​RATB – radiografia unui mamut care abia isi mai trage sufletul

Mijloacele de transport in comun ale Regiei Autonome de Transport Bucuresti (RATB) arata din ce in ce mai rau, iar mai nou, la ghiseele Regiei nu s-au mai gasit nici carduri de calatorie, deoarece nu au mai fost tiparite. Cornel Pieptea, viceprimar al Capitalei, spune ca RATB a ajuns in aceasta situatie deoarece Primaria Capitalei i-a alocat an dupa an tot mai putini bani, acestia acoperind doar cheltuielile salariale si minimul de cheltuieli pentru intretinere si functionare. Acestei situatii se adauga insa si un management defectuos. Pentru modernizarea flotei, doar in urmatorii 4 ani, RATB ar avea nevoie de peste 300 milioane de euro. Primarul Sorin Oprescu a spus in nenumarate randuri ca Primaria Capitalei nu mai are bani sa suplimenteze subventia si a acuzat managementul defectuos.

Ca sa pornim cu date concrete, in 2014, Regia a avut un buget de circa 900 de milioane de lei, iar din aceasta suma circa 530 milioane lei au fost cheltuieli de personal, restul banilor mergand pentru combustibili (circa 100 milioane lei), piese de schimb, asigurari pentru parcul auto si taxe si impozite catre stat, potrivit bugetului RATB obtinut de HotNews.ro. Pentru investitii in parcul auto s-au alocat doar 6,7 milioane lei, adica s-au cumparat doua tramvaie produse de uzinele RATB. La sfarsitul anului 2014, Regia avea nu mai putin de 10.625 de salariati.

Cornel Pieptea, viceprimar al Capitalei, spune ca RATB a ajuns in aceasta situatie, sa nu mai poata face investitii si chiar sa nu aiba bani necesari pentru functionare din doua motive. Primul este ca municipalitatea a acordat in ultimii ani o subventie mai mica decat avea nevoie RATB pentru functionare. Al doilea motiv este managementul defectuos.

„Solicitarile facute de RATB catre municipalitate depasesc in fiecare an cu minim 100 milioane lei subventia acordata. In ceea ce priveste managementul, cred ca principala directie este legata de cresterea veniturilor RATB si de eficientizarea muncii. In momentul de fata organizarea nu evidenteaza clar unde sunt costuri nejustificate si unde sunt venituri mici care ar putea fi crescute. Cheltuielile de personal sunt mai mult de jumatate din buget. In bugetul aprobat initial in 2014 la investitii erau trecute 4 tramvaie si 20 de automate pentru bilete, la finalul anului au ramas doar doua tramvaie pentru care s-au platit 6,7 milioane lei”, spune Pieptea.

In ceea ce priveste veniturile, RATB a incasat in 2014 suma de 163 milioane lei din vanzarea titlurilor de calatorie, un procent extrem de mic, sub 20%, spune Cornel Pieptea. Si sumele incasate din amenzile date calatorilor prinsi fara bilet au fost foarte mici.

„In 2014 au fost intocmite 82.275 de procese verbale si s-au incasat 4,9 milioane lei. Sistemul este insa unul neavantajos pentru RATB si trebuie modificate niste hotarari de consiliu. De exemplu, persoanele care circula cu RATB-ul si primesc o astfel de amenda isi platesc amenda in localitatea de domiciliu si practic RATB nu castiga nimic din asta. Ei au venit cu mai multe variante in care daca un calator este prins circuland fara titlu de calatorie valabil sa fie obligat printr-o hotarare de Consiliu General sa cumpere o cartela cu 20 de calatorii de exemplu. Astfel RATB-ul ar inregistra un venit in bugetul sau”, a declarat Pieptea.

O alta solutie pentru a face rost de bani pentru investitii ar fi cresterea pretului la bilete. RATB a cerut de mai multe ori Consiliului General al Municipiului Bucuresti sa aprobe o majorare de tarif, insa propunerea nu a fost votata. Pretul la biletele RATB a ramas neschimbat din 2008. Capitala are unul dintre cele mai mici preturi pe calatorie, in tara media fiind de 2 lei, spune Pieptea.

De ce a ramas RATB fara carduri de calatorie

Din cauza subfinantarii si a prostului management, in ultimele luni RATB a ajuns in cateva situatii limita. In iarna 2014-2015 o parte dintre autobuzele regiei au circulat fara cauciucuri de iarna, fapt recunoscut si de viceprimarul Capitalei, Cornel Pieptea.

La inceputul acestui an la ghiseele RATB nu s-au mai gasit carduri de calatorie deoarece nu ar fi fost bani pentru tiparirea lor.

„Problema de fond este cea a veniturilor, intrucat veniturile acestei regii sunt extrem de mici comparativ cu necesarul. Adica nu au avut bani sa demareze licitatia pentru tiparirea titlurilor de calatorie. Este si o problema de management care este strict in responsabilitatea conducerii RATB. Procedura a inceput la inceputul lunii octombrie, pe 1 octombrie. Ea este finalizata. Regia a obtinut un pret cu 50% mai mic, insa la momentul in care au facut caietul de sarcini nu au tinut cont de timpul necesar pentru implementarea cardurilor din partea unei alte firme. Acum cardurile sunt realizate, insa trebuie verificate in sistemul de management de la UTI. Cert este ca in acest moment 140.000 de carduri au plecat spre ghisee si incepand cu ziua de azi, din informatiile celor de la RATB vor fi la dispozitia calatorilor”, a explicat Cornel Pieptea, unul dintre viceprimarii Capitalei, pentru HotNews.ro, referitor la lipsa cardurilor de calatorie.

Licitatia pentru tiparirea cardurilor a fost castigata de doua firme, MEXIMPEX si INFORM LYKOS, cu fiecare firma fiind incheiat cate un acord cadru in valoare de 162.000 de euro fara TVA.

In plus, in urma cu cateva saptamani primarul general al Capitalei a reclamat faptul ca RATB ar fi folosit 200 dintre cele 1000 de autobuze noi Mercedes ca piese de schimb deoarece nu au avut bani sa cumpere altele.

Acest lucru a fost confirmat si de Cornel Pieptea. „RATB a achizitionat 1000 de autobuze Mercedes. Ele au o vechime intre 5 si 9 ani. Au iesit din perioada de garantie. Posibilitatile financiare ale RATB-ului sunt extrem de reduse. Bani pentru piese au fost extrem de putini anul trecut. In aceste conditii din cele 1000 de autobuze, functionale sunt mai putin de 800 si este adevarat, au existat cazuri in care in service-urile RATB s-au luat piese de pe unele autobuze si s-au pus pe altele”, spune Pieptea.

Cati bani trebuie investiti pentru modernizarea flotei RATB

Pe langa aceste situatii limita in care s-a ajuns, calitatea mijloacelor de transport in comun este din ce in ce mai proasta, fiind nevoie de cateva sute de milioane de euro pentru modernizarea parcului auto.

„Daca discutam de mijloace de transport noi care trebuie achizitionate, suma este una extrem de mare. Conform notelor inaintate de RATB catre CGMB doar la tramvaie va pot spune ca pentru urmatorii patru ani propunerea este de 55 de tramvaie, tramvaie Bucur LF pe care RATB le face in regie proprie, cu podea partial coborata, iar costul ar fi de aproximativ 280 milioane lei. Este imperios necesar ca macar 10 tramvaie sa fie modernizate, fiindca ele sunt degradate. Costurile ar fi de 19 milioane lei. Achizitia a 150 troleibuze – costul estimat de 290 milioane lei, 500 de autobuze similare celor Mercedes pe care le avem – cu un cost de 690 milioane lei si 150 de autobuze urbane, cost estimat 195 milioane lei -niste autobuze mai mici pentru distante scurte. Suma totala pentru cei 4 ani este foarte mare, peste 300 milioane de euro. Bani pe care municipalitatea la acest moment nu ii are disponibili si trebuie facute eforturi majore pentru a fi gasite mijloace de finantare. Creditul este o varianta insa cred ca solutia este sa gestionam cu mai multa atentie bugetul municipalitatii si mai ales sa facem eforturi pentru cresterea veniturilor Primariei Bucuresti. Nu ma refer prin cresteri de taxe ci printr-o mai buna gestionare a patrimoniului. Va dau exemplul cu parcarile publice, unde pierdem anual peste 1 milion de euro. Este doar un domeniu. Primaria Municipiului Bucuresti nu are o evidenta a patrimoniului. Daca am avea o evidenta clara a patrimoniului, va asigur ca valorificarea ar insemna cateva zeci de milioane de euro in plus”, a declarat Cornel Pieptea pentru HotNews.ro.

Intr-un interviu acordat HotNews.ro la inceputul acestui an, primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat ca RATB are nevoie de circa 400 de tramvaie noi si troleibuze pentru a-si moderniza flota, iar pentru achizitionarea lor municipalitatea trebuie sa scoata din buzunar circa un miliard de euro.

Edilul spune ca ar putea scapa mai ieftin cu tramvaiele daca s-ar face un parteneriat intre uzina RATB si o fabrica de tramvaie din afara.

„Am incercat sa fac o jumelare cu fabrica de tramvaie a RATB ca ei acum fac numai mentenanta, si imi scot palaria in fata lor fiindca ei tin in picioare tramvaie TATRA din 1968 cu siguranta calatorilor, nu ca le spala. Tramvaiele raman o problema fiindca doresc de 5 ani sa gasesc o jumelare cu una dintre fabrici a uzinei de la RATB. Dansii nu doresc si imi spun ca vor sa faca 20 de tramvaie pe an. Asta este o gluma. Orice fabrica mare de tot nu poate sa construiasca mai mult de 15 tramvaie pe an, iar baietii sunt foarte inventivi. Daca construiesc cu piese cumparate separat si automatizari din strainatate, asa cum vor ei, o sa ma scoata la un pret de cost mai mic decat Bombardierul, dar trebuie sa le platesti inainte. M-am mai certat cu dansii pentru ca plateam de doua ori tramvaiul, intai munca vie si apoi subventia”, a explicat Oprescu.

Cel putin pentru moment este insa greu de crezut ca se vor gasi in bani pentru modernizarea flotei in conditiile in care anul trecut s-au dat pentru investitii doar 6,7 milioane lei, pentru cumpararea a doua tramvaie produse de uzinele RATB.

Potrivit unui plan de administrare elaborat de noul consiliu de administratie al RATB in 2013, dar neaprobat de Consiliul general al Municipiului Bucuresti, Regia ar avea nevoie de 759 milioane lei pentru inlocuirea a 30% dintre tramvaie, 50% dintre autobuze si a tuturor troleibuzelor. RATB a avut in 2014 un parc mediu circulat zilnic de circa 1164 de vehicule, dintre care: 269 de tramvaie, 176 troleibuze si 719 autobuze. Gradul de uzura este de 70-80% pentru tramvaie, 90% pentru troleibuze si 65% pentru autobuze, potrivit documentului. In plus, Regia mai are nevoie de 1,7 miliarde lei pentru investitii in infrastructura.

O alta investitie care trebuia facuta inca de anul trecut dar nu s-a realizat se refera la automatele pentru bilete ce ar urma treptat-treptat sa inlocuiasca ghiseele RATB.

„Din punctul nostru de vedere, al Consiliului General al municipiului Bucuresti este o masura utila care trebuie implementata imediat. Am introdus in bugetul pe anul trecut acest obiectiv de investitii. Din nefericire Primaria Municipiului Bucuresti a solicitat prudenta in angajarea banilor, intrucat era evident ca municipalitatea nu isi va realiza veniturile integral. Cei de la RATB au inteles prin asta sa nu angajeze sume inclusiv pentru acest obiectiv de investitii. Anul acesta il vom rebugeta si din discutiile pe care le-am avut cu conducerea, am stabilit ca in planul de achizitii acesta sa fie prioritar. Noi am vrea sa se achizitioneze circa 50-60 de astfel de automate in prima faza. Ganditi-va ca RATB are sute de operatori la ghisee pentru vanzarea titlurilor de calatorie si practic ii vom putea reintegra in alte activitati cand vom monta aceste automate. Vom aloca in functie de cercetarea de piata care va fi realizata pana la sfarsitul lunii viitoare suma necesara pentru 60 de astfel de aparate. Eu unul nu cred ca un astfel de aparat nu poate depasi suma de 10.000 de euro, inclusiv cu sistem de transmisie a datelor in timp real, astfel ca din centrul de comanda al RATB sa se stie cate carduri au fost vandute. Cu siguranta oamenii le vor folosi, mai ales ca seara multe dintre chioscurile de bilete sunt inchise, la fel si sambata duminica. Va fi un sistem simplu, ca la bancomat”, a explicat Cornel Pieptea.

Pe de alta parte, primarul General al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat in nenumarate randuri ca Primaria Capitalei da deja foarte multi bani in fiecare an pentru subventia catre RATB (500-600 milioane lei, peste jumatate din bugetul Regiei) si nu mai poate suplimenta aceasta suma in conditiile in care subventia la RADET si la RATB depasesc in fiecare an 25% din bugetul municipalitatii. Si Sorin Oprescu a acuzat lipsa unui management bun la RATB.

„In astia 20 de ani care au trecut, discutia intre conducerea RATB si Primaria Capitalei referitor la subventie a inceput asa: D-voastra ne asigurati 535 milioane de lei pe an salariile, spun ei. In ce lege scrie asta, spun eu? Stiti care sunt veniturile proprii ale RATB anual? 8-9%. Va dau cuvantul meu de onoare ca daca aveam bani in buget si puteam, pentru 8% ceea ce inseamna 55 milioane de lei, aproape 10 milioane de euro, decretam ca toti cetatenii sa circule gratuit. Restructurez RATB. Nu mai departe decat ieri am facut o analiza pe viitoarea restructurare in asa fel incat sa stim cum o facem de comun acord cu ei ca sa nu sufere cetateanul”, a mai spus primarul Sorin Oprescu.

In plus, edilul a spus anul trecut ca in RATB sunt salarii foarte mari. „Să pună mâna să se restructureze!” – le-a transmis Sorin Oprescu celor de la RATB, adăugând faptul că „salariul mediu la RATB este de 41 de milioane”.

In plus, intr-o emisiune difuzata la Realitatea TV, Oprescu a afirmat despre directorii regiei că ar câştiga 280 de milioane de lei vechi pe lună. „Ăia stau pe un salariu, atenţie, civilizat, pentru că şi muncesc foarte mult. Mă refer la şoferi, vatmani ş.a.m.d., iar ăştia (directorii – n.r.) iau 280 de milioane lei (vechi – n.r.) pe lună; 280 de milioane pe lună, director adjunct. Şi ce să fac, domnule? Mă duc şi eu şi le demonstrez caracterul meu managerial. Asta nu se ştie şi ei se supără, domnule. Nu vrea nimeni să-i egalizeze în jos. Dar, din 280 de milioane din subvenţia din banii publici, nu cred că depune un efort. Depune un efort de şmecher, de şmecherii, că aşa s-a obişnuit… cu firmele care dau uleiul, care dau cauciucuri…”, a spus Oprescu.

Regia a negat insa aceste informatii, afirmand ca salariile directorilor variază între 4.477 lei şi 6.898 lei, aceştia fiind remuneraţi conform grilei de salarizare din Contractul Colectiv de Muncă aplicabil, potrivit Mediafax. http://www.mediafax.ro/social/salariile-directorilor-din-ratb-10875149

230 milioane de lei datorii catre ANAF

O alta problema pe care Primaria Capitalei trebuie sa o lamureasca impreuna cu RATB este legata de sumele necesare acoperirii gratuitatilor acordate elevilor si pensionarilor. Cornel Pieptea spune ca Primaria Capitalei nu acopera sumele pentru acordarea gratuitatilor si nu exista o evidenta a pensionarilor care folosesc aceste gratuitati pentru calcularea sumelor ce trebuie decontate. Din aceasta cauza RATB a ajuns sa aiba o datorie de peste 200 de milioane de lei la ANAF.

„Problemele cele mai mari sunt legate de sistemul de gratuitati, gratuitati pe care municipalitatea nu le acopera, dar pentru care RATB trebuie sa plateasca TVA-ul aferent. Si avem deja o decizie a ANAF prin care se imputa RATB-ului TVA de 80 milioane pe ultimii 5 ani, si se solicita dobanzi si penalitati de 150 milioane lei. Deci discutam de o suma de aproxomativ 234 milioane lei. Este o suma colosala. Deci, municipalitatea a zis ca acorda niste gratuitati dar nu a dat bani pentru ele. Nu exista o evidenta clara a acestor cheltuieli. RATB a contestat aceasta decizie si se afla in instanta. Daca va pierde, trebuie sa plateasca aceasta suma. Atat timp cat Primaria nu va dori sa spuna explicit modul in care se calculeaza gratuitatile si MF va considera ca toti pensionarii circula cu RATB-ul, ANAF va cere TVA pentru toti cei 400.000 de pensionari. La RATB nu exista nicio evidenta a pensionarilor care circula cu transportul in comun deoarece ei nu sunt obligati sa valideze cand circula cu transportul in comun, ei circula cu cuponul de pensie. Sunt aspecte care sunt cunoscute, dar Primaria care a dat gratuitatea si trebuie sa reglementeze nu este interesata sa rezolve aceasta problema”, a explicat Cornel Pieptea.

Cum se poate remedia dezastrul de la RATB

Cornel Pieptea spune ca problemele RATB s-ar rezolva daca municipalitatea ar incheia un contract de delegare de gestiune cu RATB si ar da o subventie corecta. „Daca ar fi existat un contract de delegare al serviciului intre RATB si municipalitate, toate aceste lucruri ar fi fost reglementate. Ori delegarea aceasta nu se poate face decat la initiativa primarului general. Noi am cerut de mai multe ori, dar nu s-a intamplat nimic. Aceasta delegare presupune incheierea unui contract ferm intre municipalitate si RATB prin care municipalitatea sa ofere subventie la km parcurs de autobuz, troleibuz sau tramvai, in care municipalitatea atunci cand acorda gratuitate anumitor categorii sociale, sa ofere contravaloarea pentru acel serviciu, sa se stabileasca niste standarde de calitate. In acest moment cuantumul subventie se stabileste in baza unei negocieri intre primar si conducerea RATB. Apoi trebuie imbunatatit managementul institutiei. Am solicitat RATB-ului sa se organizeze pe centre de costuri, de venit si pierdere, sa stim pentru fiecare activitate in parte daca au fost indeplinite sarcinile si in ce masura”, a declarat Pieptea.

Este greu de crezut insa ca RATB va avea parte de un management de calitate in conditiile in care Consiliul de Administratie este numit politic si schimbat de fiecare data cand se schimba majoritatea politica in Consiliul General al Municipiului Bucuresti, iar directorii RATB sunt numiti de Consiliile de Administratie.