Epuizarea financiara va afecta economia Rusiei, dar nu va pune Moscova in genunchi – analisti

Daca anumiti lideri occidentali spera sa joace cartea epuizarii financiare a Rusiei pentru a-l constrange pe Vladimir Putin sa cedeze in chestiunea Ucrainei, acestia risca sa fie dezamagiti: fuga de capitaluri va afecta economia, dar nu va pune Moscova in genunchi, afirma analisti citati de AFP.

De la inceputul crizei ucrainene, Bursa din Moscova cade iar rubla este atacata pe piete, constrangand banca centrala sa apeleze la rezerve pentru a-si sustine moneda. Importante volume de capitaluri externe parasesc Rusia – 50,6 miliarde dolari in primul trimestru, de doua ori mai mult decat in urma cu un an – minand increderea si riscand sa compromita investitiile.

Dar „economia rusa nu este in curs de prabusire, asa cum se tem unii”, cred analistii de la Capital Economics.

Vladimir Putin, care se bucura de un maximum de popularitate in Rusia, asezat pe zacamintele de hidrocarburi indispensabile Europei si dispunand de rezerve de valuta de cel putin 500 de miliarde de dolari, nu are motive sa se teama, pentru moment.

La inceputul lui aprilie, Banca centrala a majorat de patru ori previziunea de retrageri de capitaluri, la 100 de miliarde de dolari, dar „ea are destule rezerve pentru a apara rubla, daca va fi nevoie”, considera Lilit Gevorgyan, economist la firma britanica de consiliere IHS Global Insight.

In opinia economistului francez Jacques Sapir, specializat in Rusia, iesirile de capital „se vor tempera inainte de a atinge un prag critic”.

Cu atat mai mult cu cat unii actori internationali, in special cei europeni, nu par decisi sa renunte la afacerile cu o Rusie bogata in hidrocarburi.

Vineri, presedintele-director general al grupului anglo-olandez Shell, Ben van Beurden, s-a intalnit cu Putin, caruia i-a prezentat „viziunea pe termen lung” a gigantului petrolier in Rusia.

La finele lui martie, directorul gigantului industria german Siemens, Joe Kaeser, spunea la Moscova ca isi va continua investitiile, „mizand pe cooperarea pe termen lung”.

Potrivit agentiei de rating Fitch, „criza ucraineana agraveaza o incetinire de durata a economiei rusesti, care se confrunta deja cu o scadere a investitiilor si cu fugi de capitaluri”.

Produsul Intern Brut (PIB) rus s-a contractat cu 0,5% in primul trimestru, in raport cu ultimele trei luni din 2013, iar pentru ansamblul anului cresterea ar urma sa oscileze intre 0 si 0,5%, potrivit guvernului.

„Consideram ca impactul total al crizei ucrainene nu s-a resimtit inca deplin”, spune Capital Economics.

In aceasta saptamana, premierul Dmitri Medvedev a recunoscut ca situatia economica nu inceteaza sa se „deterioreze”, afirmand ca „dificultatile noastre sunt (…) intr-o oarecare masura desigur legate de tentativele anumitor forte de a ne antrena intr-o criza artificiala”.

In prezent, Vladimir Putin se bucura de o foarte mare popularitate in Rusia, unde 80% din populatie ii aproba politica, potrivit unui sondaj independent realizat la finele lui martie.

„Incursiunea in Crimeea marcheaza, probabil, inceputul sfarsitului pentru Putin”, considera insa banca germana Berenberg. „Popularitatea sa poate beneficia d eun avans puternic, pe termen scurt”, dar odata cu „problemele economice in crestere, fuga de capitaluri si probabil obiectiile puternice ale oligarhilor impotriva deciziilor politice care ar putea sa le afecteze afacerile, amprenta lui Putin asupra Rusiei ar putea slabi intr-un an sau doi”, apreciaza aceasta banca.

„Cu o economie pe panta descendenta, chiar inainte de criza ucraineana, puternica popularitate de care se bucura presedintele pentru aducerea Crimeei sub controlul rusesc ar putea bascula”, considera si Gevorgyan.

Aceasta subliniaza insa ca Rusia a cunoscut in trecut incetiniri ale cresterii economice si ca „alegatorii rusi au aratat ca au un nivel de toleranta ridicat (…) Putin stie ca mai are timp pana cand problemele economice ii vor afecta popularitatea”.