Business Report: Topul celor mai mari investitii imobiliare din Romania; Dosarul falimentului Cuprom intra in prelungiri; E.ON Moldova primeste, prin ordinul statului, cea mai ieftina energie

​Topul celor mai mari investitii imobiliare din Romania. Cele mai scumpe proiecte imobiliare din fiecare judet al tarii au atras investitii cumulate de peste 2,7 mld. euro, majoritatea fiind inaugurate in perioada de varf a pietei. Investitorii romani au o pondere de 29% din volumul total investit in cele mai scumpe proiecte din tara. Gabriel Popoviciu, Iulian Dascalu, Danut Prisecariu, Dan Ostahie si Dorin Mateiu au construit sase din cele 27 de proiecte imobiliare reprezentative la nivelul fiecarui judet. Cele mai mari investitii din Romania au fost sustinute de Immofinanz, care este prezent in topul Capital cu patru proiecte in care au fost investiti 427 mil. euro. Tot cu patru proiecte este si New Europe Property Investments (NEPI) prezent in top, cu o valoare cumulata a investitiilor de 170 mil. euro, scrieCapital.ro.

Dosarul falimentului Cuprom intra in prelungiri. Una dintre cele mai controversate afaceri, in care bancile de la noi din tara au mizat gresit, risca sa se transforme intr-o poveste fara sfarsit sau, din contra, cu final nefericit pentru institutiile financiare care vor pierde aproximativ 80 de milioane de euro in urma creditelor oferite societatii Cuprom, in perioada 2004-2008. Tribunalul din Bucuresti a decis, ieri, sa amane, pentru 15 ianuarie 2014, sentinta in dosarul falimentului companiei Cuprom, contestat de firma din Cipru Alabastra Mining Limited si Raiffeisen Bank, conform declaratiilor lui Nicolae Balan, administratorul judiciar al societatii. Astfel, pana la pronuntarea sentintei, societatea administrata de un fost bancher, Horia Simu, ramane, pentru moment, cu banii in buzunar, in timp ce bancile care au creditat compania mai au de asteptat pana anul viitor ca sa primeasca, cel putin partial, banii acordati companiei din Zalau, anuntaBursa.ro.

E.ON Moldova primeste, prin ordinul statului, cea mai ieftina energie. E.ON Moldova beneficiaza, de departe, de cea mai mare pondere a energiei hidro, cea mai ieftina, in cosul pentru populatie, la celalalt pol fiind Enel Energie Muntenia, furnizorul care alimenteaza si Bucurestiul., potrivit analizei de piata la nivelul lunii mai facuta de Agentia de Reglementare in Energie. ANRE stabileste ponderile fiecarui tip de energie pentru fiecare furnizor in asa fel incat acesta sa-si acopere costurile cu distributia si furnizarea si sa-i mai ramana si un mic profit. Potrivit lui Octavian Lohan, seful Dispeceratului Energetic National, E.ON are cele mai mari costuri specifice, astfel incat are nevoie sa beneficieze de cea mai ieftina energie pentru a fi profitabili. „E greu sa umbli prin toate satele alea sa strangi banii, Moldova este si o zona deluroasa, e complicat de transportat curentul pe acolo, e explicabil de ce au costurile cele mai mari”, spune Lohan, scrieEconomica.net.

Ce se intampla cu pretul energiei pe lantul productie-piata-consumator final? Povara taxelor necunoscute de catre consumatori incarca pretul energiei electrice chiar mai mult decat in cazul carburantilor, unde taxarea reprezinta putin peste 50% din pretul la pompa. De ceva vreme, piata de energie din Romania inregsitreaza preturi care par a fi mai mici, prin comparatie cu anii precedenti, dar in realitate la consumatorul final factura este sensibil mai mare. S-a spus ca liberalizarea totala a pietei, incepand cu 2014, pentru consumatorii persoane juridice si etapizat pana in 2018, pentru consumatorii persoane fizice va creste factura cu doar cateva procente, pe fondul unei cereri din ce in ce mai scazute si a unei productii care depaseste cererea. Nimeni nu se intreaba insa, ce se va intampla in situatia unei inversari a trendului si in ce masura tendintele actuale pot reprezenta un reper pentru producatori, furnizori, cunsumatori, scrieEnergy-center.ro.

Saracia – o radiografie : Pragul oficial, in apropierea salariului minim pe economie. Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale (MMFPS) a calculat datele de saracie pe baza datelor statistice ramase definitive pentru perioada 2002 – 2011. Deloc surprinzator dar alarmant, pragul de saracie relativa se situa in 2011 peste nivelul salariului minim net pe economie (530,4 lei fata de 510 lei). Ceea ce inseamna ca un salariat cu salariul minim pe economie era automat catalogat drept sarac. Daca structura veniturilor populatiei dupa marime ar fi ramas in 2013 aceeasi cu cea din 2011 (ceea ce va fi putea fi estimat numai dupa finalizarea cercetarii statistice de profil) , inseamna ca pragul de saracie relativa a urcat in 2013 la circa 570 lei (inflatiile medii au fost de 3,33% in 2012 si undeva sub 4,5% preliminat initial pentru 2013), anuntaCursdeguvernare.ro.

Patronii romani petrec 200 de ore pe an la ghiseu pentru 39 de plati. O firma din Romania face in fiecare an 39 de plati catre stat in contul taxelor si contributiilor, de trei ori mai multe fata de media Uniunii Euroepene, pentru care pierde 200 de ore, iar cea mai mare parte din povara fiscala este distribuita pe munca, potrivit unui raport publicat de Banca Mondiala (BM). Romania se afla pe pozitia 134 in clasamentul Paying Taxes 2014, raport realizat de Banca Mondiala si compania de consultanta si audit PwC. Anul trecut, Romania ocupa locul 136. Raportul analizeaza usurinta platii taxelor in 189 de economii din intreaga lume prin luarea in calcul a trei mari indicatori: rata totala de impozitare, numarul de ore pe care le aloca firma in cauza pentru a respecta obligatiile de raportare si de plata a taxelor impuse si numarul de plati pe care trebuie sa le faca o companie pentru a-si indeplini obligatiile fiscale, informeazaAdevarul.

Gigantii bancari, prinsi intr-un nou scandal. Poate cel mai mare din istoria bancara. Autoritatile de reglementare din SUA, Europa si Asia sunt in fazele incipiente ale unei investigatii ce urmareste posibilitatea ca traderii bancilor de top sa fi manipulat cursurile de referinta ale pietelor de schimb valutar cu scopul de a inregistra profit in detrimentul clientilor lor. Goldman Sachs, Citigroup, JP Morgan, Deutsche Bank, Barclays, Royal Bank of Scotland, UBS si HSBC sunt in centrul atentiei investigatorilor. Avocatii financiari spun ca ancheta ar putea avea consecinte abrupte si nesigure, deoarece impactul unui abuz pe piata valutara va reverbera dincolo de centrul lumii financiare Wall Street, scrieCapital.ro.