna cu Oltchim, care oricum nu are succes la privatizare? Trebuie sa amintim ca anul trecut au existat patru tentative esuate de privatizare a Oltchim. Niciun investitor nu a depus oferte angajante.

Solicitati sa spuna care este suma cu care a fost atribuit contractul, reprezentantii Ministerului Economiei spun ca „OPSPI a publicat anuntul de atribuire a contractului de consultanta juridica pe site-ul OPSPI, unde a fost indicata societatea civila de avocatura selectata, fara a fi insa mentionata valoarea respectivului contract”.

Adica, valoarea estimata este mai mica decat cea care ar fi obligat OPSPI sa publice anuntul pe SEAP. Potrivit OUG 34/2006 privind achizitiile publice, la o valoarea mai mare decat echivalentul in lei a 125.000 euro, OPSPI avea de ales ca este de acord sau nu sa publice anuntul pe SEAP (www.e-licitatie.ro). Nu a fost de acord. „Publicarea pe site-ul operatorului SEAP a anuntului de atribuire ar implica si publicarea valorii cu care a fost incheiat contractul respectiv de consultanta juridica, acest lucru putand influenta viitoarele proceduri de selectie derulate de OPSPI pentru angajarea de servicii de consultanta juridica. Astfel, luand in considerare prevederile art. 56, alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 care lasa la latitudinea autoritatii contractante publicarea sau nu de catre operatorul SEAP a anunturilor de atribuire a contractelor de prestari servicii de consultanta juridica, OPSPI nu a fost de acord cu publicarea acestui anunt si pe site-ul SEAP”, transmite Ministerul Economiei pentru HotNews.ro.

Ministerul Economiei invoca art 56, alin 2 din OUG 34/2006 care permite ca achizitiile pentru serviciile de consultanta juridica a caror valoare este sub 125.000 euro sa nu fie publicate pe SEAP. Astfel, anuntul a fost publicat pe site-ul OPSPI, dar fara prea multe detalii.

• Preluarea petrochimiei, de care s-a ocupat tot Bostina, unul dintre motivele insolventei Oltchim

Proiectul de preluare a Arpechim a starnit suspiciuni la nivelul Comisiei Europene. Comisia Europeana a cerut Romaniei o serie de clarificari pe tema privatizarii combinatului Oltchim, intrucat exista suspiciuni ca statul nu se comporta ca un investitor privat, iar preluarea rafinariei Arpechim de la Petrom ar putea avantaja compania petroliera, a declarat in luna august 2014, pentru AGERPRES, presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu. „Exista suspiciunea ca preluarea rafinariei Arpechim de la Petrom ar putea aduce avantaje celor de la Petrom, intrucat, in aceste conditii, Petrom ar scapa de unele obligatii foarte costisitoare pe care le are cu inchiderea rafinariei, precum decontaminarea zonei”, a Chiritoiu pentru Agerpres.

Preluarea Arpechim inseamna, de fapt, preluarea celei de-a doua parti din rafinarie. In 2011, Oltchim a preluat o prima parte, adica platforma petrochimica Bradu din cadrul Arpechim Pitesti. Au fost facute niste investitii, insa insuficiente in conditiile in care instalatia este extrem de veche. Astfel, aceasta preluare a unei parti din Arpechim nu a ajutat prea mult Oltchim. Dimpotriva. Dupa intrarea combinatului in insolventa, s-a dovedit ca Oltchim a avut doar de pierdut in urma preluarii platformei petrochimice. De altfel a fost notata ca una dintre principalele cauze care au dus la intrarea Oltchim in insolventa. Si in proiectul preluarii platformei petrochimice de la Arpechim Pitesti a fost implicata casa de avocatura Bostina & Asociatii. Reamintim ca Oltchim se afla in insolventa incepand cu 30 ianuarie 2013.

Citeste si De ce vrea Constantin Nita sa inhame statul la preluarea Arpechim, o rafinarie inchisa si deloc rentabila in cazul repornirii ei

• Despre Bostina

Despre Doru Bostina, fostul presedinte Traian Basescu spunea ca este un avocat interesat sa prinda numai dosare mari. „La Loteria e foarte interesant, avocatul asta, Bostina, se plimba peste tot, e si la Intrarom, si la EADS, si la Microsoft, e un avocat interesant, prinde numai asistenta la dosare mari”, a declarat Basescu, in octombrie 2014, la B1 TV. Potrivit presei, avocatul Doru Bostina ar fi unul dintre denuntatori in dosarul contractelor de licentiere Microsoft. De asemenea, Bostina este inculpat intr-un dosar de trafic de influenta, alaturi de omul de afaceri Gruia Stoica, care este acuzat de cumparare de influenta. Potrivit DNA, Gruia Stoica, proprietarul Grup Feroviar Roman (GFR), este acuzat de cumparare de influenta, dupa ce i-ar fi dat avocatului Doru Bostina trei milioane de euro pentru a afla pretul cerut de CFR Marfa la o licitatie pentru transportarea carbunelui, organizata de Complexul Energetic Oltenia. Bostina este membru in Baroul Ilfov de la finele anului 2013, desi fusese exclus din Baroul bucuresti pentru o condamnare definitiva. Bostina s-a putut inscrie in Baroul Ilfov dupa ce o hotarare in instanta a anulat excluderea sa din avocatura si eliminarea sa de pe tabloul avocatilor din Baroul Bucuresti. Avocatul Doru Bostina a fost exclus din profesia de avocat de catre Uniunea Barourilor din Romania (UNBR) pe 29 iulie 2013, ca urmare a unei condamnari definitive de trei luni de inchisoare cu suspendare pentru fals in inscrisuri si uz de fals, condamnare primita in anul 2011.