Bancile la jumatatea anului: Creditarea franeaza in loc sa accelereze, neperformantele cresc, plasamentele la BNR scad

In luna februarie, TBI Bank EAD Sofia a fost inregistrata ca sucursala a unei banci straine, astfel incat numarul acestora a urcat de la 8 la 9. In martie, Libra Internet Bank a trecut in categoria institutiilor de credit cu capital privat majoritar strain (pana atunci ea fiind in grupul bancilor cu capital majoritar romanesc). Numarul institutiilor de credit a crescut de la 40 la 41 la sfarsitul lunii iunie 2013. Acestea nu sunt singurele schimbari aparute in primele 6 luni din acest an in Romania, potrivit buletinului lunar al BNR. Ar mai fi de notat cresterea ratei neperformantelor, scaderea activelor bancare, restrangerea finantarilor externe s.a.

• Capitalul social/de dotare al institutiilor de credit se situa la finele primului semestru din 2013 la valoarea de 24,7 miliarde lei, in scadere cu 3,5 % in termeni reali fata de sfarsitul anului 2012, in special pe seama segmentului bancar cu capital majoritar autohton. In cazul institutiilor de credit care si-au majorat capitalul social, aportul s-a constituit in cea mai mare parte din contributiile in numerar ale actionarilor.

• Activul bilantier agregat net al sistemului bancar s-a redus in primele sase luni ale anului 2013 pana la circa 355 miliarde lei (-4,9% variatie in termeni reali in raport cu finalul anului anterior). Aceasta evolutie confirma mentinerea procesului de ajustare ordonata a bilantului de catre unele institutii de credit (in special cele cu capital majoritar strain), inceput inca din anul 2012, in linie cu tendinta regionala.

Analiza deciziilor investitionale ale bancilor pentru prima jumatate a anului 2013 indica:

•  restrangerea activitatii de creditare atat pe segmentul privat, cat si pe cel guvernamental (in acest ultim caz, posibil sub influenta atenuarii ritmului de crestere a ponderii datoriei publice in PIB si a cererii sporite de titluri de stat din partea investitorilor nerezidenti);
•  evolutia descendenta a plasamentelor la banca centrala; totusi, rezervele minime obligatorii reprezinta in continuare un tampon important de lichiditate al sistemului bancar.
• Capitalizarea institutiilor de credit se mentine adecvata, iar economisirea interna a inregistrat o crestere marginala de 0,4 la suta in termeni reali fata de inceputul anului, in timp ce finantarea externa a continuat sa se restranga.

• Volumul creditului destinat sectorului neguvernamental s-a micsorat in prima jumatate a anului 2013 cu 2,8% (variatie reala fata de finalul anului 2012).
• Diminuarea consemnata este rezultatul manifestarii unor constrangeri atat pe partea ofertei (in contextul preocuparii bancilor pentru imbunatatirea portofoliului de credite, transpusa intr-o inasprire a standardelor de creditare), cat si pe cea a cererii (pe fondul cresterii gradului de indatorare a populatiei, al numarului sporit de companii aflate in insolventa si al mentinerii defi citului de cerere).

• Analiza in structura, pe sectoare institutionale, releva o evolutie similara a ambelor categorii, respectiv o scadere de 2,4 la suta a creditelor acordate populatiei si de 3,1 la suta pentru companii.
• Diminuarea volumului creditelor acordate populatiei a continuat sa fie determinata de contractia creditului de consum (-5,6 la suta fata de decembrie 2012), atribuita in principal deteriorarii cererii, in conditiile in care bancile au mentinut relativ neschimbate standardele si termenii creditarii pentru acest tip de produs in prima parte a anului 20131.
• Chiar daca s-a mentinut in teritoriu pozitiv, beneficiind de o cerere constanta si de scaderea preturilor locuintelor, evolutia creditului ipotecar a fost modesta (2,8% fata de decembrie 2012), incetinerea de ritm consemnata pe componenta in valuta (ca efect al masurilor recente intreprinse pentru descurajarea creditului in valuta) fiind doar partial atenuata de accelerarea dinamicii creditului ipotecar in moneda nationala. In pofi da eforturilor de promovare a acestuia din urma, ponderea sa in totalul creditului ipotecar ramane foarte scazuta (5,4 la suta la jumatatea anului 2013).

• Restrangerea creditarii sectorului privat in semestrul I 2013 a vizat atat componenta in lei, cat si pe cea in valuta, astfel incat, la finele perioadei, structura pe monede a creditului a ramas nemodificata, prevaland creditarea in valuta (62,4 la suta la 30 iunie 2013). Totusi, scaderea stocului de credite a coincis cu majorarea economisirii populatiei in valuta,rezultand o usoara ameliorare a gradului de acoperire a creditelor in valuta cu depozite in valuta (pana la 52,3 la suta).

• Din perspectiva structurii pe scadente, singura categorie de credite care a consemnat o crestere in primul semestru al anului 2013 a fost reprezentata de creditele pe termen mediu (+4 la suta, variatie in termeni reali), in timp ce creditele pe termen scurt si cele pe termen lung s-au contractat cu 7,7 la suta si, respectiv, cu 3,1 la suta.
• Creditarea pe termen lung continua insa sa domine bilanturile institutiilor de credit (cu o pondere de 54,8 la suta), in conditiile in care majoritatea surselor de finantare sunt pe termen scurt (peste 80 la suta). In acest sens, ca parte a strategiei actuale a bancilor pentru echilibrarea structurii pe scadente a bilanturilor restrangerea creditului pe termen lung a fost insotita de atragerea de fonduri pe termen lung – in perioada analizata s-au consemnat cresteri mai accentuate ale activitatii de economisire pe maturitati mai mari de un an.

• Rata creditelor neperformante s-a mentinut pe o traiectorie ascendenta, plasandu-se la jumatatea anului 2013 la nivelul de 20,3 la suta, cu peste 2 puncte procentuale mai ridicata comparativ cu luna decembrie 2012, pe fondul unui context macroeconomic caracterizat de incertitudini.

• Profitabilitatea sistemului bancar romanesc a revenit in teritoriu pozitiv in prima jumatate a anului 2013, benefi ciind de influenta favorabila a diminuarii costurilor de fi nantare interne si externe – pe fondul scaderii dobanzilor la depozitele atrase, al imbunatatirii perceptiei privind riscul suveran si al ratelor scazute ale dobanzii in zona euro.