Eurostat: Romania si-a scazut productia de energie, dar si dependenta de importuri, in 2013. Carbunele, in scadere

Romania si-a diminuat productia de energie in 2013, fata de anul precedent, dar consumul intern a scazut si mai mult, motiv pentru care dependenta tarii fata de importurile de energie s-a redus, mentinandu-se printre cele mai mici din Uniunea Europeana. Potrivit datelor emise, luni de Eurostat, energia bazata pe carbune a scazut ca pondere in totalul productiei romanesti de profil.

In anul 2013, Romania a avut o productie de energie de 26,1 megatone echivalent petrol (Mtep), in scadere fata de anul 2012, cand s-a inregistrat o productie totala de 27,4 Mtep – arata datele publicate luni de Biroul european de statistica Eurostat. Aceasta inseamna o scadere a productiei de energie cu 4,7% in 2013 fata de anul precedent.

Romania si-a scazut, insa, si consumul de energie, cu 8,7%. In 2013, tara a consumat 32,3 Mtep, dupa ce in 2012 consumul fusese de 35,4 Mtep.

Astfel, Romania si-a diminuat dependenta de importurile de energie de la 22,7% (din necesarul de consum) in anul 2012 la 18,6% in anul 2013. In 2013, Romania a fost a treia tara cea mai independenta energetic din Uniunea Europeana, dupa Estonia (11,9% rata de dependenta) si Danemarca (12,3%).

Spre comparatie, dintre vecinii nostri, in anul 2013, Bulgaria a avut o dependenta energetica de 37,8%, Ungaria – de 52,3%, iar Serbia (stat non-UE) de 23,5%.

In medie, statele UE si-au asigurat cea mai mare parte a consumului de energie din importuri, avand o dependenta energetica de 53,2% in anul 2013, potrivit Eurostat.

Romania si-a scazut abrupt consumul de energie din anul 1990, odata cu prabusirea consumului industrial, ca urmare a inchiderii industriei care se dezvoltase in perioada comunista (Foto: Eurostat)

• Productia energetica pe baza de carbune – in scadere in Romania

documente

Productia si consumul de energie in UE

(10 Feb 2015) PDF, 449KB

Ca surse de energie, se remarca o scadere a ponderii carbunelului in totalul productiei de energie romensti, in 2013 fata de anul precedent.

Din cele 26,1 Mtep produse in Romania in anul 2013, 17,8% erau din combustibili solizi, 16,3% – petrol, 32,9% gaze naturale, 11,5% – energie nucleara si 21,3% energie din surse regenerabile.

In anul 2012, din cele 27,4 Mtep produse in Romania, aproape 23% erau pe baza de combustibil solid si numai 19% din surse regenerabile.

Comparativ, tara UE cu cea mai scazuta dependenta de importurile energetice, Estonia, se bazeaza in principal pe combustibili solizi. In 2013, din cele 5,7 Mtep produse de aceasta tara baltica, 78,3% au fost pe baza de combustibil solid, iar 19,9% din surse regenerabile. In anul 2012, ponderea combustibililor solizi in totalul energiei Estoniei era putin mai mare: 78,43%.

Si Germania se bazeaza pe combustibilii solizi pentru energie: 37,4% din totalul productiei sale pe anul 2013. Pe locul al doilea a fost energia din surse regenerabile (27,9%), conform datelor de la nivelul anului 2013.

Reamintim ca in discutiile cu autoritatile romane, in cadrul acordului stand-by, delegatiile Fondului Monetar International si Comisiei Europene au cerut insistent o restructurare agresiva a complexurilor energetice care produc energie electrica pe baza de carbune Hunedoara si Oltenia, mergand pana la lichidare.

„Imbunatatirea eficientei in functionare a multor intreprinderi de stat (IS) mari va presupune restructurarea agresiva si, in unele cazuri, lichidarea. Implicarea sectorului privat prin detinerea de pachete minoritare sau majoritare de actiuni constituie de asemenea un instrument util prin care se poate aduce expertiza si finantare s prin care se poate spori si transparenta. Ofertele Publice Initiale de succes la trei companii energetice mari arata calea de urmat pentru un rol mai puternic pe care trebuie sa il joace capitalul privat in viitor”, se arata in concluziile delegatiei FMI, emise luni noaptea, dupa vizita de evaluare in Romania.

In schimb, premierul Voctor Ponta a respins restructurarea accelerata pana la lichidare a celor doua complexuri energetice romanesti, acesta fiind unul dintre motivele pentru care Guvernul a trimis delegatiile Comisiei si FMI acasa fara un acord pe o scrisoare de intentie, respectiv memorandum de intelegere.