Drama proprietarilor. O cititoare HotNews.ro prezinta o hotarare definitiva de restituire a 1000 ha de teren silvic si pasune, neaplicata de 8 ani

Cele mai numeroase sesizari primite pe adresa sectiunii Monitorizarea Sentintelor Definive care nu sunt puse in executare vizeaza restituirea proprietatilor. In majoritatea cazurilor, cetatenii se plang ca au obtinut in instanta sentinte definitive de retrocedare pe care autoritatile nu le pun in executare desi au trecut 8, 9 sau chiar 13 ani de la pronuntarea hotararilor. Dosarele zac cu anii in sertarele Comisiilor Locale de Fond Funciar, cele ale Prefecturilor si primariilor locale sau ANRP­ului.

O cititoare Hotnews.ro sutine ca in anul 2006 a castigat, alaturi de alti trei cetateni, prin sentinta nr. 5454/22.09.2006 pronuntata de Judecatoria Targu-Jiu, reconstituirea dreptului de proprietate peste cca. 1.000 de ha de teren forestier si pasune in Muntele Chenea, situat pe raza localitatii Bumbesti-Jiu. Un an mai tarziu, sustine aceasta, hotararea judecatorilor devine definitiva, irevocabila si executorie, prin Decizia nr. 575/12.03.2007, pronuntata de Tribunalul Gorj. La aproximativ 8 ani de la hotararea definitiva a instantei, cititoare care a semnalat cazul sustine ca institutiile insarcinate cu aplicarea deciziei definitive: Comisia Locala de Fond Funciar Bumbesti-Jiu, Comisia Judeteana de Fond Funciar Gorj si Directia Silvica Gorj nu si-au indeplinit obligatia de atribuire a celor 998.60 de ha catre mostenitorii de drept ai terenurilor.

Potrivit documentatiei trimisa de cititoare, in anul 2005 amplasamentul revendicat de mostenitori a fost inclus in Parcul National Defileul Valea Jiului, motiv pentru care, toti coproprietarii au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile care au apartinut autorilor lor, acestia urmand a fi trecuti impreuna in titlul de proprietate, potrivit Legilor Fondului Funciar 18/1991 si 1/2000. Totodata, in baza art. 24 din Legea 1/2000, modificata prin legea 247/2005, s-a cerut atribuirea unei suprafete echivalente din fondul forestier de stat, deoarece vechiul teren forestier si pasunile din Muntele Chenea se aflau intr-o arie naturala protejata prin lege.

Pe 17 martie 2006, Institutia Prefectului Judetului Gorj, prin Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor, a decis prin HCJ 3900 retrocedrea terenului pe vechiul amplasament, aflat in aria protejata, in Muntele Chenea, unde exploatarea masei lemnoase era strict interzisa si afecta astfel dreptul de dispozitie si folosinta al mostenitorilor muntelui, asa cum rezulta din materialele furnizate de cititoarea HotNews.ro.

Drept urmare, pentru a obtine alt amplasament in afara ariei protejate, coproprietarii s-au adresat justitiei, obtinand in 2007 decizia definitiva si irevocabila prin care instanta obliga Comisia Locala de Fond Funciar Bumbesti-Jiu, Comisia Judeteana de Fond Funciar Gorj si Directia Silvica Gorj sa le atribuie proprietarilor un teren echivalent, pe un alt amplasament in afara ariei protejate, dupa cum reiese din hotararea primita de jurnalistii HotNews.ro.

Asadar, din 2007 si pana in prezent, cititoarea sustine ca institutiile insarcinate cu aplicarea sentintei au fost sesizate in repetate randuri de catre proprietari cu privire la retrocedarea terenurilor de drept insa, “(…)De fiecare data am fost refuzati, sub diferite pretexte, in principal acela ca nu exista teren forestier retrocedabil in judetul Gorj, sau ca legea nu permite retrocedarea in natura in echivalent, sau ca trebuie sa asteptam termenele prevazute de L165/2013”, a mai declarat aceasta.

Mai mult decat atat, continua ea, in memoriul adresat Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, “Desi am notificat Directia Silvica Gorj prin executorul judecatoresc si am instiintat Comisia Judeteana de Fond Funciar Bumbesti si Directia Silvica Gorj ca intelegem sa recurgem la toate mijloacele legale: denunt penal pentru abuz in serviciu, plangere penala pentru neexecutarea unei sentinte judecatoresti definitive si executorii, cererea daunelor si intereselor in civil, adresarea catre Comisia Europeana si CEDO pentru incalcarea principiilor Statului de Drept prin neexecutarea sentintei, autoritatile locale refuza in continuare sa execute sentinta, oferindu-ne amplasamente fie tot in aria protejata, fie faramitate, pe amplasamente multiple si doar partial, cu incalcarea dispozitiilor sentintei”.

Din aceleasi documente reiese ca in anul 2013 primaria din Bumbesti a plasat responsabilitatea catre Directia Silvica Gorj, cerand Comisiei Locale sa puna la dispozitia mostenitorilor suprafata forestiera conform dispozitiilor hotararii judecatoresti definitive. Intre 2013-2014, amplasamentele oferite de acestia insa au fost refuzate de coproprietari pe motiv ca se aflau tot in aria protejata a Parcului National Defileul Jiului.

Cititoarea sustine ca a adresat numeroase petitii nu doar autoritatilor locale ci si Secretarului de Stat din cadrul Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, premierului Victor Ponta, Consiliului Superior al Magistraturii si presedintelui Klaus Ioahnnis insa “raspunderea este pasata de la unii la altii, nimeni nu doreste sa execute sentinta”, declara aceasta. Totodata, ea a declarat ca in data de 23 februarie 2015, a depus o plangere penala la Parchetul de pe langa Judecatoria Targu-Jiu, pentru abuz in serviciu si nepunerea in executare a hotararii definitive si irevocabile pe care o poseda.

Autoritatile locale, cele care ar trebui sa solutioneze hotararile judecatoresti definitive, intarzie de regula aplicarea acestora si isi paseaza responsabilitatea de la una la alta, ingropand cetatenii in proceduri alambicate, memorii, audiente, intalniri de solutionare a cauzelor, dupa cum sustine majoritatea cititorilor care au semnalat astfel de situatii. Cititorii HotNews.ro au sesizat si cazuri in care, cu toate ca situatia terenurilor retrocedate era extrem de bine cunoscuta, autoritatile locale au acceptat realizarea unor investitii “de utilitate publica” pe aceste amplasamente, chiar si dupa cativa ani de la pronuntarea horararii judecatoresti definitive, motivand astfel incapacitatea retrocedarii ulterioare a proprietatilor respective. Cetatenii acuza ca sunt nevoiti sa efectueze numeroase deplasari la aceste institutii sau la instante, pentru audiente si ca trebuie sa plateasca avocati si experti care sa le sustina cauzele deja castigate definitiv in instanta.

Nota Redactiei: HotNews.ro nu isi asuma raspunderea pentru datele primite de la cititori sau pentru monitorizarea finala a cazului