Surprinzătorul efect secundar al natalității scăzute / Județele în care se nasc cei mai puțini copii și cum stăteam acum 120 de ani

An de an în România se nasc tot mai puțini copii, lucru care are mari implicații economice, dar experții mai vorbesc de un pericol: legătura puternică între scăderea fertilității și creșterea populismului.

În primele 5 luni au venit pe lume puțin peste 60.000 de copii, față de cei peste 73.000 câți s-au născut în primele 5 luni din 2022, potrivit unui anunț făcut luni de Statistică.

În marile orașe, unde populațiile sunt dense și în creștere, economiile sunt în general înfloritoare iar cosmopolitismul este îmbrățișat, scrie The NY Times (poate necesita abonament). Acolo unde populațiile sunt în scădere, mai ales în comunitățile rurale și orașele mici, economiile stagnează adesea, iar populismul are mare trecere.

Problemele asociate în mod obișnuit cu scăderea fertilității sunt cele legate de presiunile în creștere asupra bugetelor de pensii. Mai puțini bebeluși astăzi înseamnă mai puțini lucrători în viitor, ceea ce înseamnă contribuții mai puține la pensii.

Acest lucru s-ar putea remedia (cum se și face la noi, dealtfel) prin creșterea cotelor de imigranți. Dar, sosirea acestor imigranți ar putea alimenta sentimentul populist, consideră unul din autorii articolului. Pe scurt: populația scade, imigrația crește, oamenii se sperie de noii veniți, devin mai xenofobi și, prin urmare, mai înclinați să susțină partidele naționaliste.

În aprilie 2023, Ministrul italian al agriculturii, Francesco Lollobrigida, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai premierului Giorgia Meloni, a provocat indignare când a avertizat împotriva „înlocuirii etnice” a italienilor de către migranţi.

De la 2, 3 copii născuți în medie de o româncă în 1960, numărul nașterilor a scăzut la 1,6. Ce înseamnă tot mai puțini copii și tot mai mulți seniori

Creșterea ratei de dependență. Dacă vârsta de pensionare rămâne fixă iar speranța de viata crește, numărul celor care se vor baza pe pensia Statului va creste, iar numărul celor activi în câmpul muncii – cei care asigură banii de la bugetele de pensii- va fi descrescător.

Cresterea cheltuielilor guvernamentale pentru asistență medicală și pensii. Fiecare persoană care intră la pensie crează un „gol” la bugetul Statului prin faptul că taxele pe care le plătea pe venit sunt mai mici (pensia e mai mică decât salariul iar la o rată constantă de impunere, Statul va încasa bani mai puțini). Această combinație de cheltuieli mai mari ale bugetelor de pensii si venituri fiscale mai mici ar trebui să fie o sursă de îngrijorare pentru guvernul actual și pentru cele viitoare. Pentru că pe termen mediu și lung, dacă nu se intervine prin politici pro-nataliste, bugetul va avea serioase probleme de deficit.

Creșterea taxelor pe muncă. Românii care vor fi in câmpul muncii ar putea fi taxați mai mult pentru ca Statul să poată susține o masă de pensionari în creștere.

Schimbări structurale în economie. O creștere a numarului de pensionari va duce la dezvoltarea pieței de bunuri și mai ales de servicii legate de persoanele în vârstă (îngrijire la domiciliu, azile de seniori, produse pharma și de îngrijire personală șamd).

Soluția poate veni prin 3 moduri: taxarea mai mare în viitor, creșterea vârstei de pensionare sau politici pro-nataliste cu adevărat eficiente.

Metode de a deveni fertile de acum 130 de ani

Dacă dorința ei (de a naște un copil) nu se împlinește în primii ani ai căsătoriei, femeia începe mai întâi a se ruga lui Dumnezeu și a umbla pe la mănăstiri ca să i se citească. Dacă nici acestea nu au efect, atunci își prepară unele sucuri de plante. Cele mai uzitate sunt unele orhidee, liliacul alb și ruja. Toate acestea se fierb în miere iar sucul rezultat se bea, scrie academicianul Simion Florea Marian în lucrarea sa „Nascerea la români”, ediția 1892.

Întreaga carte este fabuloasă. Ea explorează obiceiurile și tradițiile legate de naștere în cultura românească, inclusiv pregătirile pentru naștere, ritualurile și superstițiile asociate cu acest eveniment, precum și rolul femeii în procesul de naștere.

Mai jos, nașterile din România de la 1930 încoace:

Adevărul (la 1905): Vedem o înmulțire a puterilor vii ce întrețin viața națiunei

Analiza mișcărei populațiunei din 1904 ne dovedește de la început că procesul demografic a fost favorabil țărei. Deși bîntuită de o secetă cumplită, care a provocat nimicirea aproape desăvîrșită a recoltei și în special a porumbului, populațiunea și-a urmat cu toate acestea fără șovăire mersul ascendent, la care ajunsese în 1903 și a dat un spor considerabil de născuți asupra morților.

De la 96.234 unități cît reprezenta în acel an deosebirea dintre numărul născuților și acela al morților, excedentul se urcă de astă dată la 100.241, cifra cea mai înaltă ce s-a înregistrat pînă acum în demografia Romîniei. Aceasta dovedește, ca efectele restriște economice nu se manifestă imediat în mișcarea populațiunei, cel puțin întru ceea ce privește actele care determină creșterea ei naturală.

Comparațiunea rezultatelor generale ale mișcărei populațiunei din 1903, față cu anii precedenți, se vede lămurit din cele ce urmează : In 1899 au fost 128.559 nașteri de băeți, 121.759 nașteri de fete, cu un total de 250.318 nașteri morți. Excedentul nașterilor : 85.418.

In 1900 au fost 234.843 nașteri și 146144 morți, cu un excedent la nașteri de 88.699. In 1901 au fost 240704 nașteri din cari 124105 bieți și 116509 fete, 160351 morți, cu un excedent de nașteri de 80353.

Dacă la cifra de 5.956.690 locuitori, care compunea populațiunea stabilă a țării la Decembrie 1899, adăugăm excedentele de născuți asupra morților înregistrate în cinci ani următori, găsim că populațiunea probabilă a Romîniei la 4 Ianuarie 1905, se avaluează la 6.392.273

Faptul merita a fi semnalat și reținut, cu atît mai mult cu cît se repetă în 2 ani consecutivi; el denotă o înmulțire a puterilor vii ce întrețin viața națiunei, înmulțire care se manifestă în mod constant în țara noastră

În graficul de mai jos, județele și jumărul de nașteri la mia de femei în vârstă de 11 ani și peste: