Valul de frig care afecteaza Europa si America de Nord. Si daca este vorba, totusi, de incalzirea climatica?

Primavara a inceput deja si totusi o parte a Europei si a Statelor Unite infrunta un frig demn de mijlocul iernii. O dovada ca incalzirea climatica nu exista? Din contra, se afla la originea acestui fenomen, afirma unii climatologi, citati de AFP, dar opinia lor nu este impartasita de toata comunitatea acestor specialisti.

Recorduri de frig in Belgia sau in estul Frantei, 10.000 de vite prizoniere in zapada in Irlanda de Nord, 25 de morti in Polonia, in martie, cu temperaturi care au scazut pana la -24 grade Celsius noaptea…

Pentru al patrulea an consecutiv, ierni cu caderi masive de zapada in Europa si in America de Nord intriga climatologii.

Iar banuielile lor se indreapta spre topirea banchizei arctice care, potrivit acestora, antreneaza puternice modificari in circulatia atmosferica in emisfera de nord in timpul iernii.

In 1979, la inceputul masuratorilor prin satelit, gheata acoperea circa 7 milioane de kilometri patrati de ocean in perioada verii. In septembrie 2012, suprafata s-a redus la doar 3,4 milioane km2.

„Legatura este din ce in ce mai limpede, chiar daca stiinta nu este inca in totalitate de acord asupra acestui subiect”, spune climatologul Dim Coumou de la Institutul Potsdam pentru cercetari asupra climatului (PIK).

Pentru un alt mare aparator al acestei teze, profesorul de stiinte ale Pamantului si atmosferei de la Universitatea Cornell (New York) Charles Greene, explicatia este urmatoarea: cu cat exista mai putina banchiza care sa reflecte razele soarelui, cu atat marea se incalzeste mai mult si accelereaza, la randul sau, topirea banchizei.

Toamna, caldura inmagazinata este eliberata gradual in atmosfera, majorand rata umiditatii si presiunea atmosferica si reducand diferenta de temperatura intre Arctica si latitudinile mai joase.

Vortexul polar

Aceasta situatie modifica astfel baletul complex care se joaca intre mare si aer, in acest caz Oscilatia arctica si Oscilatia nord-atlantica care influenteaza direct vremea din America de Nord si Europa.

Unul dintre efecte este slabirea vortexului polar, acest ciclon permanent situat in apropierea polului, mai putin capabil astfel sa retina masele de aer rece si umiditatea provenite din regiunea Arctica, care coboara astfel la latitudini mai joase.

„Am avut cateva ierni (in Europa) cu episoade reci mai degraba scurte, de la 10 la 30 de zile, in timpul carora am constatat acest sistem de presiuni inalte. Acest lucru s-a intamplat si in America de Nord cu episoade similare si destul de bizare de frig, dar mai scurte”, arata Coumou.

Vor deveni aceste ierni un fapt comun? „Schimbarile care au loc in banchiza cresc probabilitatea ca frigul arctic sa coboare spre sud”, crede Charles Greene.

„Dar este greu de spus care regiuni vor fi afectate. Nu stim prea bine cum acest fenomen interactioneaza cu alte elemente ale sistemului climatic, precum el Nino sau la Nina”, adauga el.

Aceasta teorie nu este imbratisata insa unanim in comunitatea climatologilor.

„Observam fenomenul reducerii banchizei in Arctica de circa 15 ani si este o perioada un pic prea scurta pentru a concluziona formal” o legatura, argumenteaza David Salas-y-Melia, cercetator in climatologie la Meteo France.

Jeff Knight, de la Biroul britanic de meteorologie, pune in evident mai degraba variabilitatea naturala a oscilatiei nord-atlantice, care se poate intinde pe cateva decenii.

„Nu este imposibil de explicat ca exista o legatura intre topirea banchizei si circulatia atmosferica, dar juriul este in curs de deliberare asupra acestei chestiuni”, afirma el.