FOTO Centrul Danubius-RI – urmatorul mare proiect de cercetare dupa Laserul de la Magurele. Cum va arata, cat va costa, care sunt obiectivele si de ce a fost desemnat prioritar de catre investitorii americani in Romania

Dupa Laserul de la Magurele, Romania isi propune finantarea unui noi structuri europene de cercetare: DANUBIUS-RI. Ea va fi alcatuita dintr-un Hub gazduit de Romania in Delta Dunarii, la care vor fi conectate laboratoare din Europa. Pentru prima oara, probleme de eroziune a coastei maritime, studierea sedimentelor, biodiversitate vor fi analizate integrat pe tot sistemul Dunare-Delta-Marea Neagra, iar rezultatele/solutiile vor fi comparate cu alte sisteme de acest tip: fluvii-delte-mari, au declarat pentru HotNews.ro coordonatorii proiectului. DANUBIUS-RI a fost declarat „proiect strategic de importanta nationala” de Guvern, se regaseste in Strategia Nationala de Cercetare 2014-2020, iar Camera de Comert Americana in Romania l-a desemnat prioritate de tara.

Centrul International pentru Cercetari Avansate „Fluvii, Delte, Mari – DANUBIUS-RI” va fi alcatuit dintr-un Nucleu central (numit „Hub”), gazduit de Romania la Murighiol, in Tulcea, si va fi o „poarta catre laboratorul natural Delta Dunarii”, potrivit prezentarii de pe site-ul dedicat centrului. Proiectul este coordonat de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Stiinte Biologice si de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina.

Proiectul are o valoare de 150 de milioane de euro, principala sursa de finantare ar urma sa fie fondurile europene alocate Romaniei pentru perioada de programare 2014 – 2020, „iar Guvernul Romaniei va trebui sa asigure o anumita cofinantare a fondurilor necesare pentru implementarea proiectului”, a declarat pentru HotNews.ro Adrian Stanica, director stiintific al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina (GeoEcoMar).

Printre obiectivele de cercetare se numara problemele specifice eroziunii costiere, cele de sedimentologie, de biodiversitate, de stabilire a impactului pe care speciile straine ecosistemelor Deltei Dunarii care au invadat zona le au asupra starii si functiilor ecosistemului, a explicat pentru HotNews.ro Manuela Sidoroff, directorul general al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Stiinte Biologice.

Aceasta a precizat ca „noutatea este ca incercam sa privim problemele intr-un mod integrat. S-au facut cercetari pe Dunare, in Delta Dunarii, in Marea Neagra, dar nu stim ce se intampla la interfata dintre aceste sisteme”.

Ce este DANUBIUS

„DANUBIUS-RI va fi o infrastructura de cercetare pan-europeana distribuita, care are ca obiectiv principal crearea unei platforme stiintifice care sa ofere solutii pentru un management integrat performant al sistemelor fluviu-delta sau estuar-mare„, a declarat pentru HotNews.ro Adrian Stanica, director stiintific al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina.

Nucleul DANUBIUS-RI de la Murighiol – fotografie de proiect / Sursa: danubius-ri.eu

Acesta a explicat ca „DANUBIUS-RI va fi alcatuit dintr-un Nucleu central (numit ‘Hub’),gazduit de Romania in Delta Dunarii.La acest Hub vor fi conectate Noduri tematice. Nodurile sunt grupari de facilitati de cercetare (laboratoare, facilitati de observare in situ, etc), existente sau viitoare – pentru ca sub umbrela DANUBIUS-RI, Romania si alte state vor putea dezvolta componente ale infrastructurii, cu un grad ridicat de excelenta. Coordonarea fiecarui Nod va reveni unuia dintre laboratoarele partenerilor, pe baza unui concurs care va fi organizat in viitorul apropiat„.

Adrian Stanica a declarat pentru HotNews.ro ca „cele mai importante realizari recente sunt obtinerea statutului de Proiect Fanion in Strategia UE pentru Regiunea Dunarii (de fapt componenta danubiana a proiectului a primit acest statut, iar prezenta altor parteneri din restul Europei sprijina ideea mai bunei integrari a Regiunii Dunarii in Europa) si obtinerea printr-o aprobare a Guvernului Romaniei (10 octombrie 2014) a statutului de Proiect Strategic de Importanta Nationala. De asemenea, a fost demarata constructia Nucleului central, la Murighiol„.

Oficialul a precizat ca „in prezent pregatim – impreuna cu ceilalti parteneri europeni – documentatia de proiect de infrastructura pan-europeana de importanta globala – pe care o vom depune la viitoarea competitie a ESFRI (Forumul Strategic European pentru Infrastructuri de Cercetare), adica va urma un drum similar cu cel parcurs de ELI„.

Care este calendarul proiectului DANUBIUS

In primavara lui 2015, proiectul va fi depus la ESFRI (Forumul Strategic European pentru Infrastructuri de Cercetare). Tot anul acesta este programata finalizarea propunerii de obtinere a Fondurilor Structurale. „Cele doua aspecte – concept si constructie – trebuie sa mearga in paralel. De aceea, obtinerea etichetei ESFRI – in iarna 2015-2016 – va trebui sa fie urmata cat de rapid de sustinerea aplicatiei pentru Fonduri Structurale„, a adaugat Adrian Stanica.

In 2015 trebuie sa fie finalizate „primele constructii ale Nucleului central a lui DANUBIUS-RI, de la Murighiol„.

„Dupa primirea pe lista ESFRI urmeaza apoi – sau ar trebui sa urmeze, daca se va respecta cronologia proiectelor ESFRI din 2006, 2008 si 2010, definitivarea conceptului, cu ajutorul unui proiect de ‘faza pregatitoare’, finantat de Comisia Europeana„, a explicat acesta pentru HotNews.ro.

Nucleul DANUBIUS-RI de la Murighiol – fotografie de proiect / Sursa: danubius-ri.eu

In „faza pregatitoare” vor fi puse la punct aspectele juridice pentru crearea persoanei juridice unitare care va gestiona proiectul. „In prezent, am ajuns la concluzia ca cea mai potrivita forma legala este aceea de ERIC (European Research Infrastructure Consortium), care va avea sediul in Romania si in componenta carora vor intra mai multe state. Atunci vor fi realizate statutele legale in care vor fi detaliate toate aspectele care vor asigura o buna guvernare„, a precizat Stanica.

Potrivit directorului stiintific al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina, „tinand cont de fazele obligatorii de derulare a proiectului, acesta urmeaza sa inceapa in perioada sfarsit 2016 – inceputul lui 2017 si in perioada 2020 – 2021 structura legala DANUBIUS-ERIC sa fie deja functionala. Obtinerea tuturor avizelor si semnarea acestor acorduri intre guverne dureaza destul de mult, dar rezultatele merita asteptarea„.

Cat va costa proiectul

Adrian Stanica

Foto: Agerpres

„Finantarea investitiei pentru crearea Centrului DANUBIUS-RI va fi esalonata pe trei etape de cate doi ani, incepand din 2016. Suma totala pe cele trei etape, aprobata de Guvernul Romaniei, in sedinta din 10 Octombrie 2014, este de 150 milioane Euro. Principala sursa de finantare ar urma sa fie fondurile structurale UE alocate Romaniei pentru perioada de programare 2014 – 2020.Guvernul Romaniei va trebui sa asigure o anumita cofinantare a fondurilor necesare pentru implementarea proiectului„, a declarat pentru HotNews.ro Adrian Stanica.

Directorul stiintific al institutului a declarat ca exista „2 mari categorii de costuri – cele de constructie si de dotare cu echipamente de cercetare, si cele de utilizare (care includ si cheltuielile de intretinere). Din consortiul DANUBIUS-RI fac parte si alte state europene, care vor participa fie cu alte facilitati, fie prin deschiderea catre comunitatea de cercetare nationala. De aceea, toate aceste aspecte presupun costuri, pe care statele partenere vor trebui sa le acopere, nu doar beneficii. De aceea, propunerea DANUBIUS-RI trebuie sa aiba un contact permanent – de la bun inceput, cu toti partenerii din Europa, inclusiv reprezentantii agentiilor de finantare„.

Pentru constructie si dotare, „finantarea se va face atat din fonduri structurale, cat si din fonduri nationale. Sa nu uitam, ELI – NP in Romania [Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics, numele proiectului de la Magurele – n.red.], dar si componenta sa din Cehia au fost date ca exemplu de bune practici la nivelul intregii Europe – ma refer la partea stiintifica – pentru utilizarea Fondurilor Structurale la dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere. Vom continua pe aceasta cale si pentru DANUBIUS-RI„, a precizat Stanica.

Acesta a adaugat ca planurile „privesc constructia acestei infrastructuri distribuite si ca pe un ‘un laborator de incercare’ pentru diferite noi tehnologii, pentru diferiti senzori, solutii pentru bioeconomie. Acestea vor reprezenta adevarati magneti pentru capitalul privat, pentru firmele inovative. De asemenea, in faza de operare, DANUBIUS-RI va oferi o parte din timpul capacitatilor sale si pentru realizarea unor teme de consultanta cu partenerii privati„.

Oficialul a precizat ca „DANUBIUS-RI va fi deschis utilizarii catre studenti, masteranzi, doctoranzi si post-doctoranzi, precum si de echipele alcatuite strict din cercetatori„.

Mihnea Costoiu, la ultima conferinta ca ministru: 4 milioane de metri cubi de gaz natural ies din Marea Neagra in fiecare zi si nu pot fi captate. Centrul acesta are unul dintre roluri acela de a gasi metode prin care aceasta bogatie a Romaniei sa poata fi folosita

Mihnea Costoiu

Foto: Agerpres

In ultima conferinta sustinuta la Ministerul Educatiei, pe 19 decembrie 2014, Mihnea Costoiu a vorbit pentru prima data despre acest proiect. La predarea mandatului catre noul ministru al Educatiei, Costoiu a afirmat ca „al doilea mare proiect care este in acest moment foarte aproape de a fi introdus in lista infrastructurilor de interes paneuropean este proiectul Dunare-Delta-Marea Neagra, cu 5 componente extrem de importante: transport, energie, mediu, componenta sociala si cercetare„.

Fostul ministru delegat pentru Cercetare a declarat atunci: „Fac o singura precizare, pentru ca lumea stie mai putin de acest proiect, nu l-am prezentat foarte mult opiniei publice. Acest proiect va fi, ca localizare, in Delta Dunarii. Acest proiect are ca si componenta energia, cercetarea in energie, si as vrea sa va dau doar cateva informatii scurte. Si anume, in Delta, in Dobrogea, in zona de est a tarii vorbim de mai multe forme de energie. Vorbim de energie solara, eoliana, vorbim de gaze de sist, vorbim de gaze naturale care sunt in Marea Neagra si, ca o informatie pe care nu am spus-o foarte des: 4 milioane de metri cubi de gaz natural ies din Marea Neagra in fiecare zi si nu pot fi captate. Centrul acesta pe care l-am pregatit si care va avea o valoare de peste 200 de milioane de euro are unul dintre roluri acela de a gasi metode prin care aceasta bogatie a Romaniei sa poata fi folosita„.

Manuela Sidoroff, directorul general al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Stiinte Biologice, a declarat pentru HotNews.ro ca daca va exista o competitie de proiecte pe energie, atunci si aceasta problema va fi analizata. „Domnul ministru a intuit ca acolo este o problema de rezolvat, iar rezolvarea problemelor specifice face parte din misiunea centrului„, a precizat Sidoroff.

Aceasta a explicat pentru HotNews.ro ca „tot ce provine din Marea Neagra, cu impact de mediu, poate intra in domeniul de activitate al centrului. Centrul are 3 mari directii de cercetare: Stiintele Vietii, Stiintele Pamantului si Stiinte Socio-Economice, domenii prin care cercetatorii vor aborda in mod integrat problemele specifice de mediu, de exploatare durabila si rationala a resurselor existente si chiar de refarcere a acestora„.

„Intrucat Institutele din Romania lucreaza, ca si cele din restul Europei, prin proiecte obtinute din competitii de proiecte europene sau nationale, atunci cand exista o posibilitate sa participam la o competitie care sa vizeze energia, se aplica cu proiecte pe tema respectiva, vizand problemele specifice, beneficiind de faptul ca la competitii se participa intr-un consortiu, deci in echipe multi-nationale si multi-disciplinare„, a adaugat directorul general al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Stiinte Biologice.

In prezent, la Murighiol se construieste primul modul al centrului de cercetare

Manuela Sidoroff, directorul general al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Stiinte Biologice, a declarat pentru HotNews.ro ca, „pentru moment, noi suntem in faza de construire a primului modul al centrului si abia in vara vom avea aceasta constructie definitivata. Acest prim modul include o sala mare de conferinta si 2 laboratoare„.

Nucleul DANUBIUS-RI – fotografie de proiect / Sursa: danubius-ri.eu

Oficialul a explicat pentru HotNews.ro ca in acest prim modul se vor „efectua prelevari si analize de probe in cadrul laboratoarelor locale sau, dupa caz, conservare pentru analize in institutele unde avem aparatura necesara. Mentionez ca acum circa 80% e construit, iar in vara, cum precizam, este planificata deschiderea. Banii pentru acest modul sunt alocati de Guvern„.

„Dar, pentru a construi tot centrul avem nevoie de fonduri europene.Asta inseamna ca trebuie sa obtinem acea eticheta ESFRI, care inseamna, din nou, participarea la o competitie europeana. In martie se deschide competitia pentru ESFRI si Comisia Europeana conditioneaza accesarea fondurilor europene de indeplinirea conditiilor ESFRI. Daca obtinem aceasta eticheta, vom aplica pentru fonduri regionale, pe mai multe axe astfel incat sa se asigure dezvoltarea centrului. Se poate spune ca etapizarea dezvoltarii seamana cu un puzzle„, a afirmat pentru HotNews.ro Manuela Sidoroff.

Aceasta a adaugat ca „eticheta ESFRI inseamna 2 milioane de euro pentru un preparatory phase, in cadrul caruia stabilim structura centrului. In Murighiol vom avea Hub-ul Centrului, dar vor trebui stabilite in preparatory phase, cu exactitate, nodurile (care vor fi centre de cercetare de excelenta, din institutii sau universitati de prestigiu din Europa). Dezvoltarea acestui centru inseamna o evolutie continua: se vor stabili competentele fiecarui nod, resursa umana, aparatura pentru Hub si pentru fiecare nod, etc. Aceasta faza are o durata de 2 ani si are un rol determinant pentru buna functionare viitoare a centrului„.

Manuela Sidoroff

Foto: Agerpres

„In cadrul directiilor mari abordate sunt vizate foarte multe probleme de cercetare, de la cele specifice eroziunii costiere, la cele de sedimentologie, de biodiversitate, de stabilire a impactului pe care speciile straine ecosistemelor Deltei Dunarii care au invadat zona le au asupra starii si functiilor ecosistemului etc. Important este ca aceste cercetari se vor face in mod concertat pe tot sistemul Dunare-Delta-Marea Neagra si rezultatele/solutiile vor fi comparate cu alte sisteme de acest tip: fluvii-delte-mari„, a explicat directorul general al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Stiinte Biologice.

Manuela Sidoroff a declarat pentru HotNews.ro ca „cercetari s-au facut si pana acum. Noutatea este ca incercam sa privim problemele intr-un mod integrat. S-au facut cercetari pe Dunare, in Delta Dunarii, in Marea Neagra, dar nu stim ce se intampla la interfata dintre aceste sisteme. Aici incearca acest nou centru de cercetari sa vina cu solutii, aplicabile nu doar la nivel local ci, cum spuneam, translabile catre alte sisteme de tip fluvii-delta-mare„.

Oficialul a afirmat ca „terenul pe care se va construi Hub-ul (si pe care se construieste acum primul modul, cum spuneam) este oferit din 1996 de Primaria Murghiol institutului nostru. 5 hectare s-au retrocedat, iar 10 hectare au ramas institutului. Acest prim modul descris anterior se intinde pe 600 de metri la sol, cladirea integrandu-se in zona ca si criterii de arhitectura, cu stuf pe acoperis, dar incalzita cu pompe de caldura din pamant si celule fotovoltaice, adica utilizand resursele energetice existente local, care sa aiba un impact minim asupra mediului„.

Care sunt tarile care vor face parte din proiect

Adrian Stanica, directorul stiintific al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina a declarat pentru HotNews.ro ca, pana in prezent, Romania a primit „scrisori de interes si de aderare de la numeroase institutii de cercetare-dezvoltare si universitati de prestigiu din Franta, Marea Britanie, Olanda, Germania, Italia, Spania, Grecia, Irlanda, Lituania, Austria, Ungaria, Serbia, Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria”.

Nucleul DANUBIUS-RI de la Murighiol – fotografie de proiect / Sursa: danubius-ri.eu

Pentru a intra pe lista proiectelor ESFRI, DANUBIUS-RI a primit sprijinul oficial al Ministerului Grec al Cercetarii, precum si al Academiilor de Stiinte din Bulgaria si Republica Moldova (Academii care au statut de ministere in guvernele respective), a afirmat Stanica.

Acesta a precizat ca, in acest moment, „comunitatea DANUBIUS-RI poarta negocieri pentru obtinerea sprijinului oficial ministerial pentru intrarea in ESFRI in mai multe state, precum Franta, Marea Britanie, Irlanda, Olanda, Germania, Italia, Spania, Irlanda, Austria, Ungaria si Serbia. Pentru a putea depune o documentatie la ESFRI este nevoie de sustinerea oficiala a cel putin trei state”.

„Acceptarea pe lista proiectelor ESFRI reprezinta un simbol european al excelentei si al calitatii si de aceea este important ca proiectul DANUBIUS-RI sa fie selectionat in foaia de drum ESFRI. Oricum, o conditie clara pentru proiectele ESFRI este obligatia unei ‘porti deschise’, spre primirea de noi membri, ceea ce evident se va realiza si in cazul DANUBIUS-RI”, a continuat oficialul. Potrivit acestuia, in Ucraina 2 institutii de cercetare implicate in studiul partii lor de delta, Dunare si mare sunt interesate de participarea la DANUBIUS-RI.

Stanica a adaugat ca „nu toate statele participante in consortiul DANUBIUS-RI vor avea facilitati in componenta nodurilor, ci vor sustine cercetarea si vor participa prin comunitatea de utilizatori. De fapt, inclusiv statele care vor participa cu anumite facilitati vor avea si o componenta, mult mai extinsa, aceea a comunitatii stiintifice, care va avea poarta deschisa spre utilizarea facilitatilor de top ale DANUBIUS-RI”.

Care este istoria proiectului

Adrian Stanica, director stiintific al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina (GeoEcoMar), a declarat pentru HotNews.ro ca „primul embrion al ideii a aparut acum doua decenii, dupa ce, in anul 1990, Delta Dunarii a capatat statutul de Rezervatie a Biosferei. Acest statut este acordat de UNESCO si stipuleaza, printre altele, faptul ca zonele cu biodversitate foarte bogata trebuie sa fie considerate ‘laboratoare naturale’. Plecand de la acest concept, la inceputul anilor 1990 a aparut ideea de a crea in Delta Dunarii un centru international care sa permita studii complexe si interdisciplinare in acest ‘laborator’„.

Acesta a explicat ca „in anul 2008 exista deja consolidata ideea Centrului International Delta Dunarii, iar proiectul primise de la Primaria Murighiol zece hectare de teren pentru a putea fi construit„.

„In anul 2011, Parlamentul European a adoptat Strategia Europeana pentru Regiunea Dunarii (SUERD). Printre actiunile prioritare stipulate de SUERD se numara si ‘dezvoltarea infrastructurilor de cercetare’ prin ‘crearea de centre internationale de studii avansate’ in vederea fundamentarii stiintifice a dezvoltarii socio-economice sustenabile a Regiunii Dunarii. Astfel, avand si un fundament politic european, ideea Centrului international din Delta Dunarii a inceput sa treaca dincolo de limitele Deltei„, a afirmat pentru HotNews.ro directorul stiintific al GeoEcoMar.

Oficialul a precizat ca, „la cererea partenerilor europeni, s-a ajuns la dimensionarea centrului la o scara europeana si chiar globala – DANUBIUS-RI va fi deschis spre a gasi solutii pentru sistemele fluvii – mari din toata lumea, cu toata complexitatea fenomenelor care influenteaza starea ambientala si evolutia acestor sisteme„.

Stanica a explicat pentru HotNews.ro ca „proiecte de cercetare care sa acopere continuumul fluviu-mare au existat si inainte. Infrastructura DANUBIUS-RI, propusa de Romania, ar reprezenta insa primul si, pana in prezent, singurul centru de studii aprofundate si integrate al sistemelor fluvii-mari din Europa. Constructia, dotarea cu echipamente si mijloace de cercetare stiintifica la cel mai inalt nivel tehnologic si operarea unei astfel de infrastructuri de cercetare care aduce impreuna capacitati din atatea state europene reprezinta o premiera mondiala„.

„Ideea a fost sprijinita si finantata, de la jumatatea anilor 2000 pana in prezent, de toate guvernele care s-au succedat in Romania. De la studiile preliminare din 2007 – 2008, la definirea Cartii Albe (Programului Cadru de cercetare-dezvoltare-inovare) in 2010 – 2013, la pregatirea documentatiei pentru ESFRI si prima constructie – din 2013 incoace, a existat si exista permanent un interes puternic atat din partea comunitatii stiintifice, cat si a autoritatilor nationale responsabile cu cercetarea stiintifica si cu protectia mediului. Un sprijin important a venit permanent si din partea Academiei Romane, care s-a angrenat activ in pregatirea proiectului„, a afirmat Adrian Stanica.

Nucleul DANUBIUS-RI de la Murighiol – fotografie de proiect / Sursa: danubius-ri.eu

Guvernul a declarat DANUBIUS-RI „proiect strategic de importanta nationala”

Guvernul a semnat in sedinta din 7 octombrie 2014 un memorandum cu tema: „Aprobarea de catre Guvernul Romaniei a actiunilor pregatitoare privind constructia in Romania a Centrului international pentru studii avansate asupra sistemelor fluvii-delte-mari (DANUBIUS-RI) in cadrul Strategiei Europa 2020 si a Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunarii si declararea acestui proiect ca ‘proiect strategic de importanta nationala’ in domeniul cercetarii stiintifice„. Sursa

Proiectul se regaseste si in Strategia Nationala de Cercetare, Dezvoltare si Inovare 2014-2020, elaborata de Ministerul Educatiei Nationale, aprobata de Guvern si publicata de Minister pe 23 octombrie 2014. Strategia este construita pe 3 piloni, al treilea fiind „Leadership” regional la frontiera stiintei si in tehnologie. Aici, Ministerul ofera doua exemple: proiectul Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics de la Magurele si Centrul International pentru Cercetari Avansate „Fluvii, Delte, Mari – Danubius” – Tulcea. Detalii aici

AmCham: Dupa Laserul de la Magurele, Romania isi propune finantarea unui alte structuri pan-europene de cercetare – Centrul Danubius

Centrul Danubius este desemnat prioritate de tara si de catre Camera de Comert Americana (AmCham) in Romania, care a adus in atentie acest proiect in cadrul unui raport numit Prioritati pentru Romania 2020. Documentul a fost elaborat de AmCham Romania inainte de alegerile prezidentiale din noiembrie 2014 si contine recomandarile investitorilor americani si romani adresate candidatilor la Presedintia Romaniei.

Iata ce spune la capitolul „Tehnologia si inovatia”:

• Dezvoltarea infrastructurilor pan-europene de cercetare pe teritoriul Romaniei este esentiala pentru dezvoltarea sectorului cercetare-dezvoltare-inovare, a contributiei sale la formarea PIB si a cresterii competitivitatii. Romania gazduieste infrastructura pan-europena de cercetare ELI-NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics) si isi propune finantarea unui alte structuri pan-europene de cercetare: Centrul Danubius.