ONG-ul anti-TTIP Attac, atacat de fiscul german

Fiscul din Frankfurt a retras organizatiei Attac, critice la adresa globalizarii, neoliberalismului si tratatului de liber-schimb transatlantic TTIP, statutul de ONG de utilitate publica. Masura se impune retroactiv, incepand cu 2010 si loveste dur Attac Deutschland, cu sediul la Frankfurt. Organizatia are circa 25.000 de membri in Germania, potrivit propriilor declaratii. In total, Attac are 90.000 de membri in 50 de tari, mai ales europene. Fiscul german si-a motivat decizia prin faptul ca Attac ar urmari scopuri politice si nu „de educare“, cum este stipulat in statut. Prin retragerea facilitatilor fiscale, organizatiei i se inchide, practic, robinetul de bani.

Conform declaratiei proprii, Attac se finanteaza in proportie de 95% din donatii. Acestea pot fi, in Germania, declarate la fisc si circa o treime din suma este recuperata de donator de la stat. Daca facilitatea fiscala dispare, disponibilitatea donatorilor de a cotiza s-ar putea reduce drastic.

Attac a contestat deja decizia Finanzamt-ului din Frankfurt si ameninta sa mearga in instanta. „Am fost foarte surprinsi, mai ales de refuzul definitiv“ venit din partea oficiului fiscal, spune presedinta ONG-ului, Stephanie Handtmann.

Masura afecteaza puternic activitatea organizatiei, tocmai intr-un moment in care Attac isi canalizeaza energiile si are nevoie de bani pentru protestele impotriva semnarii tratatului de liber-schimb transatlantic. Nu este exclus ca apelul la protest impotriva TTIP sa fi declansat si represaliile institutiilor de stat germane. Pe pagina de start a Attac, mesajul este trasat cu litere mari: „TTIP: concernele profita, oamenii pierd“.

„Attac e convinsa ca dominatia pietelor financiare asupra intregii societati este principala piedica in introducerea unei noi forme de dezvoltare: sociala, ecologica, solidara si democratica“, este declaratia de principiu a NGO-ului, fondat in 1998 in Franta, iar in Germania ca Attac Deutschland, in anul 2000.

Ce solicita Attac: stabilizarea pietelor financiare (prin impozitul pe tranzactiile financiare, limitari ale circulatiei de capital, cooperarea intre bancile de devize); un sistem de impozitare corect si lichidarea paradisurilor fiscale; democratizarea deciziilor luate in economia globala – World Trade Organization (WTO), Banca Mondiala si fondurile monetare sa fie democratizate si incluse in ONU; comert corect (in loc de comert liber), care sa respecte regulile securitatii sociale, ale egalitatii de sex si diversitatii culturale.

Attac mai vrea stoparea privatizarii serviciilor publice, garantarea pensiilor si reguli valabile global pentru concerne, care par ca si-au aservit puterea politica si de stat.

Unii considera activitatea Attac drept anti-capitalista. Organizatia insasi se vede ca o miscare de educare, critica la adresa globalizarii neo-liberale. Numele Attac deriva din frantuzescul „association pour une taxation des transactions financières pour l’aide aux citoyens”, adica „asociatie pentru taxarea tranzactiilor financiare in sprijinul cetatenilor“, iar radacinile organizatiei se afla in Franta.

In ce priveste taxarea retroactiva si „degradarea” la non-utilitate publica a activitatii Attac, asistam la un paradox: joia trecuta, presedintele Germaniei Joachim Gauck a laudat angajamentul societatii civile, mentionand explicit ONG-ul Attac. Si din partea SPD-ului s-au auzit ceva voci, in apararea organizatiei. Alte partide au tacut chitic. Doar Partidul Piratilor a luat o pozitie mai ferma.

Simon Kowalewski, membru al factiunii Piratilor din camera deputatilor de la Berlin, declara: „A aplica o lovitura de moarte tocmai unei organizatii care a criticat modul de negociere nedemocratic al aranjorilor tratatului de liber-schimb dintre UE si SUA, miroase a blocada de stat, care nu mai inghite critica din partea societatii civile. Aici se pare ca se vrea statuarea unui exemplu: cine nu se inscrie pe linia guvernului, isi primeste factura sub forma platii retroactive de impozite“.

Iar Kristos Thingilouthis, sef politic al Partidului Piratilor, remarca faptul ca ONG-uri si fundatii apropiate partidelor politice si marilor concerne „cum este Fundatia Bertelsmann“, „nu sunt supuse unor astfel de atacuri“. „Nu pot scapa de senzatia ca aici, pur si simplu, unei asociatii critice la adresa sistemului trebuie sa ii fie desfiintata baza existentiala“, a declarat el pe site-ul oficial al Partidului Piratilor din Germania.

Ca o completare, referitoare la „utilitatea publica“. Aceasta, conform reglementarilor Codului Fiscal german, din ianuarie 2014, prevede ca „asociatiile de puscasi pot fi recunoscute de utilitate publica, atunci cand, dupa statut, ele incurajeaza nu doar trasul cu arma, ci si traditia in sine“.