Business Report: Taximetristii bucuresteni, aproape de o amenda de 2 milioane de euro pentru cartel; 25.000 de euro pe an, din afacerea cu nuci; Jumătate din creditele imobiliare din România sunt garantate de stat

Jumatate din creditele imobiliare din Romania sunt garantate de stat. Creditarea merge bine in Romania, dar doar daca are in spate garantii de stat. Dovada ca bancilor le plac garantiile este ca circa jumatate din creditele imobiliare acordate de bancile din Romania au in spate programul Prima casa, dupa cum arata datele Bancii Nationale. Romania a ajuns la aceasta „performanta” in doar cinci ani, dupa ce statul a intrat in piata imobiliara rezidentiala pentru a opri deprecierea activelor si pentru a ajuta, implicit, bancile. De la sfarsitul anului 2008, piata imobiliara se afla in cadere dupa cresterile aberante din boom, finantate cu imprumuturi de la banci. Institutiile de credit aveau nevoie ca preturile garantiilor sa se stabilizeze, scrie Economica.net.

Legaturi periculoase – noile si vechile zone monoindustriale. Economia centralizata de pana in 1989 a facut ca localitati si chiar regiuni intregi sa fie legate de o singura fabrica sau de o singura industrie. Noua economie nu pare sa fi invatat mare lucru din experientele ultimului sfert de secol. Cum ar arata economia Romaniei fara Dacia? Multi au incercat sa-si inchipuie asta prin primavara, cand francezii au sugerat ca lipsa unor retele moderne si rapide de transport, dar si impredictibilitatea fiscala si legislativa i-ar putea face sa ia in considerare relocarea investitiei de la Mioveni. Si imaginea nu a fost deloc una placuta. Pentru ca producatorul de autoturisme este responsabil direct pentru circa 3% din PIB-ul Romaniei si pentru aproximativ 8% din exporturi. Pentru Dacia lucreaza direct peste 13.000 de oameni, alti 10-20.000 fiind angajati ai firmelor care furnizeaza fabricii franceze diverse produse si servicii, relateaza Capital.

Sectorul vitivinicol va beneficia de 238,5 milioane euro, in perioada 2014-2018. Mihail Spatarelu Putintei, APIA: „In prezent, se afla in derulare sapte programe de promovare a vinurilor pe pietele tarilor terte”. Sectorul vitivinicol din tara noastra beneficiaza de o alocare bugetara de 47,7 milioane de euro anual, incepand din 2014, cu un total de 238,5 milioane euro aferent perioadei 2014-2018, prin Programul National de Sprijin al Romaniei, potrivit reprezentantilor Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Acestia ne-au precizat ca, in 2007-2013, a fost atrasa suma de 252,3 milioane de euro din fonduri FEGA, pentru domeniul vitivinicol, realizandu-se o absorbtie a fondurilor europene de 100%, informeaza CursdeGuvernare.

Soferii acuza: traficul de pe Valea Prahovei, umflat artificial pentru a forta construirea autostrazii Comarnic-Brasov in defavoarea autostrazii Sibiu-Pitesti. Liderii patronatelor din transporturi afirma ca traficul de pe Valea Prahovei este umflat artificial, prin mai multe metode simultan, pentru a sustine construirea autostrazii Comarnic-Brasov in defavoarea Sibiu-Pitesti. In primul rand, spun liderii patronali, traficul de marfuri este directionat astfel incat Valea Prahovei sa fie greu sau imposibil de ocolit. O alta metoda de a umfla traficul se refera, de data asta, la cifrele din raportarilor oficiale, scrie Adevarul.

25.000 de euro pe an, din afacerea cu nuci. Una dintre cele mai rentabile business-uri ale momentului este cultivarea nucilor. Castigul pe care il poate aduce „copacul rege” ii face pe romani sa investeasca. De-a lungul anilor, nuca romaneasca a devenit recunoscuta pentru calitate atat local, cat si international, iar producatorii nu duc lipsa de cerere, spune Ovidiu Lazar, unul dintre cei mai cunoscuti cultivatori si presedintele asociatiei cultivatorilor de nuci din Romania. „Exista o cerere foarte mare, producatorii romani aflandu-se in imposibilitatea de a satisface cererea pe plan national. O fabrica de ciocolata din Romania cere in jur de 100 de tone de nuca lunar. Pe plan extern, un singur agent economic din Grecia a lansat o cerere de 400 de tone de nuca in coaja lunar. Posibilitatea de a ramane cu marfa nevanduta este practic imposibila”, a explicat acesta pentru EVZ.

Taximetristii bucuresteni, aproape de o amenda de 2 milioane de euro pentru cartel. O investigatie a Consiliului Concurentei inceputa in 2012 are sanse mari sa duca la amenzi de 1,8 milioane de euro cumulat pentru cele mai mari firme de taxi din Capitala. Meridian, Pelicanul, Speed, Grup AS, Cristaxi si Cobalcescu sunt firmele care ar putea sa plateasca amenda. Grupurile de taxi Meridian, Cristaxi, Cobalcescu, Grup AS, Pelicanul si Speed risca sa primeasca o amenda de pana la 8 milioane de lei, circa 1,8 milioane de euro, de la Consiliul Concurentei pentru cartel. Investigatia pe piata taximetriei a fost inceputa in 2012 si s-a terminat acum. Raportul Consiliului Concurensei (CC) evidentiaza existenta dovezilor privind instituirea unui cartel de fixare a preturilor, trimis partilor implicate pentru eventuale observatii si adnotari pe care le aud e facut, apoi se intoarce la CC pentru concluziile si decizia finala, informeaza Economica.net.

Alro: Nu vedem un viitor prea lung al industriei de aluminiu in Romania. Costurile cu energia ale Alro Slatina au fost de 66 milioane de dolari anul trecut, iar compania nu isi mai poate permite inca un an cu astfel de cheltuieli, a declarat joi, Gheorghe Dobra, CEO al Alro Slatina, in cadrul unei conferinte pe teme energetice. Potrivit acestuia, cheltuielile cu energia, inclusiv ecotaxele, au depasit 1.000 de dolari pe tona. Cotatiile aluminiului au fost, joi, de 1.886 dolari pe tona. „Costurile cu energia au ajuns la peste 1.000 dolari pe tona de aluminiu. In aceste conditii, nu vedem un viitor prea lung al industriei aluminiului in Romania”, a sustinut Dobra, citat de Capital.

Ce linii ferate vrea statul sa desfiinteze. Lista tronsoanelor cu pierderi financiare. Tronsoanele cu cele mai mari pierderi financiare, care nu au prezentat interes nici pentru investitorii particulari chemati sa le ia in chirie, ar putea intra pe o lista neagra a excluderii din retea. Chiar daca operatorii feroviari au contestat vehement proiectele care prevad desfiintarea unei parti substantiale (40%) din caile ferate, Master Planul General de Transport, dezbatut joi cu autoritatile din domeniu, pastreaza teza desfiintarii. In document este prevazuta stabilirea unei „retele primare” reprezentand 60% din totalul cailor ferate existente acum, retea care va beneficia in continuare de subventii si finantari, si a unei „retele secundare” (restul de 40%), pentru care sunt creionate mai multe scenarii, noteaza Adevarul.