INTERVIU VIDEO Primarul Pitestiului, Tudor Pendiuc: Sper sa mentinem gigacaloria la un pret apropiat celui de acum. Avem cel mai mare adapost de caini din lume. Vom reabilita termic 60-70 de blocuri. Padurea Trivale se va transforma in parc natural
Pitestenii nu vor plati mai mult la iarna pentru gigacalorie, se vor reabilita termic, pe fonduri europene, circa 70 de blocuri, iar Padurea Trivale va fi transformata in parc natural, sustine primarul Pitestiului, Tudor Pendiuc. Ce proiecte mari de infrastructura sunt in lucru? Cand va fi gata centura de Vest a Pitestiului? Cum vrea sa rezolve Primaria problema cainilor comunitari? Cum intentioneaza municipalitatea sa viabilizeze Regia de termoficare? Primarul Pitestiului, Tudor Pendiuc, vorbeste despre problemele cu care se confrunta Pitestiul si planurile de viitor in interviul acordat HotNews.ro.
Reporter: Se scumpeste gigacaloria la iarna in Pitesti? Cu cat? Aveti un plan de restructurare/viabilizare pentru Regia de Termoficare?
Tudor Pendiuc: Cu siguranta ca gicaloria se va scumpi intrucat, asa cum cunoaste toata lumea se vor scumpi gazele, curentul electric s-a scumpit deja si sigur de aici este tot trenul de scumpiri. Cu cat se va scumpi e greu de spus, este greu ca cineva sa o spuna pentru ca nu stim nivelul de scumpire ale componentelor care concura la producerea apei calde, a caldurii. Ce pot sa va spun este ca la Pitesti incercam, si sper sa reusim, sa mentinem gigacaloria la preturile apropiate celor de acum fie printr-o marire a subventiei, fie prin darea in folosinta a centralelor termice de cartier poate in totalitatea lor. Aceasta ar fi politica de viabilizare a termoficarii si anume centralele termice de cartier.
Reporter: Cate centrale termice de cartier ati realizat?
Tudor Pendiuc: In acest moment avem vreo 30 de centrale termice de cartier. Mai avem de dat in functiune inca vreo 10 si eu cred ca suntem pe aproape de a satisface nevoile intregului municipiu. Problema este insa alta ca cetatenii doresc sa se debranseze. In acelasi timp sunt centrale termice construite, centrale care au redus pierderile cu 40-50%, deci consistent. Aceasta este problema pe care va trebui sa o analizam impreuna cu Consiliul local si sa luam o hotarare. Cert este ca marea masa a locatarilor nu se vor debransa astfel incat lor trebuie sa le asiguram acel confort termic la iarna.
Reporter: Cat costa in acest moment gigacaloria pentru populatie si cat subventioneaza primaria din pretul real? Cati bani din bugetul local merg in fiecare an pentru subventia la caldura?
Tudor Pendiuc: Acum cetatenii platesc 245 lei pe gigacalorie. Ea se produce cu 392 de lei. Daca ne uitam la evolutia pretului la gigacalorie vom vedea ca in ultimii doi ani, la Pitesti, ea nu s-a marit. Aceasta datorita eliminarii pierderilor prin aceasta politica de construire a centralelor termice de cartier. Din bugetul primariei se duc 25 milioane lei/an pe subventie. Cert este ca actualele sisteme de asigurare in regim centralizat a caldurii si a apei calde, in toata tara, au dificultati majore. Sistemul nostru este unul dintre cele bune cu toate minusurile lui, iar noi municipalitatea nu suntem datori un leu pentru achitarea subventiei la gigacalorie. A fost o politica necorespunzatoare a gestionarii gazelor pentru ca 80% din tariful gigacaloriei il da tariful de la gaze.
Reporter: Ce faceti pentru a rezolva prolema cainilor comunitari? Cati caini sunt in prezent in Pitesti? I-ati numarat?
Tudor Pendiuc: Cred ca ne ducem 7.000-8.000 de exemplare ceea ce este destul de mult, dar vreau sa spun ca in anul 2001 in Pitesti nu mai aveam niciun caine fara stapan pe strada. De atunci pana acum am umplut o bio baza de 3.000 de locuri care este cea mai mare baza de caini fara stapan din lume si sigur ca au mai fost exportati in Germania cateva mii de exemplare pentru adoptii, noi avand o relatie foarte buna cu o organizatie de protectie a animalelor – „Iubiti maidanezii” – din Germania.
Aceasta bio baza este administrata de aceasta fundatie pentru protectia animalelor. Vazand amploarea fenomenului am trecut la construirea unei alte bio baze chiar langa aceasta. Aceasta, a doua bio baza este construita de noi si va fi in administrarea noastra. In luna iulie vom introduce in Consiliul local o hotarare prin care sa atribuim aceleasi fundatii gestionarea bio bazei pe care o construim noi, fiind multumiti de serviciile acestei fundatii.
Prima bio baza este inchiriata de la un agent privat de catre fundatia „Iubiti maidanezii”. Noi ii mai ajutam cu diverse servicii – alimentare cu apa, alimente, sprijin pentru colectarea cainilor de pe strazi. Iar a doua bio baza, cea pe care urmam sa o dam in functiune este construita de noi si o vom da lor in administratie, celor de la aceasta fundatie. Dar, problema nu se va rezolva fiindca nu exista legislatie realista in Romania. Legislatia noastra este copiata din alta parte, dar tine seama destul de mult de niste pareri subiective. Nu tine seama de fapt ca trebuie sa rezolvi problema. Asteptam acea legislatie. Cand o sa vom avea, Dumnezeu stie. Pana atunci nu putem face mare lucru. Vom umple si cea de-a doua bio baza care are vreo 2.300 de locuri, dar va dati seama ca din cei 7.000- 8.000 de caini, 2.000 de caini vor sta acolo si restul raman pe strazi. Daca nu avem legislatie si legislativul nostru, Camera Deputatilor si Senatul nu reusesc sa realizeze o lege pentru Romania si nu dorinte pentru Germania si Franta atunci lucrurile vor merge rau. Eu nu vreau eutanasiere, dar nu vreau nici sa fie pe strazi. Sa rezolvam problema.
Reporter: Dupa parerea d-voastra, cum ar putea fi rezolvata aceasta problema?
Tudor Pendiuc: Simplu, sa se introduca un articol in care sa prevedem ca exemplarele bolnave si cele agresive sa fie eutanasiate. Aceasta agresivitate si boala lor sa fie constatata de o echipa mixta formata din medici veterinari, administratori, specialisti din domeniul protectiei animalelor. Altfel ce vom face? Cum sa rezolvam problema? Avem 8.000 de caini, mai avem 3.000 acolo in bio baza, deci 11.000 de caini. Ce le dam sa manance? Avem in Romania copiii strazii, oamenii strazii, avem oameni in nevoie si noi ce facem, hranim cainii fara stapan?
Reporter: Cat va costa intretinerea cainilor fara stapan?
Tudor Pendiuc: Pana acum noi nu am alocat niciun ban pentru ca ei au fost intretinuti de fundatia „Salvati maidanezii”. Noi am sustinut prin diverse actiuni punctuale activitatea lor. Oricum, intretinerea unui caine fara stapan in bio baza ne costa 300-400 lei pe luna. Ei, ganditi-va si d-voastra cam ce sume vor trebui alocate. Nu mai spun ca acea bio baza pe care am construit-o se duce la 3,2 milioane lei. Nu cumva cu acesti bani noi puteam sa construim doua gradinite? Cu siguranta, da.
Reporter: Spuneati ca in 2001 nu mai era niciun caine pe strada. Ce s-a intamplat atunci?
Tudor Pendiuc: Atunci a venit aceasta organizatie – „Iubiti maidanezii” din Germania – am realizat un contract cu ei si i-am colectat de pe strazi. Atunci erau in Pitesti cam 3.000 – 4.000 de caini. O mare parte din cei colectati au fost trimisi spre adoptie in Germania si cam asa am reusit noi sa rezolvam problema cainilor fara stapan. De atunci pana acum au venit din zonele limitrofe Pitestiului pentru ca vreau sa va spun ca aceasta organizatie gestioneaza in felul urmator problema cainilor fara stapan: ii colecteaza, ii duce in bio baza, ii sterilizeaza si ii trimite inapoi in teritoriu. Noi in Pitesti avem foarte putini catei si acei catei sunt adusi din afara Pitestiului, din comunele limitrofe, sunt adusi in portbagaj din gospodarii si uite asa avem noi 7-8.000 de caini in Pitesti azi.
Reporter: Ce proiecte majore de infrastructura si pentru decongestinarea traficului aveti in derulare in Pitesti?
Tudor Pendiuc: Proiectul cel mai mare, cu cel mai mare efect, va fi cel prin care vom realiza centura de Vest a municipiului Pitesti, adica venind de la Bucuresti, acolo unde se intra pe centura de Est, mergem pana in km 110 si venim catre drumul care duce la Pitesti-Slatina. De acolo pe la groapa de gunoi sa mergem catre Bascov. Si atunci, odata realizata aceasta centura avem dinspre Craiova- Timisoara, daca doresc sa mearga spre Valcea, spre Sibiu, merg pe aici. Daca vor sa vina dinspre Bucuresti sa mearga la Campulung – Curtea de Arges vin pe actuala Centura de Est si in felul acesta noi am realiza o ocolire a Pitestiului pe ambele puncte cardinale.
Reporter: Cat costa acest proiect si cand va fi gata?
Tudor Pendiuc: Acest obiectiv este in proiectare. Va fi realizat probabil in parteneriat public privat sau cu fonduri europene sau guvernamentale. In niciun caz o finantare locala. Noi nu avem atata putere pe de o parte, pe de alta parte acolo avem trei localitati care vor intra. Va fi Bradu, Mosoaia, Pitestiul si Bascovul. Greu de gestionat.
Reporter: Ati identificat pana in prezent o sursa clara de finantare?
Tudor Pendiuc: Nu. Cautam motiv pentru care vom merge in China intr-o delegatie guvernamentala condusa de dl. Sova, ministrul Marilor proiecte europene, tocmai pentru a gasi niste finantari. Putem sa spunem cand va fi gata acest proiect dupa ce va ramane licitatia in picioare. Putem sa avem proiectul. Urmeaza licitatia. Licitatiile in general sunt contestate si se reiau. Oricum, ambitia guvernului este sa fie terminata pana in 2016. De ce? O alta investitie mare a noastra, linia expres Pitesti-Slatina-Craiova trebuie sa inceapa. Dar mai avem si alte investii, pasajul Podul Viilor va rezolva definitiv punctul de conflict de la Podul Viilor. Acolo este o intersectie extrem de aglomerata. Este intersectia pe care ati venit si d-voastra de la Bucuresti ati intrat in Pitesti. Acest pod se duce la vreo 40 milioane lei. A avut loc o incercare de licitatie. Licitatia a fost anulata intrucat au fost multe probleme de proiectare. In mod normal ea trebuie sa fie gata in 2014 pe fonduri europene. Tot la capitolul infrastructura, fluidizare as aminti acele sensuri giratorii unde, cum gasim o intersectie, cum punem unul. Sigur, sunt si alte proiecte in derulare. Avem aici langa primarie transformarea unui cinematograf in centru cultural multifunctional care va cuprinde si Filarmonica noastra, acum neavand sala special destinata ei.
Reporter: Cine se ocupa de intretinerea strazilor din oras? Cat costa?
Tudor Pendiuc: Noi nu avem intretinere anuala. Noi alocam bani Serviciului Administrarea Domeniului Public care are in obiectul de activitate repararea/intretinerea drumurilor publice. Am alocat anul acesta in jur de 9 milioane lei pentru asfaltarea strazilor.
Reporter: Ce proiecte mari pe fonduri europene aveti in derulare? Cati bani ati luat in total?
Tudor Pendiuc: Pana acum noi avem 38 de milioane de euro, bani nerambursabili, pe care ii are polul de dezvoltare. Pitestiul este pol de dezvoltare la nivelul regiunii Muntenia Sud. Din acesti bani am realizat parcul Lunca Argesului, suntem in derularea lucrarilor de modernizare a Podului Viilor, Podul peste Arges, Podul peste Raul Doamnei, parcul Lunca Argesului. Cred ca ne ducem undeva la 50 milioane lei consumati numai pe proiecte europene. Ceea ce este foarte important, dincolo de accesarea de fonduri, este modul cum implementezi acele proiecte fiindca s-ar putea sa fii bucuros ca ti s-a terminat lucrarea si in spate sa ai corectii financiare si sa dai banii.
Reporter: Ce probleme ati intalnit in implementarea proiectelor pe fonduri europene?
Tudor Pendiuc: Pe fonduri europene exista un nerealism al ghidurilor care guverneaza. Ganditi-va si d-voastra: ca si conditie eu spun sa aiba constructoru/proiectantul experienta in domeniul respectiv si mie mi se spune ca este restrictiva aceasta conditie. Nu este restrictiva pentru ca eu spun ce-mi trebuie mie. Dar daca asta e restrictiva, este restrictiva. Mai avem probleme si cu proiectantii lucrarilor fiindca in Romania sunt extrem de multi proiectantii, cum or fi iesit ei proiectanti, nu stiu, dar fac mai mult rau decat bine. O alta problema ar fi constructorii fiindca, va dati seama, una este sa lucrezi in legislatia romaneasca si alta in cea europeana cu doua trei nivele de verificare.
Reporter: Ce parere aveti despre regionalizare si din discutiile cu dl. Dragnea va rog sa ne explicati cum se va realizeaza debirocratizarea?
Tudor Pendiuc: Atata vreme cat nimeni nu ne-a spus nimic, eu nu pot avansa niste idei. Nu ca nu le-as avea. Eu le am si cred ca sunt cele mai bune solutii, dar este punctul de vedere si responsabilitatea Guvernului, deci asteptam. Dupa ce se organizeaza aceasta treaba, voi vedea si eu si va voi putea spune.
Reporter: Cate blocuri ati reabilitat termic pana acum si cate intentionati sa reabilitati in perioada urmatoare?
Tudor Pendiuc: Datorita acestei culori (n.r. PSD) noi la Pitesti nu am primit bani. Abia in toamna trecuta am deblocat banii pentru fantasticul numar de blocuri din Pitest i- un bloc. Oamenii s-au saturat sa astepte bani de la Guvern si s-au apucat sa-si faca ei singuri reabilitarea blocurilor.
Reporter: Deci pana in prezent Primaria Pitesti a reabilitat termic doar un singur bloc?
Tudor Pendiuc: Da.
Reporter: Cate blocuri aveti in plan sa reabilitati in perioada urmatoare?
Tudor Pendiuc: Reabilitarea termica nu inseamna numai anveloparea termica. In conceptia europeana inseamna sa reabilitam tot ce tine de energie fiindca banii vin pe energia verde. Deci, tot ce consuma energie trebuie reabilitat: conductele de apa calda si caldura, instalatia electrica, acoperisul, subsolul si suprafetele exterioare ale blocului. Noi avem un singur bloc in care cred ca vom rezolva problema anul acesta. Dar, acesta este o proba a ceea ce urmeaza fiindca am dat drumul la studii de prefezabilitate sa vedem ce inseamna reabilitarea termica a tuturor blocurilor a caror asociatii de proprietari doresc acest lucru prin fonduri europene. Legislatia s-a schimbat. De ce avem doar un singur bloc? Anul trecut puteam sa obtinem bani mai multi, dar legislatia de anul trecut si pana acum vreo trei luni de zile spunea ca trebuie ca toti locatarii sa-si dea acordul, ori noi nu am avut decat doua blocuri in care toti locatarii si-au dat acordul. Acum insa legislatia s-a schimbat si spune ca hotarea ca un bloc sa fie reabilitat trebuie sa fie luata in adunarea generala cu votul majoritatii membrilor sai. Acum noi avem inventariate circa 30 de blocuri. Cred ca ne vom duce la 60-70 de blocuri.
Reporter: Ce faceti pentru transportul public si cu cat subventionati biletul?
Tudor Pendiuc: Transportul public de calatori la noi este realizat printr-un parteneriat public-privat. In urma cu 4 ani s-a facut o licitatie si partenerul nostru a venit cu 80 de autobuze, noi cu vreo 10-20 cate aveam bune si cu autobaza, atelierele, meseriasii, cu hangarele unde merg autobuzele sa se repare si asa mai departe. Trebuie sa spun ca acum mergem cu 700.000 -900.000 lei subventie pe luna, ceea ce din punctul meu de vedere este bine. Dar, acest contract se incheie anul viitor si vom vedea in continuare daca avem posibilitati sa achizitionam noi 80 de autobuze sau mergem in continuare cu acest contract. Oricum, noi suntem multumiti de contractul actual, mai putin unele acte de indisciplina pe care unii controlori le manifesta, de intarzierile generate de soferi.
Reporter: Ce se intampla cu Padurea Trivale? Acolo au fost retrocedate terenuri, se defriseaza si se construieste. Unele defrisari au fost puse sub semnul intrebarii de catre prefect, fiind suspiciuni ca au fost ilegale.
Tudor Pendiuc: Cateodata se genereaza discutii fara sa fie cunoscuta pe de-a intregul problema. Aici lucrurile stau asa cum spuneti d-voastra si din 900 de ha cate are Padurea trivale, 400 sunt padure a municipiului. Restul sunt foste paduri proprietate privata. Evident ca noi am pus in posesie suprafetele de padure care ne-au fost date de Ocolul Silvic fiindca ei ne dau noua padurea care poate fi pusa in posesie, toate punerile in posesie respectand legea. Mai tarziu, dupa ce am pus in posesie, au aparut multe hotarari judecatoresti pe amplasamente direct din Padurea Trivale. Eu nu stiu ce vom putea face fiindca sunt amplasamente care nu au fost a proprietarilor respectivi. Prefectul, sigur ca a atacat in instanta. A castigat o parte dintre procese, altele le-a pierdut. Cert este ca vazand aceasta situatie, am initiat o idee. I-am dat drumul. Vad ca a prins foarte bine si suntem in derularea procedurilor ca padurea sa fie transformata intr-un parc natural si atunci am terminat cu toate problemele.
Reporter: Ce faceti cu cei care au teren in padure, ii expropriati?
Tudor Pendiuc: Nu. Cele 400 de hectare sunt ale statului, nu s-a atins nimeni de ele. Pe zona publica va fi parc natural. Necazul este altul, ca defrisarile trebuie tinute sub control de Ocolul Silvic. Nu tinem noi sub control defrisarile.
Reporter: Cei care au construit in padure au autorizatie de la Primaria d-voastra?
Tudor Pendiuc: Nu. Nu se pot da autorizatii pentru case in padure decat in conditii extrem de dure si extrem de greu de indeplinit. Daca faci o casa in padure, suprafata de teren pe care o afectezi trebuie sa o achizitionezi in alta parte, langa un alt colt de padure, si sa o plantezi cu pomi pentru ca padurea pe care o afectezi acum, peste cativa ani sa apara in alta parte.
Reporter: Ce buget si ce populatie are Pitestiul? Cat la suta din buget sunt venituri proprii?
Tudor Pendiuc: Noi avem in jur de 160-170.000 de locuitori. Inca nu avem datele de la ultimul recensamant. Anul acesta avem cel mai mare buget din istoria Pitestiului peste 400 milioane lei ca urmare a celor circa 30 milioane de euro fonduri nerambursabile. Eu cred ca in jur de 60% din buget sunt venituri proprii.
Reporter: Cu ce va laudati in cei 20 de ani de cand sunteti primarul Pitestiului si de ce va este jena?
Tudor Pendiuc: Este greu sa va spun. Nu stiu daca ne putem lauda cu ceva sau putem sa ne fie jena de ceva. Sunt solutii la probleme majore la vremea respectiva. Noi din ’95 avem apa curenta in Pitesti 24 de ore din 24. Caldura am avut. Nu am avut nicio problema cu apa calda si caldura. Drumurile se pot vedea, sunt intr-o stare acceptabila spre buna. Centrul Pitestiului este modernizat. Am fost primii care am facut asta in Romania. Avem o fantana arteziana muzicala. Este printre putinele din Romania. Avem parcul Lunca Argesului, cel mai mare parc natural creat cu fonduri europene. Dar intradevar ne-am putea lauda cu ceva, cu oamenii nostri, pitestenii, cu valoarea lor, niste oameni deosebiti, si cu copii lor. De exemplu, anul trecut la BAC am avut 11 note de zece. Am fost pe locul doi din tara. Invatamantul preuniversitar il finantam noi, municipiul Pitesti.
Nu as spune ca avem ceva de care sa ne fie jena. Avem o nerealizare pe care eu nu pot sa o explic in cuvinte putine cetatenilor desi nu ne apartine noua. Este vorba de problema cainilor fara stapan. Aceasta este problema nerezolvata si nu va fi rezolvata in toata Romania pana cand nu vom avea o lege realista, o lege romaneasca pentru cainii fara stapan din Romania si nu din alta parte.
Reporter: Ce investitii private mari au venit in ultimii ani in Pitesti/firme private si daca sunteti in negocieri cu alti investitori mari care sa vina aici sa deschida fabrici, puncte de lucru?
Tudor Pendiuc: Sa ne intelegem. Administratia publica locala poate sa creeze atractivitate pentru investitori, dar nu poate sa dea facilitati atat de multe cum ar vrea investitorii. Fiindca nu putem. Putem, dar foarte putin. Ce sa va zic. Desi au disparut cateva obiective industriale mari din Pitesti, au aparut insa altii agenti economici.S-au desfiintat cei mari, dar au aparut mai multi mai mici. Faptul ca avem atatea supermarketuri in Pitesti spune ceva. Avem aproape toate supermarketurile. Discutii de prospectare si de atragere am avut cu cateva supermaketuri care deja sunt in constructie in aceasta perioada de criza. Au venit pe piese auto multe dintre componentele autoturismelor Dacia-Renault.
- Primarul Brasovului, George Scripcaru, a discutat online cu cititorii despre marile proiecte de infrastructura, investitiile in centrul vechi si problemele de trafic
- Gheorghe Nichita in dialog cu cititorii HotNews.ro: Incep licitatiile pentru reabilitarea termica a blocurilor / Piateta Stefan cel Mare va fi dotata cu vegetatia necesara pentru fiecare perioada a anului / Iasi este pe locul I in absorbtia fondurilor EU
INTERVIURILE HotNews.ro