Attila Korodi, nominalizat pentru Ministerul Mediului, a cerut rezilierea contractului Rosia Montana Gold Corporation
Premierul Victor Ponta l-a nomilazat joi pe Atilla Korodi, deputat UDMR, pentru sefia Ministerului Mediului. Korodi a mai ocupat aceasta functie intre aprilie 2007 – decembrie 2008, in Guvernul Tariceanu, si in aprilie 2012, in Guvernul Ungureanu. De-a lungul celor doua mandate, Atilla Korodi s-a remarcat drept un opozant al proiectului minier de la Rosia Montana. Acesta a oprit in 2008 procedura de evaluare a impactului proiectului Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) asupra mediului, dupa ce instanta a anulat certificatul de urbanism pentru exploatare, iar in 2012 a recomandat acelasi lucru si a cerut o reevaluare juridica a proiectului. In 2013, a acuzat Guvernul Ponta ca a pasat Parlamentului raspunderea in ceea ce priveste decizia de incepere a exploatarii miniere de la Rosia Montana.
- Cele mai importante declaratii facute de Atilla Korodi cu privire la Rosia Montana:
11 aprilie 2012 – RFI
Proaspat numit la Ministerul Mediului, Attila Korodi, a declarat, la RFI, ca procedurile de avizare a proiectului aurifer pe baza de cianuri de la Rosia Montana nu pot fi accelerate, asa cum cerea presedintele Traian Basescu la vremea respectiva, demnitarul spunand ca trebuie precautie in privinta acestui proiect.
„Eu il inteleg pe domnul presedinte, ne cunoastem de mult timp, punctul dumnealui de vedere nu s-a schimbat. Din punctul meu de vedere, ca ministru al Mediului, trebuie sa ofer clar o implementare a legislatiei de mediu, a conditiilor prin care o procedura poate sa fie dusa la bun sfarsit, este clar. Ministerul Mediului trebuie sa emita un punct de vedere, daca toate conditiile din punct de vedere procedural se intrunesc. Cred ca legislatia de mediu nu poate sa cuprinda un proiect de anvergura atat de mare din punctul de vedere al marimii exploatarii, sa cuprinda fiecare element. Sunt si elemente de politica si dezvoltare pe care trebuie sa si le asume Guvernul Romaniei. Dar pana atunci, ministerul are un rol foarte important: procedurile sa se intruneasca si sa aiba un punct de vedere final. Eu sustin ca sa mergem pana la acel moment, pentru ca este nevoie”, a declarat Atilla Korodi la vremea respectiva.
Imediat dupa preluarea ministerului, Korodi a solicitat un audit pentru a clarifica natura si numarul divergentelor juridice iscate de proiectul RMGC, respectiv anularea planurilor urbanistice care stateau la baza proiectului.
3 mai 2012 – Mediafax
Dupa demiterea din functie (la sfarsitul lunii aprilie 2013), in baza rezultatelor auditului, Attila Korodi i-a recomandat public succesorului sau in fotoliul ministerial sa stopeze procesul de evaluare a proiectului minier de la Rosia Montana.
„Juristii consultati de noi afirma ca lipsa unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) valabil reprezinta un impediment in continuarea procedurii si recomanda Comisiei de Analiza Tehnica (CAT) a proiectului sa-i ceara investitorului sa depuna un nou certificat de urbanism care sa reflecte un PUZ valabil”, a declarat Attila Korodi, potrivit Mediafax. Auditul la care se referea Korodi a fost realizat de Societatea Civila de Avocati Leaua si Asociatii, cea care a reprezentat ministerul in toate litigiile pe tema proiectului de la Rosia Montana. Auditul si concluziile sale au fost preluate de Directia Juridica a ministerului.
11 iulie 2013 – RFI
Attila Korodi a declarat ca Parlamentul nu poate decide viitorul proiectului de la Rosia Montana, asa cum a declarat la vremea respectiva premierul Victor Ponta.
„Parlamentul poate sa decida oricand asupra planurilor nationale, dar pentru ca acest proiect nu este unul militar, proiectele militare sunt acelea care se exclud dintr-o analiza de mediu foarte amanuntita, decizia Parlamentului nu poate sa fie urmata automat de o pornire a proiectului real, pentru ca acele ingrijorari ce privesc proiectul din punct de vedere al protectiei mediului raman. Parlamentul nu va avea niciodata capacitatea sa decida. Legea spune foarte clar cine trebuie sa decida: Autoritatea de Mediu, iar in cazul acesta, Comitetul de Analiza Interministeriala si Guvernul prin Hotarare de Guvern trebuie sa intareasca decizia Comitetului de Analiza Tehnica Interministeriala”, a declarat atunci Korodi.
Attila Korodi declara atunci ca nu se asteapta la dezbateri reale in Parlament pe tema Rosia Montana: „Cred ca pe tema aceasta dezbaterile vor fi provocate de oameni care au fost implicati de-a lungul anilor si conectati la evolutia acestui proiect, dar in sine nu cred ca va fi o dezbatere care sa devieze vointa actualei coalitii de guvernamant de a include acest proiect ca si program utilitar national”.
„Decizia nu poate apartine Parlamentului. Parlamentul poate sa decida oricand asupra planurilor nationale, dar acest proiect nu este unul militar, doar proiectele militare sunt acelea care se exclud dintr-o analiza de mediu foarte amanuntita. In consecinta, decizia Parlamentului nu poate sa fie urmata automat de o pornire a proiectului real, pentru ca acele ingrijorari ce privesc proiectul, din punct de vedere al protectiei mediului, raman. Parlamentul nu va avea niciodata capacitatea sa decida. Legea spune foarte clar cine trebuie sa decida: Autoritatea de Mediu, iar in cazul acesta, Comitetul de Analiza Tehnica (CAT) si Guvernul, prin Hotarare de Guvern, trebuie sa intareasca decizia CAT. Parlamentul, chiar daca adopta legea propusa de guvern si o lista de investitii prioritare, nu poate inlocui procedura de autorizare de mediu. Cum spuneam mai sus, numai in domeniul apararii sunt permise derogari semnificative, in domeniul investitiilor generale, nu. Si asa este bine. Ceea ce nu stim inca, in afara enunturilor generale, sunt paragrafele acelei propuneri legislative, care pot sa ascunda anumite surprize din partea initiatorului”, a mai declarat Korodi intr-un interviu acordat Formula As.
29 august 2013 – Ziare.com
Korodi a declarat ca trebuia reziliat contractul cu Rosia Montana Gold Corporation.
„Trebuia reziliat demult contractul acela pentru ca nu mai suntem in situatia anilor ’90 si capacitatea statului roman de a duce la bun sfarsit un proiect tehnic a crescut mult mai mult. Insa eu sunt convins ca poate fi atras un partener privat care sa asigure o rigurozitate pe partea tehnica, dar asta inseamna o participatiune minoritara, nu majoritara, si care poate sa presupuna un management, dar nu mai mult”, a precizat Korodi pentru ziare.com.
„Un lucru stiu sigur: fiecare guvern al statului roman de dupa 1997, anul fatal pentru Rosia Montana, avea obligatia morala sa corecteze greseala facuta in momentul concesionarii acestui zacamant. Nicaieri pe planeta Pamant nu gasesti intr-un proiect de minerit aurifer o participare a statului atat de mica! Nu este exploatarea aurului pentru romani o tehnologie necunoscuta, un know how atat de sofisticat, incat sa necesite aceasta favorizare a investitorului, de a-i oferi pe tava 80 la suta din zacamant! Inginerii si tehnicienii romani stiu foarte bine sa dezvolte o exploatare de aur, dovada sta chiar exploatarea de stat care s-a inchis in 2006, anume spre a favoriza investitorul strain. Statul roman ar trebui sa aiba cel putin jumatate plus unu procente din participarea la proiect, fara luarea in calcul a redeventelor”, a mai declarat Korodi intr-un interviu acordat Formula As.
17 octombrie 2013 ziare.com
Attila Korodi a cerut Comisiei parlamentare pentru Rosia Montana sa dea un vot negativ proiectului de lege privind exploatarea miniera de la Rosia Montana. „Am cerut ca, din cauza datelor indoielnice care stau la baza constructiei proiectului minier inaintat de Rosia Montana, sa fie un raport negativ, pentru faptul ca poate sa fie cea mai buna lege sau cele mai bune intentii, dar fondul problemei sa fie viciat”, a declarat Korodi pentru ziare.com.
„Se pare ca PSD doreste sa existe o lege care sa reglementeze, in general, exploatarile auro-argintifere si categoria de proiecte in care sunt peste 5 tone de aur exploatate anual. Aceasta modificare ascunde in spate referirea la Rosia Montana. Se va da drumul la modificarea albiei paraului Corna, de asemenea, din pacate, sunt deja amendamente acceptate care spun ca institutii ale statului roman trebuie sa dea in termene fixe, de cateva zile, autorizatii sau avize, iar o descarcare arheologica trebuie sa se intample in maximum 3 luni de zile si asa mai departe. Initiatorii nu isi dau seama, dar aceste lucruri or sa complice ecuatia”, a mai spus Attila Korodi despre proiectul de lege privind exploatarea miniera de la Rosia Montana.
Korodi Attila se afla in proces cu investitorul de la Rosia Montana dupa ce, in 2008, in precedentul sau mandat ministerial, tot in urma unei hotarari judecatoresti prin care certificatul de urbanism al proiectului a fost anulat, a decis oprirea procesului de evaluare a impactului proiectului minier asupra mediului.
Curtea de Apel Alba Iulia a anulat irevocabil, in 5 aprilie, in urma unei reclamatii depusa de trei organizatii non-guvernamentale, Hotararea numarul 1 din 2009 a Consiliului Local Rosia Montana prin care a fost validata procedura de vot privind Planul de Urbanism General (PUG) si Planul de Urbanism Zonal (PUZ) pentru Zona de Dezvoltare Industriala Rosia Montana Gold Corporation.
- Ce misiune va avea Korodi in acest mandat
In prezent, procedura de evaluare a impactului asupra mediului in ceea ce priveste proiectul de exploatare a aurului de la Rosia Montana este in plina desfasurare. In paralel, in Parlament, la Camera Deputatilor se afla atat raportul Comisiei Speciale pentru Rosia Montana cat si asa zisa lege a minelor, deputatii urmand sa le decida asupra lor.
Astfel, atat Korodi cat si alianta din care acesta face parte vor fi nevoiti sa transeze acest proiect cu care ministrul nu prea a fost de acord, daca ne rezumam la declaratiile publice facute de acesta.
- Curriculum Vitae
Data si locul nasterii: 23.06.1977, Miercurea Ciuc;
Studii si specializari
- 2001 – Universitatea Politehnica Bucuresti, inginerie economica in limba germana
- 2003 – Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, Master in management strategic
Activitate profesionala
- 2000-2001 – manager INTEGRAtel S. A.
- 2001-2003 – manager de produs Porsche Romania S.R.L.
- 2003-2004 – reprezentant pentru Romania APV RT – Ungaria
- 2005-2007 – secretar de stat MMGA
- 2007-2008 – minister MMDD
Functii, activitati intr-un partid politic
- 2003-2006 – Vicepresedinte Consiliul Consultativ Unional
Functii, activitati detinute intr-o organizatie din administratia publica centrala sau locala
- 2004 – Consiliul Judetean HR – consilier judetean, presedinte Comisia Juridica
- 2000-2001 – manager INTEGRAtel S. A.
- 2001-2003 – manager de produs Porsche Romania S.R.L.
- 2003-2004 – reprezentant pentru Romania APV RT – Ungaria
- 2005-2007 – secretar de stat MMGA
- 2007-2008 – minister MMDD
Functii, activitati detinute intr-un partid politic
- 2003-2006 – Vicepresedinte Consiliul Consultativ Unional
Functii, activitati detinute intr-o organizatie din administratia publica centrala sau locala
- 2004 – Consiliul Judetean HR – consilier judetean, presedinte Comisia Juridica
Declaratia de avere
Potrivit declaratiei de avere pe anul 2012, afisata pe site-ul Camerei Deputatilor, Attila Korodi impreuna cu sotia detin urmatoarele:
– un teren de 1700 mp in comuna Cioboteni, Miercurea Ciuc;
– doua apartamente (60 si 90 mp) in Miercurea Ciuc;
– un autoturism Skoda Octavia cumparat in 2007;
– mai multe conturi in valoare totala de 17.000 lei;
– credite in valoare de 54.000 euro si 70.000 lei;
– venituri de 120.000 lei in 2012;
INTERVIURILE HotNews.ro