Grevele, deficitul și neatragerea banilor europeni / Ministerul Finanțelor cere urgentarea atragerii fondurilor nerambursabile

Grevele, cum este cea din învățământ, împlică costuri. Mai exact rezolvarea lor. Cum pe încasări statul stă foarte prost și a fost anunțată o gaură de 20 de miliarde de lei, înainte de a ieși profesorii în stradă, e clar că presiunea pe buget crește.

Sunt cheltuieli suplimentare, plus că este vorba și de alte categorii de bugetari care cer lucruri asemănătoare (Sănătate și ordine publică). E normal ca oamenii să aibă salarii decente. Reglajul trebuie făcut în buget.

Chiar Adrian Câciu a spus că rectificarea bugetară va fi complicată, vorbind de un cost suplimentar de 4 miliarde lei în acest an prin majorările salariale.

Dacă le vom vedea în deficit sau nu, rămâne de văzut cum vor arăta atât prima, cât și cea de-a doua rectificare. Nu se știe cât va reuși ANAF să recupereze din începutul de an, având în vedere că bugetul a fost realizat pe cifre nerealiste, lucru arătat de majoritatea economiștilor, inclusiv de Consiliul Fiscal.

Bineînțeles, deficit înseamnă împrumuturi.

În realitate, în primul trimestru Statul a arătat bine din punct de vedere al deficitului bugetar, dacă ne uităm strict la acea cifră, la cash. Avea programată o sumă de 38,7 miliarde lei, dar s-a realizat 22,7 miliarde lei.

*Minusul pe încasări a fost de 17,2 miliarde lei în T1 față de ce se anticipa

Deși au scăzut încasările, problema a fost la cheltuieli, care au atins doar 80,5% din programat. Adică de peste 33 miliarde lei. Nu s-au făcut investițiile așteptate (vezi mai jos).

O recunoaște și Ministerul Finanțelor în raportul pe trimestrul I.

Raportul Ministerului Finanțelor: probleme sunt la PNRR și îndeamnă ministerele să folosească fondurile europene

Ministerul Finanțelor (MF) spune în raport: „Cheltuielile bugetului general consolidat efectuate în primul trimestru al anului 2023 s-au situat sub nivelul programat la toate titlurile de cheltuieli, niveluri mult diminuate fiind înregistrate în cazul cheltuielilor de investiții, atât cheltuieli de capital cât și în cazul cheltuielilor cu proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile”.

Tot instituția afirmă: Cea mai mare discrepanță între nivelul programat și plăți s-a înregistrat în cazul cheltuielilor cu proiectele finanțate din PNRR, atât din componenta de grant cât și din împrumut.

“Alocarea substanțială de fonduri din partea Uniunii Europene trebuie valorificată optim, reprezentând un element central al sustenabilității bugetare prin prisma strategiei investiționale și a caracterului nerambursabil al acestor fonduri.

Considerăm că ordonatorii principali de credite trebuie să acorde o atenție deosebită și să întreprindă toate eforturile în vederea utilizării creditelor bugetare alocate cu această destinație, să fie depuse eforturi de accelerare a implementării proiectelor astfel încât sumele atrase din fonduri externe nerambursabile cât și cele aferente proiectelor finanțate din PNRR în perioada următoare să recupereze din decalajul înregistrat în perioada analizată ținând cont că 2023 este ultimul an de eligibilitate pentru cadrul de programare financiar 2014-2020’, arată documentul citat.

Ministerul îndeamnă la prudența în privința cheltuielilor.

“În cazul ordonatorilor principali de credite este necesară prudență în angajarea de noi cheltuieli și o mai mare rigurozitate în programarea cheltuielilor bugetare, precum și urgentarea de atragere a fondurilor externe nerambursabile atât pe cadrul de programare financiar 2014-2020 și 2021-2027 cât și cele aferente PNRR”, precizează MF.

La cum arată situația pe primul trimestru și având în vedere îndeplinirea cererilor sindicatelor, cel mai probabil vor fi sacrificate investițiile. De fapt, acolo stăm foarte prost chiar și astăzi dacă ne uităm în buget. Istoric vorbind, investițiile nu se fac pentru că instituțiile nu-și fac treaba. Se poate aloca și 10% din PIB pentru asta. Dacă capacitatea instituțională este limitată, degeaba: la a doua rectificare sunt tăiate pentru că nu s-au realizat.

Folosirea banilor europeni la capacitate mai mare ar ajuta bugetul și ar fi mult mai ușor de ținut în parametri cu noile creșteri salariale.

Sursă foto: Dreamstime.com