Situatie disperata la Laserul de la Magurele: Directorul celei mai mari platforme stiintifice din Romania cere ajutorul Guvernului pentru a debloca proiectul de jumatate de miliard de euro. Cum motiveaza Apele Romane blocarea proiectului
Unul dintre cele mai importante proiecte europene de cercetare, in curs de realizare in Romania, este pus in pericol de un aviz lipsa de la Apele Romane. Proiectul laserului de la Magurele prevede ca energia centrului de cercetare va fi asigurata de peste 1.000 de pompe geotermale. Apele Romane nu au acordat insa, de 8 luni, avizul pentru inceperea forajelor necesare pompelor geotermale. Constructorul ELI-NP a cerut avizul abia in 2013 si exista riscul poluarii unor surse de apa, sustine astazi Administratia Nationala Apele Romane. Institutia afirma ca va da aviz atunci cand Institutul de Fizica Nucleara „va depune o documentatie tehnica in care se vor prezenta toate datele solicitate”. Contactat de HotNews.ro, Nicolae Zamfir, directorul proiectului de la Magurele, a declarat ca documentatia din 2011 prevedea explicit necesitatea unui aviz pentru foraje. „Cerem sprijin de la Guvern. Ni se cere ceva dincolo de lege si eu nu stiu care sunt pasii urmatori”, a declarat pentru HotNews.ro directorul Nicolae Zamfir.
- HotNews.ro a relatat in urma cu o zi ca Administratia Nationala Apele Romane nu a acordat de 8 luni un aviz cerut de Institutul de Fizica Nucleara, esential pentru finalizarea lucrarilor de construire a cladirii care va gazdui cel mai puternic laser din lume.
- Energia centrului de cercetare va fi asigurata prin peste 1.000 de pompe geotermale, prevede proiectul. Constructia cladirii a inceput in mai 2013 si trebuie sa se finalizeze in iunie 2015, insa de 8 luni Apele Romane nu si-a dat avizul pentru inceperea forajelor, ceea ce face ca termenul de 2015 – asumat de Romania in fata Comisiei Europene – sa fie in pericol.
- Este vorba despre proiectul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) care se dezvolta la Magurele, cu finantare de la Comisia Europeana, si care reprezinta cel mai mare proiect stiintific din Romania si cea mai mare cladire din Europa alimentata cu energie din surse neconventionale.
La 5 zile dupa ce HotNews.ro a solicitat in scris Administratiei Nationale Apele Romane sa explice care sunt motivele pentru care nu a acordat inca acest aviz, institutia a publicat pe pagina sa de internet un comunicat de presa. Aici, Apele Romane sustine ca a dat un aviz proiectului in 2011, insa prin acesta a reglementat „doar solutiile de alimentare cu apa, canalizare si epurare ape uzate”.
Administratia Nationala Apele Romane informeaza ca abia dupa 2 ani, in 2013, constructorul Strabag a cerut informatii despre procedura de avizare a unor „lucrari de forare in sistem geotermal”. Institutia sustine, de asemenea, ca exista riscul poluarii unor surse de apa din cauza sistemului geotermal care va fi folosit.
„Avizul de gospodarire a apelor pentru realizarea celor 1080 de de foraje de schimb geotermic va fi emis atunci cand IFIN-HH va depune o documentatie tehnica in care se vor prezenta toate datele solicitate, inclusiv cele referitoare la impactul asupra stratelor freatice traversate”, anunta Apele Romane.
Nicolae Zamfir, directorul proiectului ELI-NP: Apele Romane au avut toata documentatia. Cerem sprijin de la guvern. Ni se cere ceva dincolo de lege si eu nu stiu care sunt pasii urmatori
Nicolae Zamfir
Foto: Agerpres
Contactat de HotNews.ro, Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului National de Fizica si Inginerie Nucleara „Horia Hulubei” (IFIN-HH) si managerul proiectului Extreme Ligh Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), a declarat ca institutia pe care o conduce a cerut inca din 2011, explicit, avizarea lucrarilor de foraj. Avizul a venit de la Apele Romane in acelasi an. „Si aprobarea Comisiei Europene, si Avizul de mediu din 2011 se bazeaza pe Avizul de Gospodarire a Apelor emis in septembrie 2011”, a explicat Zamfir.
Managerul proiectului a afirmat pentru HotNews.ro ca inclusiv Guvernul Romaniei a inteles din documentul de la Apele Romane „ca este aviz pentru tot proiectul. De unde putea cineva deduce ca avizul este doar pentru o parte a proiectului? Ei au avut toata documentatia, daca ceva era in neregula, puteau sa ceara de atunci studii. Iar acum spun ca erau doar cateva fraze despre aceste foraje”.
„Iar ce au cerut in 2013 nu este in lege. Acest aviz de incepere a efectuarii forajelor exceda legea”, avertizeaza Nicolae Zamfir.
Acesta a declarat ca a luat in calcul inclusiv sa dea in judecata Apele Romane pentru studiile ulterioare cerute si pentru amanarea unei decizii, insa a explicat pentru HotNews.ro ca in momentul in care ar fi mers in instanta ar fi blocat intreg proiectul.
„Cerem sprijin de la Guvern. Ni se cere ceva dincolo de lege si eu nu stiu care sunt pasii urmatori”, a declarat pentru HotNews.ro directorul Nicolae Zamfir.
Citeste mai jos declaratiile integrale facute la solicitarea HotNews.ro de catre Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului National de Fizica si Inginerie Nucleara si directorul ELI-NP:
Stadiul la care era constructia ELI-NP in iunie 2014
Foto: ELI-NP.ro
„Toate formalitatile de realizare a constructiei au demarat inainte de a avea aprobarea Comisiei Europene, pentru ca Ministerul Educatiei si Guvernul au sprijinit acest proiect. Proiectul tehnic a fost contractat in 2011, iar unul dintre capitole era obtinerea tuturor avizelor. Printre avizele necesare sunt doua importante care sunt legate de forajele geotermale: Avizul de gospodarire a apelor si Avizul de mediu.
Avizul de mediu se da pe baza Avizului de Gospodarire a Apelor, iar Avizul de mediu – care se numeste de incadrare – are un capitol care se refera la sistemul de incalzire geotermala. Exista un capitol separat si in aprobarea Comisiei Europene din 2012. Deci si Avizul de mediu din 2011, si aprobarea Comisiei Europene din 2012 se bazeaza pe Avizul de Gospodarire a Apelor emis in septembrie 2011.
Ca sa obtii Avizul de Gospodarire a Apelor, trebuie ca o firma specializata si certificata sa depuna documentatia. Proiectantul general a luat o firma – Eco Simplex Nova SRL – care era abilitata sa faca documentatia. In documentatie trebuia sa existe proiectul tehnic, memoriul tehnic si memoriul de prezentare. Memoriul tehnic si proiectul tehnic sunt facute de o firma de specialitate, iar celalalt de Eco Simplex Nova SRL. In acest memoriu de prezentare exista un capitol care se numeste Pompe geotermale – in care se descrie, e drept succint, sistemul de pompe. Dar in memoriul tehnic este prezentata chiar si locatia forajelor geotermale. Aceste documente au fost trimise la Apele Romane, de la care am primit Avizul de gospodarire a apelor, privind investitia ‘Infrastructura de cercetare ELI-NP’. Dumneavoastra ce ati inteles din asta?
Foto de proiect ELI-NP Magurele
Foto: ELI-NP.ro
Ce a inteles toata lumea, inclusiv Guvernul Romaniei, ca este aviz pentru tot proiectul. De unde putea cineva deduce ca avizul este doar pentru o parte a proiectului?
Ei au avut toata documentatia, daca ceva era in neregula, puteau sa ceara de atunci studii. Iar acum spun ca erau doar cateva fraze despre aceste foraje.
Iar ce au cerut in 2013 nu este in lege. Acest aviz de incepere a efectuarii forajelor exceda legea. Eu am anuntat imediat Ministerul, pe domnul ministru Mihnea Costoiu si pe secretarul de stat Tudor Prisecaru, de acest lucru, de faptul ca nu ne dau voie sa incepem forajele. Domnul Prisecaru a avut intalniri cu conducerea Apelor Romane si am primit o hartie in decembrie 2013 ca trebuie sa ne supunem deciziei Administratiei Apelor Romane si sa facem noi studii.
Ne-au cerut studii pentru o statie pilot, am construit aceasta statie pilot cu licitatie, iar pe baza datelor de la aceasta statie pilot ne-au cerut un nou studiu. Le-am facut pe toate. In discutiile cu Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA) am estimat ca vom termina la 1 august cu tot cu avizul. Din pacate, s-a lungit, pentru ca INHGA nu a mai facut in 30 de zile studiile, asa cum stabilisem la inceput, ci in 45 de zile, dupa care au spus ca nu era convingator acel studiu, astfel ca am avut studiul la finalul lui iulie. Iar la inceputul lunii august, cand ne-am dus cu acest studiu la Apele Romane Ilfov, ne-au spus ca trebuie sa mergem cu proiectul tehnic la INHGA ca sa ni-l avizeze. Asta in conditiile in care ei lucreaza impreuna. Iar conducerea INHGA a plecat in concediu. De ce nu ne-au spus Apele Romane de la inceput ca avem nevoie de inca un aviz, acesta de la INHGA?
Aceasta este desfasurarea evenimentelor in anii astia, din 2011 pana in prezent.
Foto proiect ELI-NP Magurele
Foto: ELI-NP.ro
Apele Romane nu ne-a primit documentele, spun ca nu le primesc decat cu avizul INHGA, si nu am cum sa primesc avizul de la INHGA pentru ca cei de aici care trebuie sa avizeze sunt in concediu. Dar nu stiu de unde a aparut aceasta confirmare, pentru ca in decembrie ea nu se afla printre conditionalitati.
Am luat in calcul foarte serios posibilitatea de ii da in judecata, dar daca am fi mers in instanta s-ar fi blocat proiectul definitiv. Eu luam parte la o actiune care bloca intregul proiect. Alternativa a fost sa urmam foaia de parcurs.
Intrebat daca a sesizat Comisia Europeana cu privire la aceste intarzieri: Inca nu am iesit din calendar si legatura cu Comisia Europeana se tine prin Guvernul Romaniei. Pot sa fac o informare, dar nu cred ca e cazul. Am facut o informare a Guvernului, la ministri fac aceasta informare in fiecare luna prin Consiliul de Administratie, iar la ministrul Costoiu si acum 2 zile am trimis o informare cu solicitarea sa fie informat Guvernul.
Cerem sprijin de la Guvern. Ni se cere ceva dincolo de lege si eu nu stiu care sunt pasii urmatori.
Toate celelalte 3 mari componente ale ELI-NP, adica realizarea Laserului de mare putere, realizarea Sistemului de Fascicul Gamma de mare intensitate si Aranjamentele Experimentale sunt in grafic. Asta este si partea de cercetare, deci ce este cel mai important. Dar fara cladire…
Foto proiect ELI-NP Magurele
Foto: ELI-NP.ro
Realizarea echipamentelor la partea romana este in avans cu foarte mult fata de ceilalti piloni din Cehia si Ungaria. La cladire, am vazut cladirea cehilor si este cam in acelasi stadiu ca la noi, iar ungurii am inteles ca au terminat licitatia pentru cladire, deci sunt cu un pas in urma noastra. La ei sunt discutii de realizare a unor laseri de putere mai mica, fata de planul initial.
Si rusii au avut pe lista un proiect similar, dar nu a fost aprobat de Putin. Deci in acest moment cei mai puternici laseri din lume sunt de 1 petawatt si unul este la Magurele – CETAL. Probabil ca pentru ani buni ELI-NP – cu laser de 10 Petawatti – va domina acest domeniu”.
Comunicatul integral publicat de Administratia Nationala Apele Romane
„Precizari privind emiterea Avizul de gospodarire a apelor pentru inceperea forajelor de pe platforma Magurele
In luna august 2011, INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE & DEZVOLTARE PENTRU FIZICA SI INGINERIE NUCLEARA ‘HORIA HULUBEI’ (IFIN-HH) a depus la Administratia Nationala ‘Apele Romane’ – Administratia Bazinala de Apa Arges-Vedea, Sistemul de Gospodarire a Apelor Ilfov-Bucuresti documentatia tehnica in vederea emiterii Avizului de gospodarire a apelor pentru investitia ‘INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI-NP, accelerator de particule gama, laser de putere, birouri S+P+5E, casa de oaspeti S+P+2E, lucrari anexe, str. Reactorului nr.30, oras Magurele, judetul Ilfov’.
Avand in vedere documentatia tehnica prezentata, S.G.A. Ilfov-Bucuresti a emis Avizul de gospodarire a apelor, privind investitia ‘Infrastructura de cercetare ELI-NP (Extreme light infrastructura NP) care va contine accelerator de particule gama; laser de putere; birouri; hotel 3 stele; anexe’, aviz prin care au fost reglementate doar solutiile de alimentare cu apa, canalizare si epurare ape uzate si care a fost insusit de beneficiar, respectiv IFIN – HH. Prin acest aviz au fost avizate numai lucrarile prezentate in cadrul documentatiei tehnice transmise de beneficiar.
Cele cateva fraze referitoare la alimentarea cu energie termica nu au facut obiectul lucrarilor avizate deoarece au fost doar amintite, alaturi de punctele ‘alimentarea cu gaze naturale, energie electrica, gospodaria deseurilor’, nefiind prezentate, in detaliu, in cadrul memoriului tehnic, conform normativelor in vigoare.
Dupa 2 ani, in anul 2013, STRABAG S.R.L., in calitate de Antreprenor General al obiectivului ‘Lucrari de constructii a infrastructurii de cercetare ELI-NP’ de pe platforma Magurele, judetul Ilfov, a solicitat informatii de la Administratia Nationala ‘Apele Romane’ si Sistemul de Gospodarire a Apelor Ilfov-Bucuresti referitoare la procedura de avizare ‘lucrari de forare in sistem geotermal’.
In adresa transmisa, STRABAG SRL face precizarea ca in proiectul tehnic se prevede executarea unui sistem de ‘schimbator de caldura cu pamantul’ cu o capacitate de aproximativ 6 MW, care cuprinde realizarea a 1080 puturi cu o adancime de 120 m – zona, in care se afla resursa strategica de alimentare cu apa pentru populatia Municipiului Bucuresti si a zonelor adiacente. Drept urmare, in vederea emiterii Avizului de gospodarire a apelor, a fost necesar ca beneficiarul sa transmita emitentului o documentatie tehnica ce trebuia sa contina, in mod obligatoriu, si un studiu hidrogeologic (expertizat de specialistii Institutului National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor – INHGA) si in care sa se prezinte impactul acestor lucrari, respectiv executia si functionarea celor 1080 de foraje de schimb geotermic, asupra stratelor acvifere traversate si a resursei strategice de apa a Municipiului Bucuresti.
De asemenea, de comun acord, ANAR si IFIN-HH au convenit sa realizeze un proiect pilot pentru a analiza efectul instalatiei asupra resursei de apa a Municipiului Bucuresti, pentru care s-a emis un alt aviz de gospodarire a apelor, proiect care sa stea la baza elaborarii studiului mai sus amintit.
Facem precizarea ca, in zona de executie a forajelor de schimb geotermic exista patru structuri acvifere principale. Studiile efectuate, pana in prezent, au aratat ca sistemul geotermal HVAC, de tipul celui pe care il va utiliza IFIN-HH, favorizeaza, in anumite conditii, transferul hidric vertical, existand riscul de transport al poluantilor dintr-un acvifer in altul (prin poluanti neintelegand doar acele substante cu efect negativ asupra sanatatii umane, ci si compusi chimici care nu sunt specifici fiecarui acvifer in parte).
Se poate trage concluzia ca sistemul HVAC, pe care doreste sa il utilizeze IFIN-HH, care prevede executia a 1080 foraje de schimb geotermic, la o adancime de 120 m fiecare, trebuie proiectat si fundamentat foarte bine din punct de vedere tehnic avand in vedere impactul pe care il are asupra resursei strategice de apa a Municipiul Bucuresti. Proiectarea sistemului nu s-a bazat pe studii de specialitate care sa tina seama de conditiile geologice, hidrogeologice si geotermice zonale si locale, astfel ca sa fie dimensionate corect adancimea lucrarilor de foraj geotermic, distanta dintre foraje, impactul asupra mediului geologic si nu in ultimul rand, asupra calitatii fizico-chimice a apelor subterane.
Avizul de gospodarire a apelor pentru realizarea celor 1080 de de foraje de schimb geotermic va fi emis atunci cand IFIN-HH va depune o documentatie tehnica in care se vor prezenta toate datele solicitate, inclusiv cele referitoare la impactul asupra stratelor freatice traversate.
La elaborarea proiectului privind realizarea acestei investitii, A.N.A.R., in calitate de autoritate publica din domeniul gospodaririi apelor, nu a fost consultata cu privire la solutia tehnica dar si a posibilului impact asupra resursei de apa subterana. Totodata, A.N.A.R. si subunitatile acesteia raspund conform prevederilor legale numai in baza solicitarilor facute de catre beneficiari.
Actele si informatiile referitoare la emiterea Avizului de gospodarire a apelor pentru realizarea Sistemului HVAC, inclusiv cele 1080 de foraje de schimb geotermic, au fost comunicate Antreprenorului General al obiectivului – STRABAG SRL, prin adresa nr. 8161/30.10.2013 de catre S.G.A. Ilfov-Bucuresti.
In final, precizam ca A.N. ‘Apele Romane’ nu a schimbat procedurile, ci respecta legislatia specifica in vigoare cu privire la gospodarire a apelor.
Compartiment Comunicare si Relatii cu presa”
N.Red: Sublinierile din comunicat apartin redactiei.
Descarca de aici comunicatul de la Apele Romane
Acestea nu sunt singurele impedimente in dezvoltarea celui mai mare proiect stiintific realizat vreodata in Romania. In urma cu doua saptamani, HotNews.ro a scris pe larg cum isi bate joc Guvernul de laserul de la Magurele – care este izolat de lumea civilizata de drumurile impracticabile. Citeste aici ce se intampla cu infrastructura rutiera pana la locul ce se doreste a deveni „un cluster tehnologic”
Descarca de aici documentatia din proiectul ELI-NP
Despre ELI-NP
Comisia Europeana a aprobat in urma cu doi ani finantarea unuia dintre cele mai importante proiecte stiintifice internationale, care va avea o componenta semnificativa in Romania. Proiectul paneuropean de cercetare stiintifica se numeste Extreme Light Infrastructure (ELI), iar Cehia, Romania si Ungaria sunt statele gazda care vor construi fiecare cate o parte din acest proiect. Mai exact, in cele trei state se vor construi mai multe lasere.
Pilonul din Cehia se numeste ELI-Beamlines, pilonul din Ungaria este ELI Attosecond Light Pulse Source (ELI-ALPS). Dintre cei trei piloni ai proiectului, Romaniei i-a revenit partea cea mai complexa. La Magurele, la Institutul de Fizica Nucleara, se va dezvolta cel mai puternic laser din lume, aceasta fiind componenta din Romania a proiectului – Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP).
In 2012, Comisia Europeana a aprobat finantarea de 180 de milioane euro a proiectului din Romania pe perioada 2011-2015, urmand ca finantarea totala a proiectului din tara sa se ridice la 356,2 milioane EUR.
Cum trebuie sa arate cladirea ELI-NP de la Magurele – imagini din proiect
“Energia necesara viitorului centru, ce se va apropia de 10MW, va fi asigurata in cea mai mare parte de un sistem de peste 1000 de pompe geotermale. Va fi probabil cea mai mare cladire din Europa alimentata cu energie din surse neconventionale”, declara in urma cu doi ani coordonatorul proiectului in Romania, Nicolae Zamfir.
Construirea cladirii de la Magurele, care va adaposti laserul, trebuie finalizata pana in iunie 2015, moment din care incepe montarea echipamentelor mari in cladirea construita.
Etapele parcurse pana acum de ELI-NP:
- 4 februarie 2008: Presedintii Traian Basescu si Nicolas Sarkozy semneaza un parteneriat strategic in care figureaza colaborarea in cadrul ELI
- 20 noiembrie 2008, Paris: Reuniunea Comitetului Director (SC-Steering Committee): Prezentarea candidaturii Romaniei pentru construirea infrastructurii ELI, pe baza Memorandumului avizat de Guvernul Romaniei si aprobat de presedinte. Celelalte oferte au fost prezentate de Republica Ceha, Franta, Marea Britanie si Ungaria.
- 17-18 aprilie 2009: Reuniunea Comitetului Director in vederea evaluarii celor cinci oferte. Concluzia a fost ca trebuie pastrata ideea initiala a locatiei unice.
- 1 octombrie 2009, Praga: Reuniune a Comitetului Director. Se aproba construirea celor trei piloni la Praga-Dolni Brezane, Szeged si Bucuresti-Magurele
In Romania, Adrian Curaj devine presedintele Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica (ANCS) si Nicolae Victor Zamfir plenipotentiar pentru ELI. Se incepe finantarea prin Programul Nucleu a elaborarii White Book pentru proiectul din Romania – ELI-NP: 442 787 RON. Se finanteaza, de asemenea, Studiul de prefezabilitate, Studiul geotehnic, geofizic cca. 150 000 RON din surse proprii de catre Institutul de Fizica si Ingineri Nucleara Horia Hulubei, si Studiul de fezabilitate 1 600 000 RON, tot prin Nucleu.
- 16 aprilie 2010: Semnarea memorandumului de intelegere Cehia – Ungaria – Romania. Se finalizeaza prima varianta de White Book cu o intalnire finantata prin Nucleu cu cca 60 000 RON.
- Decembrie 2010: Este aprobata Nota in Guvernul Romaniei in care se cere finantarea din fonduri structurale a proiectului ELI-NP. Premierul cere o evaluare independenta a proiectului
- Ianuarie 2011: Romania trimite proiectul ELI-NP la JASPERS, care raspunde intr-o prima faza in 15 februarie spunand ca proiectul este matur si costurile par realiste. Se completeaza documentatia la JASPERS cu Analiza Cost-Beneficii si JASPERS raspunde din nou pozitiv in 25 martie 2011.
JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions) este „o unitate inventata de Comisia Europeana, finantata de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), sa evalueze proiectele inainte sa fie depuse la Comisia Europeana” – Nicolae Zamfir
- Aprilie 2011: Are loc prima intalnire a oficialilor romani cu DG Regio pentru discutarea proiectului.
Intre timp, in cursul anului 2011 se continua, cu finantare prin Programul Nucleu: Studiu antiseismic, Studiu tehnologic pentru laser, Studiu tehnologic pentru gamma, Studiu tehnologic pentru laboratoare, Studiu tehnologic pentru fabricarea tintelor, Studiu tehnologic pentru vid, Studiu preliminar de radioprotectie, de vibratii, hidrogeologic, pentru ecranare, Studiu de protectie electromagnetica – in valoare de aproximativ 4.8 milioane RON.
- August 2011: Se finanteaza prin alocatii de la buget 9.950.000 lei fara TVA pentru investitii Proiectul Tehnic, finalizat in martie 2012
- Iunie 2011: Este aprobat in Guvern Memorandumul privind finantarea ELI-NP din fonduri structurale. Proiectul este oficial trimis JASPERS pentru analiza.
Se continua dialogul cu DG Regio, DG Research si JASPERS; se integreaza in aplicatia de proiect sugestiile primite de la toate aceste institutii.
La sedinta comitetului de monitorizare din noiembrie 2011 se decide introducerea proiectului in POS CCE ca proiect major si se identifica realocarile necesare pentru finantarea proiectului.
- 8 Februarie 2012: Romania primeste de la Comisia Europeana confirmarea oficiala ca Proiectul este luat in analiza. Proiectul este analizat de DG Research, DG Regio, DG Environment, DG Competition. Se primesc doua solicitari de clarificari de la DG Regio si DG Competition, la care s-au dat ultimele raspunsuri in 25 mai 2012.
- August 2012: Se deschid licitatiile pentru achizitia serviciilor de constructie pentru cladirile prevazute de proiect, a serviciilor de supraveghere a lucrarilor si a diringentiei de santier. Panain 2012 s-au investit in acest proiect circa 5 milioane de euro, sumele corespunzatoare Proiectului Tehnic putand fi rambursati de la Comisia Europeana
- 18 Septembrie 2012: Romania primeste de la Comisia Europeana decizia finala de finantare
- Aprilie 2013: O asociere condusa de Strabag a castigat licitatia pentru construirea cladirii in care va fi montat laserul (Detalii aici)
- Mai 2013: Incepe constructia celui mai puternic laser din lume (Detalii aici)
- Martie 2014: Institutul de Cercetare pentru Fizica si Inginerie Nucleara a semnat contractul de 66 milioane euro pentru realizarea Sistemului Fascicul Gamma (Detalii aici)
Citeste si:
INTERVIURILE HotNews.ro