Doar unul din cinci romani crede ca presa este libera * Victor Ponta, politicianul cu cele mai multe mentionari in presa – studiu Konrad Adenauer Stiftung si Centrul pentru Jurnalism Independent

Doar 20% dintre romani cred in independenta mass-media din tara lor – acesta este rezultatul sondajului comandat de Konrad Adenauer Stiftung (KAS). KAS si Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) au prezentat si rezultatele unei monitorizari privind reflectarea temelor si actorilor politici in presa din Romania. Potrivit monitorizarii, politicianul cu cele mai multe mentionari in presa a fost premierul Victor Ponta. Pozitiile sale politice sunt insa mai putin mediatizate ca cele ale presedintelui Traian Basescu. Relatarile despre principalii actori si institutii politice sunt preponderent critice, mai releva studiul.

Romanii nu au incredere in mass-media. Nu mai putin de 52% sunt de parere ca mijloacele de informare in masa nu sunt independente. Multi respondenti sunt nehotarati in aceasta privinta si doar 20% cred in independenta mijloacelor de informare din Romania. Acestea sunt rezultatele sondajului de opinie realizat de agentia independenta Market Links (Sofia) si comandat de KAS. Chestionarul a fost aplicat online unui grup de 1000 de persoane peste 18 ani. Esantionul este reprezentativ pentru toate segmentele de populatie, la scara nationala. „Este in interesul tuturor actorilor din peisajul mediatic romanesc sa imbunatateasca imaginea presei”, a declarat Christian Spahr, directorul Programului pentru mass-media din Europa de Sud-Est al KAS (cu sediul la Sofia).

Pentru 52% dintre romani, televiziunea este principalul mijloc de informare in chestiuni legate de politica, in timp ce 29% au mentionat internetul ca sursa preferata. Numai 7% au indicat ziarele ca fiind sursa preferata de informatii politice. Si din punctul de vedere al consumului mediatic televiziunile iau partea leului. Nu mai putin de 67% dintre subiecti declara ca televiziunea este cea care ii ajuta sa inteleaga chestiunile politice si economice; 50% dintre subiecti cred ca Internetul este cel care ii ajuta, iar alti 33% cred acelasi lucru despre ziare. Spahr considera ca „in special ziarele ar trebui sa fie alarmate de aceste rezultate. Ziarele ar trebui sa se concentreze asupra jurnalismului de calitate pentru a deveni o sursa credibila de informatii pentru public, la concurenta cu televiziunea si mediul online”.

O monitorizare de presa detaliata comandata de KAS, realizata tot de Market Links, releva frecventa aparitiilor in mass-media si popularitatea politicienilor si a partidelor politice. In acest scop au fost analizate 3375 de materiale politice difuzate de patru canale TV (Antena 1, PRO TV, Realitatea si TVR 1) si patru cotidiene (Adevarul, Evenimentul Zilei, Jurnalul National si Romania Libera). Perioada de monitorizare a fost septembrie-decembrie 2013.

Cel mai des mentionat politician este premierul social-democrat Victor Ponta, urmat de presedintele Traian Basescu, cu o frecventa a aparitiilor cu 23% mai mica decat cea a premierul. Liderul PNL, Crin Antonescu, ocupa locul al treilea, cu o frecventa a mentionarilor la jumatatea celei a premierului Ponta. Cele opt mijloace de informare analizate au o abordare mai critica la adresa premierului, decat la cea a presedintelul Basescu sau a lui Crin Antonescu. In ciuda faptului ca Traian Basescu are un numar de mentionari mai mic decat premierul Ponta, punctele sale de vedere sunt mai des analizate de mass-media decat cele ale sefului Guvernului.

Coalitia de guvernamant – Uniunea Social-Liberala – a fost grupul politic cu cea mai mare acoperire de presa. O prezenta ceva mai slaba a realizat Partidul Social-Democrat, urmat indeaproape de Partidul National Liberal si de Partidul Democrat-Liberal, de opozitie. Toate cele trei partide au aparut in contexte critice. Cu toate acestea, PNL a inregistrat relatari mai pozitive decat PSD si PDL.

„Este normal ca principalii actori politici constituie principalele subiecte ale stirilor politice. Abordarea critica la adresa actorilor politici – fie ei persoane sau formatiuni – este, in principiu, un semn de sanatate jurnalistica. Dar, dincolo de cifre, trebuie sa ne preocupe, in egala masura, aspectele deontologice ale jurnalismului politic, modul in care jurnalistii isi bazeaza critica pe argmente si isi formuleaza opiniile pe baze factuale”, a declarat Ioana Avadani, director executiv al CJI.