Gobekli Tepe – Povestea celui mai vechi templu din lume sau cum ne pot uimi oamenii de acum 10.000 de ani

Un loc din sud-estul Turciei, la granita cu Siria, a uimit in ultimii ani prin descoperirile arheologice care schimba modul in care privim oamenii care au trait acum 10.000 de ani. In sit-ul Gobekli Tepe au fost descoperiti stalpi de piatra de zeci de tone greutate asezati in cercuri mari si sculptati. Si totul dateaza de acum 11.500 de ani, sanctuarul fiind, se pare, construit de vanatori-culegatori care nu cunosteau nici roata, nici scrierea, nici olaritul si nici nu practicau agricultura. Departe de a fi un mit, Gobekli Tepe a fost acceptat de specialisti, insa semnificatiile sale starnesc controverse si multi contesta schimbarile radicale propuse de noile descoperiri.

Un deal cu comori nebanuite

In sud-estul Turciei, la cativa zeci de kilometri de granita siriana si aproape de un oras numit Sanliurfa, un deal a atras inca din anii 70′ arheologilor mai ales prin cantitatea mare de bucati de calcar gasite acolo. S-a crezut ca e vorba de morminte bizantine, dar locul nu promitea nimic iesit din comun. Totul pana in 1994, cand un arheolog german pe nume Klaus Schmidt a ramas uimit de numarul mare de bucati de cremene gasite si si-a dat seama ca in vechime, acolo au lucrat multi oameni la constructia a ceva maret. A decis sa inceapa sapaturile si au iesit la iveala primii stalpi de piatra cu basoreliefuri ce infatiseaza diverse animale: vulpi, scorpioni, sacali si pasari.

De aici a inceput o poveste uimitoare si stim acum din cercetari geomagnetice ca exista 20 de cercuri alcatuite din stalpi de piatra ce ajung sa aiba si peste 5 metri inaltime si 15 tone greutate. Aspectul frapant este ca totl dateaza de acum 10.000 – 11.500 de ani, cu mii de ani inainte de Stonehenge, de Piramidele Egiptene si de inventarea scrierii.

Schmidt, cel care a descoperit sit-ul si a supravegheata lucrarile aproape 20 de ani, a murit in vara lui 2014, dar teoriile sale au pus la indoiala modul in care privim inceputurile civilzatiilor complexe care ar fi putut fi impulsionate de religie, si nu de economie.

Ce s-a gasit la Gobekli Tepe? Desi nici 5% din sit nu a fost excavat si se lucreaza la doar patru cercuri din cele 20, sapaturile au scos la iveala stalpi de piatra in forma de T dispusi in mai multe cercuri, stalpi la constructia carora s-au folosit unelte de cremene, iar argila era pe post de mortar.

Aspectul si mai uimitor este ca la cateva zeci de ani ingropau stalpii si ridicau noi cercuri. Si asta, desi cu uneltele rudimentare de acum 11 milenii efortul ar fi fost imens, mai ales ca mijloacele tehnice de atunci erau infime fata de cele din prezent.

Vanatori culegatori uluitor de iscusiti

Ce semnificatie poate avea locul la care se vor mai face sapaturi zeci de ani de acum inainte? Klaus Schmidt a explicat intr-un interviu pentru un post de radio american, in 2012.

„Este cu siguranta un sit religios. Oamenii de atunci au ridicat cu greu acesti megaliti de multe tone si veneau de departe pentru a asista la ritualuri si apoi se intorceau la locurile unde traiau. Nu sunt semne ca veneau des la sanctuar, dar banuim ca era un loc important de intrunire”

Germanul a mai precizat ca e foarte posibil sa fi existat si sit-uri mai vechi atat de avansate tehnologic in Sumer, dar acolo fiind campii aluvionare, nu aveau cum sa se pastreze indicii atat de vechi: au fost luate de ape.

sursa foto -taringa.net

Lucrul uluitor este, asadar, ca vanatori-culegatorii au putut crea, transporta si apoi ridica megaliti in cercuri imense. In plus, religia este motivul pentru care au facut toate astea intr-o perioada in care, necunoscand practici agricole, oamenii nu aveau probabil destule alimente pentru a-si duce traiul.

S-au facut si legaturi cu Biblia, mai exact cu Gradina Edenului si cu Arca lui Noe ajunsa pe muntele Ararat. Klaus Schmidt respinge aceste conexiuni „Nu-mi place aceasta arheologie biblica, este periculos sa amestecam surse biblice cu alte surse, e parte a traditiei miturilor orientale. E un fel de arheologie fara varsta fiindca e o distanta enorma de timp intre Gobekli Tepe si momentul in care a fost scris Vechiul Testament: 7.000 de ani. E greu de crezut ca oamenii au putut atunci pastra memoria unor evenimente timp de 7.000 de ani”, spunea Schmidt in interviul din 2012.

National Geographic a scris in 2011 pe larg despre Gobekli Tepe si Schmidt explica printr-o comparatie edificatoare de ce sit-ul este atat de uimitor. „Sa descoperi ca vanatori-culegatori au ridicat Gobekli Tepe e ca si cand ai afla ca cineva a construit un Boeing 747 in pivnita, cu un cutitas”,

Teoria sit-ului religios porneste de la faptul ca la Gobekli Tepe nu s-au gasit semne de locuire, surse de apa, seminte, urme de vetre, iar de aici s-a tras concluzia ca zona nu era locuita, ci era un loc special, posibil un sanctuar care era vizitat la ocazii speciale de oameni care veneau de la mare departare, chiar si 100-200 km. S-au gasit insa oase de animale, leoparzi, vulpi, vulturi, dar nu si animale domestice, lucru ce a fost interpretat ca dovada ca totul a fost construit de vanatori-culegatori.

Nevoia de a crede in zei a fost inainte de orice altceva

Teoria lui Schmidt rastoarna teoria inradacinata care spune ca intai oamenii au devenit sedentari, s-au specializat in agricultura, s-au organizat in asezari complexe si de-abia apoi au construit si sanctuare. Gobekli Tepe ar fi o dovada ca nevoia de a crede in zei si de a-i diviniza a fost inaintea agriculturii si oameni cu mijloace rudimentare au construit cu eforturi fantastice complexul.

O revolutie agricola a schimbat totul. Acum 10.000 de ani s-a petrecut o tranzitie de la cerealele „salbatice” la cele „domesticite”, crescute in mod organizat si ingrijite. La cerealele salbatice productia era mica fiindca boabele se scuturau de pe spic imediat dupa coacere si recoltarea era imposibila. La cerealele crescute in mod organizat recoltarea este posibila si agricultorii puteau profita de munca lor.

Dupa finalul ultimei ere glaciare, acum peste 11.000 de ani se crede ca oamenii au „domesticit” animalele si plantele si s-au stabilit in sate care ajungeau sa aiba si peste 500 de locuitori. Dupa aceste dezvoltari, religia ar fi aparut din nevoia de coeziune sociala.

Gobekli Tepe propune o cu totul alta teorie: imediat dupa imbunatatirea conditiilor climatice oamenii au simtit nevoia de a crea primele forme de spiritualitate si au construit sanctuare. Conform teoriei, de la nevoia de a hrani oamenii care veneau la sanctuare a pornit si domesticirea animalelor si crearea unei agriculturi organizate.

sursa foto – panoramio.com

Teoria primului templu construit de vanatori-cuelgatori a fost contestata, cel mai vocal fiind un antropolog canadian pe nunele E.B. Banning care spune ca acum 11 milenii Gobekli Tepe era un sit cu locuinte acoperite unde oamenii tineau si ritualurile magico-religioase. Banning spune ca oamenii din acele vremuri nu aveau nevoie de un templu special pentru ca puteau imbina sacrul si profanul exact in asezarea unde isi duceau viata de zi cu zi. El mai spune si ca e foarte posibil ca locuitorii din Gobekli Tepe sa fi practicat agricultura macar intr-un stadiu incipient, deci aveau o sursa sigura de hrana.

E imposibil de impacat cele doua teorii si au ramas atat de putine urme de acum zece milenii, incat certitudini nu se pot gasi. Dar e cert faptul ca monumentalele inele sunt cu 6.000 de ani mai vechi decat Stonehenge si cu 7.000 decat piramidele. Si, desi „parintele” sit-ului, Klaus Schmidt, a murit in aceasta vara, sapaturile sunt continuate de Lee Clare care spune ca sit-ul e tot mai fascinant fiindca pune mult mai multe intrebari decat ofera raspunsuri „Unele lespezi aveau 30, 40 sau 50 de tone, probabil ca le-au transportat ruland pe busteni. Clare spune ca cei care au facut aceste constructii erau specialisti ai timpurilor lor si trebuiau hraniti, astfel ca domesticirea animalelor, dar si cultivarea unor cereale trebuie sa fi fost o consecinta a ceea ce se intampla in sanctuar.

sursa foto -National Geographic