Pastele, sarbatoarea biruintei fortelor binelui

Prima duminica de dupa „Florii” este marea sarbatoare a Invierii, a triumfului asupra mortii, a biruintei fortelor binelui. Din batrani, la sate a ramas obiceiul ca dis-de-dimineata, in duminica Pastelui, inainte ca restul casei sa se trezeasca, stapana casei sa puna pe pragul casei o bucata de pamant cu iarba adusa din gradina, sa afume grinda casei cu lumanarea de la liturghie si usor, toti membrii familiei se intalnesc, se spala pe fata intr-un vas in care s-a pus apa, busuioc, un ou rosu si un banut de argint. Toata lumea spune apoi rugaciunea Tatal Nostru si se ia Sfanta Impartasanie, se ciocnesc oua rosii si se anunta Invierea lui Iisus.

In aceasta zi nu se matura pentru a nu alunga spiritele mortilor, iar cojile de oua se strang si se arunca pe o apa curgatoare pentru a ajunge in tara Blajinilor vestindu-le si lor ca este Pastele, explica traditiile de Paste, conf.univ.dr. Paula Popoiu, directorul Muzeului National al Satului „Dimitrie Gusti”.

Duminica Pastelui este incununarea unei saptamani in care incarcatura religioasa se impleteste cu traditii pastrate de sute de ani. Astfel, In Joia Mare, ziua Judecatii lui Iisus, femeile se duc la cimitir pentru a reinoda legatura cu stramosii, dau de pomana 40 de colaci peste groapa copiilor si oale impodobite cu apa tamaiata (purificare prin apa si fan). Credinta populara spune ca acum se deschid portile Raiului si cele ale Iadului iar spiritele mortilor vin pe pamant, alaturi de cei dragi, unde vor ramane 40 de zile. Si daca in zilele noastre data trecerii in nefiinta o poti afla folosind internetul si diverse programe, in vremurile stravechi, azi se practica, dar mult mai rar, se aruncau cununi de flori peste casa pentru a vedea cine moare in acel an.

In Vinerea Mare (sau neagra) se tine post negru si se spun rugaciuni si se inrosesc ouale, iar Mai tarziu, la biserica se tine Denia Prohodului Domnului si seara se inconjoara biserica cu lumanari aprinse cu o simbolistica aparte -conducerea la mormant a Mantuitorului.

Sambata, in ajunul Pastelui, dupa Vinerea Mare in care omul s-a curatit prin post, s-a rugat, se trece catre o purificare simbolica mult mai profunda, se aprind focurile mortilor (purificare prin foc), iar noaptea comunitatea participa la Liturghia Invierii. De asemenea, inceteaza orice lucru de mana si comunitatea se pregateste pentru datinile ce tin pana dupa Duminica Tomii.

Se crede ca cine se naste in noaptea de Paste va fi om norocos, iar cine moare in Saptamana Mare va fi iertat de pacate. Luni si marti, in a doua si a treia zi de Paste petrecerile si ritualurile de Paste continua. Luni, incepe Saptamana Luminata cand se ciocnesc oua rosii, tinerii schimba oua rosii intre ei si se merge cu pomana la cimitir.

Alimente rituale.

Pasca, deosebita de azima care este un aluat nedospit, se face din faina de grau curat, cernuta de doua ori prin sita; din aceasta se fabrica un aluat dospit in care se pune lapte, sare si mirodenii. Se coace numai o data pe an, de Sfintele Pasti.

Ea are o forma rotunda, la mijloc o cruce si este impodobita pe margini cu aluat impletit. Forma rotunda simbolizeaza perfectiunea si soarele sau scutecele Domnului.

Pasca se face de obicei in Sambata Pastelui. Alaturi de pasca se prepara cozonacii, de forma patrulatera simbolizand mormantul Domnului, sau se pot face, mai nou, si cozonaci in forma de miel sau orice alte forme decorative destinate mai ales bucuriei copiilor.

Ouale rosii se obtin prin vopsire sau incondeiere si vopsire, cu culori obtinute din plante (sovarv, coaja de arin, foi de ceapa); in cazul incondeierii, aceasta operatie incepe de Mucenici; ziua inrosirii oualelor variaza de la zona la zona: in Vlasca se inrosesc miercurea, in Saptamana Mare, in Bucovina in Joia Mare, in timp ce in Muscel este interzis a se vopsi in Joia Mare. Oualele se incondeiaza cu motive simbolice, cele mai multe pre-crestine, semnificand puterea solara si vegetatia.

Ouale se fac de trei feluri; merisoare, impistrite si muncite. Oua muncite sunt acelea care sunt foarte mult lucrate. Ele sunt foarte frumoase si ne aduc aminte cum l-au muncit jidovii pe Domnul nostru Iisus Hristos.

Autor: conf. univ. dr. Paula Popoiu

Intra pe paginaMuzeul Satuluisi paginaAlpha Bank Romania pentru mai multe detalii.