FMI aproba prima si a doua evaluare a acordului cu Romania: Cresterea economica a atins nivelul maxim dupa criza, inflatia este la minimul istoric, dar economia si sectorul financiar raman vulnerabile la socuri

Fondul Monetar International a aprobat miercuri prima si a doua evaluare a acordului preventiv incheiat cu Romania, apreciind ca deficitul de cont curent s-a redus semnificativ, cresterea economica a atns maximul perioadei post-criza iar inflatia a atins nivele minime istoric, dupa Revolutie. Cu toate acestea, economia si sectorul financiar raman vulnerabile la socuri, astfel incat aplicarea ferma a reformelor este esentiala pentru a mentine stabilitatea macroeconomica, avertizeaza FMI.

Prin aprobarea celor doua evaluari, FMI pune la dispozitia Romaniei, suplimentar, 389,4 milioane Drepturi Speciale (DST, circa 436,3 milioane euro).

Totodata, bordul FMI a aprobat o derogare de la clauza de performanta legata de soldul general al deficitului general al bugetului consolidat, care a fost ratat la o diferenta mica.

„Romania realizeaza progrese bune in cadrul acordului preventiv stand-by. Cresterea economica a atins nivelul maxim in perioada post-criza in 2013, deficitul de cont curent s-a redus semnificativ iar inflatia a scazut la nivele minime istoric. Cu toate acestea, economia si sectorul financiar raman vulnerabile la socuri”, a declarat David Lipton, prim-adjunct al directorului FMI.

Acesta a aratat ca imbunatatirea cheltuielilor de capital, colectarea mai buna a veniturilor si implementarea unui sistem de control al cheltuielilor sunt prioritati-cheie pentru 2014, precizand ca exista nevoia unor actiuni suplimentare de reforma in Sanatate si pentru protejarea familiilor sarace de cresterea preturilor la energie.

De asemenea, oficialul FMI recomanda intarirea transmisiei politicii monetare. Sistemul bancar ramane bine capitalizat, dar autoritatile trebuie sa accelereze rezolvarea problemei creditelor neperformante si sa supravegheze indeaproape riscurile legate de dezangajarea bancilor mama.

Acesta noteaza ca reformele structurale au progresat in sectorul energiei si transporturi.

Pe ansamblu, FMI estimeaza ca obiectivele programului au fost indeplinite, pe ansamblu, desi progresele in ceea ce priveste reformele structurale sunt inegale iar vulnerabilitatile raman.

Echipele Fondului Monetar International si Comisiei Europene s-au aflat la Bucuresti in perioada 21 ianuarie – 4 februarie pentru discutii privind prima si a doua evaluare a programului economic convenit anul trecut, potrivit Mediafax.

Institutiile financiare internationale si Guvernul mizeaza pe o crestere de 2,2-2,5% a Produsului Intern Brut in acest an, dupa un avans de 2,8% in 2013, datorat in principal productiei industriale si recoltei bogate.

Guvernul estimeaza scaderea inflatiei in prima jumatate a acestui an, insa indicatorul ar urma sa revina peste intervalul tintit de banca centrala in a doua parte a anului, in principal din cauza efectelor de baza si a impactului accizelor. Deficitul de cont curent ar trebui sa se mentina intre 1-1,5% din PIB in 2014.

Totodata, se estimeaza un deficitu bugetar de 2,2% din PIB in acest an, in termeni cash, plafon care include spatiu pentru o cofinantare mai mare a fondurilor UE si pentru sustinerea investitiilor generatoare de crestere.

Romania are in derulare un acord in valoare de 4 miliarde de euro cu FMI si Uniunea Europeana, din care nu intentioneaza insa sa acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja Romania de eventuale socuri pe pietele financiare si de a ajuta la reducerea costurilor de finantare.

Romania a incheiat cu succes, in ultimii patru ani, doua acorduri cu FMI, UE si Banca Mondiala, in valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea, semnat in 2011 si finalizat anul trecut, a avut de asemenea caracter preventiv, autoritatile optand sa nu acceseze fondurile puse la dispozitie de creditorii externi.

Pe partea de masuri fiscale, Guvernul s-a angajat fata de FMI sa analizeze, in acest an, eficienta masurii de reducere temporara a cotei TVA la paine si produse de panificatie la 9%, si sa decida daca aceasta masura va fi permanentizata, potrivit scrisorii de intentie trimise in luna martie la Washington. Tot in acest an, guvernul va pregati o strategie pentru un nou regim de impozitare si evaluare a proprietatilor, introducand principiul destinatiei proprietatii. De asemenea, un grup de lucru interministerial va pregati un nou regim de impozitare in sectorul petrolului si gazelor naturale, valabil in perioada 2015-2024.

Guvernul noteaza de asemenea in scrisoare ca va „incerca” sa implementeze, in a doua parte a acestui an, o reducere semnificativa a cotei contributiilor sociale, intr-o maniera „neutra din punct de vedere bugetar”, cu accentul pe masuri de largire a bazei de impozitare.

Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Muncii vor incepe o analiza cuprinzatoare privind rezultatele Pilonului II al sistemului de pensii si impactul acestuia asupra dezvoltarii pietei de capital din Romania, potrivit scrisorii de intentie, unde se precizeaza ca Executivul evalueaza, de asemenea, optiunile de reducere a poverii fiscale intr-o maniera neutra din punct de vedere bugetar.

Guvernul s-a angajat fata de FMI sa declanseze, prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) si Inspectia Muncii, in semestrul al doilea al acestui an, o serie de controale la firme, in cadrul unui „proiect-pilot” care va fi definitivat in perioada imediata, pentru identificarea muncii la negru si a cazurilor de evaziune, potrivit scrisorii de intentie.

Scrisoarea anunta si intentia Guvernului de a crea o baza de date centrala care sa permita gestionarea si evaluarea, impreuna cu autoritatile locale, a datelor privind impozitele, taxele si contributiile datorate bugetului general consolidat, precum si informatiile despre proprietati, mizandu-se pe faptul ca aceasta va fi o sursa importanta de informatii pentru contribuabili „care ar trebui sa duca si la cresterea conformarii” pana la 31 decembrie 2014.

Documentul prevede de asemenea majorarea salarului minm la 900 lei pe luna incepand din luna iulie, dupa cresterea de la 800 lei pe luna la 850 lei pe luna in ianuarie. Totodata, Guvernul va continua sa ajusteze numarul angajatilor din sectorul public, prin iesirile naturale din sistem si prin „identificarea redundantelor”.

Acordul cu FMI prevede lansarea unor oferte publice initiale, la finele lunii iunie, pentru 15% din actiunile statului la Complexul Energetic Oltenia si Hidroelectrica. Realizarea obiectivului privind privatizarea Hidroelectrica a fost pusa insa sub semnul intrebarii dupa ce compania de stat a reintrat in insolventa, in luna februarie, cand Curtea de Apel Bucuresti a admis recursurile formulate de traderii de energie Alpiq, Energy Holding si EFT, dar si de Andritz Hydro, Alro, Elsid Titu si Directia Venituri Buget Local Sector 2 si a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Bucuresti.

Guvernul s-a mai angajat, in scrisoare, la o restructurare agresiva a companiei CFR Marfa, cel mai mare transportator feroviar de marfa din Romania, si continuarea procesului de privatizare cu un investitor strategic.